172 matches
-
profesia de bibliotecar, a publicat Catalogul general al fondului inițial al bibliotecilor populare (1950), s-a preocupat de organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie, primul tezaur de termeni în bibliologie și a colaborat la volumul colectiv Consultații de biblioteconomie (1969). Personalități contemporane Gh. Popescu, absolvent al primei promoții specializate de biblioteconomie în 1957, este repartizat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Regională Dobrogea, apoi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general al fondului inițial al bibliotecilor populare (1950), s-a preocupat de organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie, primul tezaur de termeni în bibliologie și a colaborat la volumul colectiv Consultații de biblioteconomie (1969). Personalități contemporane Gh. Popescu, absolvent al primei promoții specializate de biblioteconomie în 1957, este repartizat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Regională Dobrogea, apoi devine director adjunct al Bibliotecii Centrale
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
general în Direcția Biblioteci din Ministerul Culturii, devenit apoi inspector-expert la Centrul de perfecționare a personalului din cultură, perioadă în care marea majoritate a bibliotecarilor din bibliotecile publice îi datorează formarea profesională. Publică în „Revista bibliotecilor” și în „Probleme de bibliologie”, textele semnate rămânând lucrări de referință în domeniu. Doctorand al profesorului Dan Simonescu, Gh. Popescu semnează împreună cu Valeriu Moldoveanu și Mircea Tomescu „Ghidul bibliotecilor din România”(1970). Ion Ciotloș a contribuit la dezvoltarea bibliotecilor în mediul rural, a dezvoltării gustului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
În România anilor 1980, începe timid să se afirme informatica în biblioteci, fiind mai mult un experiment al Centrelor de Calcul. În 1995, datorită unui proiect TEMPUS, marile Biblioteci Centrale Universitare ale țării (București, Iași, Cluj) și reînființata Facultate de bibliologie și știința informării, se informatizează cu softul VUBIS. Un nou proiect TEMPUS oferă posibilitatea BCU Iași să fie cablată cu fibră optică și, prin forțe proprii, se face reinformatizarea cu un nou soft, ALEPH 500, oferind bibliotecarilor ieșeni șansa de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Edinburgh, Scoția. Are în prezent 1600 membri din 150 de țări din lumea întreagă. Sediul federației este la Haga. 232. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: Ø Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării Ø Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării Ø Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Știința informării Ø Centrul de Formare, Educație Permanentă și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Sediul federației este la Haga. 232. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: Ø Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării Ø Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării Ø Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Știința informării Ø Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București Ø Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București Ø Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Colegiul de Biblioteconomie și Arhivistică 233. Menționați titlurile unor reviste de specialitate R: Ø Biblioteca Ø Revista Română de Bibliologie și Științele Informării Ø Revista Bibliotecii Naționale a României Ø Biblioteca Bucureștilor Legislație de bibliotecă Situl Asociației Bibliotecarilor din România (http://www.abr.org.ro/) la rubrica „Resurse utile” (http://www.abr.org.ro/legaturi.html) „Legislație. Regulamente. Standarde profesionale”, oferă informații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
actualizate pe care se găsesc modele europene de CV (europass), de scrisori de intenții și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise / orale. v Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia v Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de intenții și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. Propuneri de subiecte pentru referate, lucrări, examene scrise / orale. v Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia v Schițați portretul unui bibliolog român v Bibliologia și ramurile ei v Biblioteconomia, un domeniu în schimbare v Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative v Funcțiile și misiunile unei biblioteci v De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie în timp v Un popas în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
