171 matches
-
hârtie, tehnica de reproducere, legătura, punerea în circulație, organizarea bibliotecilor și alcătuirea cataloagelor. Bibliologia se referă la știință cărții, o știință care a fost pusă în circulație și s-a fundamentat în secolul al XIX-lea că disciplină de studiu. Bibliologia cuprinde mai multe ramuri în funcție de aspectele cărții: Cartea este modalitatea de păstrare a textelor și este alcătuită din mai multe file. Filă este unitatea de bază a cărții. Filele sunt așezate în ordine și numerotate după un anumit sistem numeric
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
și este alcătuită din mai multe file. Filă este unitatea de bază a cărții. Filele sunt așezate în ordine și numerotate după un anumit sistem numeric. Cartea de tip manuscris este studiată de codicologia, iar cartea tipărită este studiată de bibliologie. Bibliotehnia este tehnică producerii materiale a unei cărți, care parcurge o serie de etape de la manuscris la forma tipărită. Factorii care asigură realizarea unei cărți sunt: autorul, editorul/redactorul de carte care are un rol decizional în privința condițiilor tehnice, estetice
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
artistice optime, pe hârtie de calitate, cu legături și ilustrații de excepție, ediția postuma care se referă la tipărirea unei opere după moartea autorului și ediția antuma care e o lucrare realizată în timpul vieții autorului. Biblioteconomia este o disciplină în cadrul bibliologiei care studiază organizarea și funcționarea bibliotecii, a operațiilor tehnice de inventariere și evidențiere a cărții, igienă cărții, localul împreună cu personalul bibliotecii. Cărțile sunt înregistrate și catalogate în sensul notării datelor bibliografice și a cotei. Pe baza fiselor mobile se alcătuiesc
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
tematica. Cataloagele pot fi generale care să cuprindă fișele aranjate alfabetic, speciale care să cuprindă fișele anumitor colecții și topografice cu fișe aranjate în ordinea situării cărților în depozite, plus cataloage alcătuite în funcție de categoriile de cititori. Bibliografia este ramură în cadrul bibliologiei care se ocupă cu realizarea listelor de lucrări referitoare la un anumit subiect/domeniu, prin strângerea, descrierea și clasarea cărților. Elementele bibliografice sunt reprezentate de autor, titlul întreg al cărții, subtitlul, locul de apariție, anul. Codicologia (grec. codex-carte, logos-știință)studiază
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
profesional privind evoluția științifică a profesorilor din Republică Moldova s-a exprimat în elaborarea unui șir de biobibliografii, contribuind astfel și la promovarea imaginii științifice a savanților moldoveni. Este deținător al Marelui Premiu pentru cea mai reușită lucrare în domeniul bibliologiei, compartimentul Bibliografie (1996, 1999). Eminent al culturii RSSM (1967). Medalii Pentru munca excelentă (1970) și Veteran ai muncii (1985). Titlul onorific de Om emerit (1996). În onoarea să, în 2008 a fost instituit „Premiul Ion Madan” în domeniul biblioteconomiei și
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
Nicolae Scurtu Istoricul literar și excelentul bibliolog Dan Simonescu (1902-1993) s-a format la școala de cercetare literară și bibliologie a lui Nicolae Cartojan și Ion Bianu, pentru opera cărora a manifestat o admirație și o prețuire cum rar, foarte rar se întâmplă în spațiul cultural românesc. De la cei doi dascăli și erudiți istorici literari a învățat cum se citește
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
lucrările despre Ion Pop-Reteganul sau comunicările despre "Jocurile de copii", "Joimărița" și Moses Gaster sau Timotei Cipariu, ocupându-se intens și de cercetarea teatrului popular. Mai puțin cunoscută a rămas, însă, activitatea substanțială pe care a desfășurat-o în domeniile bibliologiei, biblioteconomiei sau a istoriei tipăriturilor vechi. În anul 1928 s-a căsătorit cu fosta sa colegă de facultate Maria Lipăneanu (1901-1967). "Postume:" "Colaborator:"
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
adjunct (1975-1993) și director general. A fost profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și președinte executiv al Fundației „N. Iorga” de pe lângă Academia Română. Debutează în 1953, la „Viața capitalei”. Ulterior e prezent în „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Buletinul monumentelor istorice”, „Revue roumaine”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, „Magazin istoric”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Tribuna României”, „Schéma et schématisation” (publicația Societății de Bibliologie din Paris) ș.a. I s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