între deziderate și realitate v Rolul formativ-cultural al bibliotecii v Informarea bibliografică într-o bibliotecă publică v Istoricul catalogului de bibliotecă v Funcțiile bibliotecii. Evoluția acestora în timp v Achiziția și eliminarea -procese fundamentale în gestionarea fondului documentar v Evoluția bibliologiei românești direcții și personalități v Locul și rolul bibliotecii în societatea contemporană v Imaginea bibliotecii în literatură și film v Managementul instituției bibliotecare v Management și marketingul în bibliotecă v Conferința de presă. Întocmirea dosarului pentru această activitate v Biblioteca
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
169-195. 3. Laetitia Turdeanu-Cartojan (1920-1990), cercetătoare riguroasă a literaturii române moderne. 4. Emil Turdeanu - Modern Rumania. The Achivement of National Unity (1914-1920). Ediție îngrijită de Nicolae Țimiraș. Los Angeles, 1988. 5. Dan Simonescu (1902-1993), istoric literar, editor și specialist în bibliologie. 6. Marin Bucur - Emil Turdeanu (11 noiembrie 1911, Șibot - Hunedoara) în Istoriografie literară românească de la origini până la G. Călinescu. București, Editura Minerva, 1973, p. 434- 437. (Istoria literară veche la apogeu). 7. Victoria Ana Tăușan (n. 1937, Borod), poetă, eseistă
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
Nicolae Scurtu Istoricul literar și excelentul bibliolog Dan Simonescu (1902-1993) s-a format la școala de cercetare literară și bibliologie a lui Nicolae Cartojan și Ion Bianu, pentru opera cărora a manifestat o admirație și o prețuire cum rar, foarte rar se întâmplă în spațiul cultural românesc. De la cei doi dascăli și erudiți istorici literari a învățat cum se citește
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
sensului vieții în Cuvânt: „De vrei să-nnobilezi umila-mi viața,/ Cu inima semnează o postfața!” Domeniile pe care le abordează Ștefan Cucu în volumele publicate, în articole, studii și eseuri sunt deosebit de variate: arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
Sfinția Sa peste 200 de manuscrise aflate la Schitul Românesc Prodromul din Sfântul Munte Athos. După identificarea fiecărui volum, le-a etichetat și înregistrat, punând astfel la dispoziția viitorilor cercetători, o colecție de manuscrise, prelucrate conștiincios după toate rigorile științifice ale bibliologiei. Lucrarea reprezintă un adevărat tezaur de informare, întrucât sunt descrise toate manuscrisele aflate la mânăstirile din Muntele Athos, vetrele monahale de cultură românească existente aici, monahii caligrafi și cărturarii români din mânăstirile athonite și toate manuscrisele românești de la Prodromul. - „Lumină
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
d) colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, asigurând studiul acestor colecții; ... e) asigură informarea și documentarea științifică necesare, cu prioritate pentru membrii academiei și pentru unitățile proprii ale Academiei Române; ... f) efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării; ... g) face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate; ... h) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din rețeaua Academiei Române; ... i) organizează manifestări expoziționale naționale și internaționale. ... Articolul 65 (1
HOTĂRÂRE nr. 4 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299319]
-
telefon, dacă-l voi „prinde”, pentru că, în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul Gheorghe - din calendarul creștin-ortodox. Ei, da! Este și dumnealui un „purtător de biruință” cel puțin în domeniul poeziei și în al bibliologiei. În fine, pentru că m-am depărtat de subiect, încerc să revin ilustrându-vă, pe scurt, cele mai importante momente ale acelei zile, cea mai lungă petrecută în tabără, precum subliniam la începutul acestui capitol. Pentru că nu cred să fie interesante
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
de manuscrise și carte rară. În 1983 i s-a decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” pentru editarea corespondenței lui V. Alecsandri. A publicat numeroase documente inedite privind literatura română din secolul al XIX-lea, colaborând cu articole de istorie, bibliologie și istorie literară la revistele de specialitate („Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”), dar și la „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Buletinul UNESCO”. Prin realizarea unor ediții critice de referință ale operelor lui V. Alecsandri și