Universității din București și președinte executiv al Fundației „N. Iorga” de pe lângă Academia Română. Debutează în 1953, la „Viața capitalei”. Ulterior e prezent în „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Buletinul monumentelor istorice”, „Revue roumaine”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, „Magazin istoric”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Tribuna României”, „Schéma et schématisation” (publicația Societății de Bibliologie din Paris) ș.a. I s-au acordat Premiul revistei „Manuscriptum” (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul „Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
în „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Buletinul monumentelor istorice”, „Revue roumaine”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, „Magazin istoric”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Tribuna României”, „Schéma et schématisation” (publicația Societății de Bibliologie din Paris) ș.a. I s-au acordat Premiul revistei „Manuscriptum” (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul Ministerului Culturii (2001). A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
cultură care este Bibliografia românească modernă (1831-1918) (I-IV, 1984-1996), ce continuă, în coordonarea generală a lui Ș., opera lui Ioan Bianu, Nerva Hodoș și Dan Simonescu pentru perioada „veche”, cuprinzând anii 1508-1830. Studiile de istorie a Bibliotecii Academiei, de bibliologie și biblioteconomie în general, precum și evocarea unor personalități ca Remus Caracaș ori Ioan Bianu întregesc o activitate remarcabilă. SCRIERI: Copiști de manuscrise românești până la 1800, București, 1959; Catalogul manuscriselor românești (în colaborare cu Florica Moisil și Lileta Stoianovici), vol. IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
utilizatorilor atât servicii pentru lectură, studiu, informare și documentare la sediu, filiale și secții, cât și de împrumut la domiciliu; serviciile realizate în biblioteca, inclusiv împrumutul la domiciliu sunt gratuite; - efectuează, în scopul valorificării colecțiilor, bibliografii, studii și cercetări în bibliologie, sociologia lecturii și știința informării, acționând pentru aplicarea în plan teoretic și practic a cercetărilor proprii sau ale altor instituții de profil; - inițiază, organizează sau participa la realizarea unor programe de informatizare, de cercetare și cu caracter bibliografic, de valorificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122158_a_123487]
-
1996, 48-60. [119] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză gramaticală și teste pentru evaluarea cunoștințelor, ConvDid, 7, nr. 22, 1996, 52-63. [120] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Subiectele date la examenul de admitere la Facultatea de Litere și la Facultatea de Bibliologie și Științele Informării, LLR,25, NR.4, 1996, 4853 [rezolvare]. [121] ȘINCAN, EUGENIA, Obiective și teste pentru o evaluare standard în învățământul primar. Coordonator: prof. univ. dr. ing.:Emil Pop, București, Ed. Coresi,1994, 298 p.[+6 p.albe] (Publicațiile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1998. [148] MĂNESCU, CRISTINA; CĂTUNESCU, CARMEN, Teste de limba română. Pentru admitea în liceu - liceele pedagogice și de filologie. Facultățile de Drept, de Litere, de Teologie și de Bibliologie, Jurnalistică și Academia de Poliție, Colegiile de birotică și de Biblioteconomie. Ploiești, Novelnet, 1998, 14 p. [149] METEA; ALEXANDRU, Limba română. 111 modele și teste rezolvate pentru concursurile de admitere. București, Editura Petrion, 1998, 239 p. (Gimnasium). [150] METEA; ALEXANDRU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Hebrew Bible. An introductory Reader, editat de Sid. Z. Leiman, Ktav Publishing House, New York, 1974. Gottstein, M.H., „Biblical manuscripts in the United States”, Textus 2 (1962). Graetz, A., Geschichte der Juden, 1909. Haelst, Joseph Van, Les origines du Codex, în Bibliologia. Elementa ad librorum studia pertinentia. Les Débuts du Codex, Actes de la journée d’étude organisé à Paris les 3 et 4 juillet 1985 par l’Institut de Papyrologie de la Sorbonne et l’Institut de Recherche et d Histoire des Textes
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ed. Sh. Morag et al.), Ierusalim, 1981. Horowitz, H.S., Mechilta d’Rabbi Ishamel cum variis lectionibus et adnotationibus, Ierusalim, 1960. Horowitz, H.S., Siphre d’be Rab. Fasciculus primus: Siphre ad Numeros adjecto Siphre Zutta, Leipzig, 1917. Irigoin, Jean, Preface, în Bibliologia. Elementa ad librorum studia pertinentia. Les Débuts du Codex, 1989. Johnson Paul, O istorie a evreilor, trad. de Irina Horea, Hasefer, București, 2001. Jensen, H., Sign, Symbol and Script. An account of Man’s Efforts to Write, Londra, 1970 Kadushin
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
îndrumarea lui N. Iorga. Din 1899 lucrează că funcționar în cadrul Ministerului de Externe și la Domenii. În 1902 este angajat la Bibliotecă Academiei Române pe postul de „scriitor” (bibliotecar începător) și va avansa până la funcția de director. Este primul profesor de bibliologie la Școala de Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