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” pentru editarea corespondenței lui V. Alecsandri. A publicat numeroase documente inedite privind literatura română din secolul al XIX-lea, colaborând cu articole de istorie, bibliologie și istorie literară la revistele de specialitate („Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”), dar și la „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Buletinul UNESCO”. Prin realizarea unor ediții critice de referință ale operelor lui V. Alecsandri și A. I. Odobescu, a adus o contribuție însemnată la valorificarea patrimoniului istoriei literare
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală, colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membri ai Academiei Române, efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării, face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate, organizează manifestări expoziționale” etc. Bazele instituției au fost puse în 1867, când episcopul Buzăului, Dionisie Romano, a donat Societății Academice Române întreaga bibliotecă, ce aparținuse
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
manuscriselor românești, Catalogul manuscriselor grecești, Repertoriul general al periodicelor științifice, Bibliografie contemporană a literaturii române pentru anii 1944-1960, Bibliografia românească modernă, în numeroase bibliografii consacrate unor mari personalități etc., precum în articolele din revista „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, ca și în numeroase buletine informative. De asemenea, cu diferite prilejuri, se organizează expoziții tematice din fondurile proprii de carte, manuscrise, hărți, stampe și desene și sunt găzduite manifestări științifice, cea mai de seamă instituție de profil a țării îmbinând
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
XIX-lea de învățații de la Blaj. RADU BRATEȘ Cipariu e cap de afiș în multe din disciplinele științifice de azi, cărora le-a dat drept de cetate și le-a fost părinte pe teren românesc. Așa se întâmplă în bibliografie, bibliologie sau bibliofilie, în arabistică, arhivistică și folclor [...] Este, de asemenea, printre primii cercetători ai vechii literaturi românești, editor și tipograf, inițiator și conducător de reviste literare, filologice și politice [...] Corifeu al Bisericii Unite, apărător al cauzei revoluției de la 1848 și
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
va mai câștiga niciodată o privire de ansamblu! L-am Întrebat atunci, cu respirația literalmente tăiată: - Așadar, dumneavoastră nu citiți niciodată vreuna din cărțile astea? - Niciodată, cu excepția cataloagelor. - Și totuși sunteți doctor În literatură? - Sigur. Chiar docent universitar; profesor de bibliologie. Știința care se ocupă de biblioteci este o adevărată știință În sine și prin sine, mi-a explicat el. Câte sisteme credeți dumneavoastră, domnule general - m-a Întrebat - că există, sisteme după care cărțile sunt aranjate, conservate, ordonate după titlu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
După un an de stagiatură la Arhivele Statului din Cluj, urmat de profesoratul la țară, se transferă la București, la Biblioteca Academiei Române (1952-1968), apoi la Institutul de Istorie „N. Iorga” (1968-1982), unde se dedică activității de cercetare științifică în domeniile bibliologie, istorie și istorie literară. Ca poet, debutează în „Revista elevilor Liceului «Frații Buzești»” (1942). Colaborează la „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de filosofie”, „Revista de istorie”, „România literară”, „Steaua”, „Studii și cercetări de bibliologie”, „Viața românească”, „Literatorul
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
științifică în domeniile bibliologie, istorie și istorie literară. Ca poet, debutează în „Revista elevilor Liceului «Frații Buzești»” (1942). Colaborează la „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de filosofie”, „Revista de istorie”, „România literară”, „Steaua”, „Studii și cercetări de bibliologie”, „Viața românească”, „Literatorul” ș.a., dar și la publicații din străinătate. Participă la numeroase reuniuni științifice în țară și peste hotare, organizează expoziții pe teme culturale, este cofondator al Cenaclului „G. Călinescu”. Versurile din Călătorie într-un cosmos interior (1988) aparțin
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
îndrumarea lui N. Iorga. Din 1899 lucrează că funcționar în cadrul Ministerului de Externe și la Domenii. În 1902 este angajat la Bibliotecă Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător) și va avansa până la funcția de director. Este primul profesor de bibliologie la Școala de Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]