Hasdeu, între 1862 și 1863. Începând cu numărul 10 din 1863, în urma unor acuze de separatism, și-a schimbat titlul în „Lumina”. Datorită lui Hasdeu, publicația are un solid sector de istorie, cu contribuții și în domeniile adiacente: diplomatica, arheologia, bibliologia, iconica, glosologia, chiar filologia, întrucât Hasdeu, care, primul în cultura română, a avut conștiința valorii filologice a textelor vechi și a prețuit savoarea stilului arhaic, sprijinea argumentarea istorică cu observații lingvistice. Spirit romantic, el nu separa istoria de literatură, cerându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
care din 1930 este redactor), „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea soarelui” (1927-1929, scoasă împreună cu I. E. Torouțiu), „Adevărul”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Neamul românesc”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Ramuri”, „Manuscriptum”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie” ș.a. A mai semnat Filip Roman și Stelian Andrei. Obiectul major, îndelungat și constant de cercetare al lui T. este Nicolae Iorga. De la debutul editorial cu volumul Bibliografia operilor din lucrarea Nicolae Iorga. Viața și opera (1931) până la biobliografia Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
de un simplu substitut pentru aceeași noțiune. 17 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 21/1837, ff. 16, 21. 18 Pentru detalii, vezi Reveca Vitcu, Donația transilvăneanului Carol Mihalic de Hodocin în patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, în "Biblioteca. Revistă de bibliologie și știința informației", an VII, nr. 4-6, București, 1996, pp. 141-142. 19 Numele de familie este reprodus diferit în documente: Darvos, Darvas sau Darwassy (SJIAN, Tribunalul Neamț, tr. 1774, op. 2022, ff. 17, 32. 20 Arhiva BCU "Mihai Eminescu" Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de un astfel de ghid ce face posibilă apropierea informației, sub formă de întrebări și răspunsuri, de o mare varietate de surse bibliografice. Astfel, se urmează principiul de construcție de la general la particular, pornindu-se de la definirea conceptelor de bază (bibliologie, biblioteconomie, documentare, bibliofilie, informatică, știința informării), dar și de la identificarea și prezentarea pe scurt a principalelor personalități ale bibliologiei românești. Se trece apoi la noțiuni ce vizează istoria scrisului, a cărții și a bibliotecilor sau a structurilor infodocumentare din România
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
varietate de surse bibliografice. Astfel, se urmează principiul de construcție de la general la particular, pornindu-se de la definirea conceptelor de bază (bibliologie, biblioteconomie, documentare, bibliofilie, informatică, știința informării), dar și de la identificarea și prezentarea pe scurt a principalelor personalități ale bibliologiei românești. Se trece apoi la noțiuni ce vizează istoria scrisului, a cărții și a bibliotecilor sau a structurilor infodocumentare din România; este dedicată câte o secțiune contextualizării și oferirii de răspunsuri la întrebări ce vizează fondul documentar (de la selecția și
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
În România anilor 1980, începe timid să se afirme informatica în biblioteci, fiind mai mult un experiment al Centrelor de Calcul. În 1995, datorită unui proiect TEMPUS, marile Biblioteci Centrale Universitare ale țării (București, Iași, Cluj) și reînființata Facultate de bibliologie și știința informării, se informatizează cu softul VUBIS. Un nou proiect TEMPUS oferă posibilitatea BCU Iași să fie cablată cu fibră optică și, prin forțe proprii, se face reinformatizarea cu un nou soft, ALEPH 500, oferind bibliotecarilor ieșeni șansa de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
la Edinburgh, Scoția. Are în prezent 1600 membri din 150 de țări din lumea întreagă. Sediul federației este la Haga. 192. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: * Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării * Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării * Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Ș tiința informării * Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
întreagă. Sediul federației este la Haga. 192. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: * Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării * Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării * Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Ș tiința informării * Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București * Universitatea «Lucian Blaga» Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Colegiul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]