41,971 matches
-
pasionat, care trăiește intens problematica sa, viața internă a disciplinei sale, dar și metabolismul ei cu lumea. este ca o carte de vizită a celui care o ține, ea trebuie să trezească în rândul auditoriului curiozitatea de a merge la bibliotecă, pe urmele lucrărilor sale, iar acum luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această ordine de idei, păstrarea echilibrului
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această ordine de idei, păstrarea echilibrului dintre informația de tip clasic, cu trimitere la bibliotecă, și aceea de tip electronic este importantă. Disprețul unor universitari față de noile modalități electronice, dispreț afișat cu superioară ironie, chiar la unele emisiuni de radio și televiziune, nu este perceput favorabil de noile generații; dar nici comoditatea unor pasionați ai
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
cercetător autentic, setos de adevăr. Internetul este de dată recentă și nu-i putem pretinde să cuprindă întreaga zestre culturală a omenirii. Un om de cultură al primului deceniu al mileniului al treilea trebuie să fie cu un ochi la biblioteca tradițională și cu celălalt la calculator. Lecția de deschidere a începutului de mileniu trei poate desigur beneficia de articularea mijloacelor verbale și a celor vizuale, dar nu pentru a intimida auditoriul cu planșe supraaglomerate, păstrate în atenția privitorilor nu mai
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Explorările" sale sînt cu atît mai îmbucurătoare cu cît avem de-a face cu un univers poetic prea puțin cunoscut, chiar în interiorul culturii noastre. în egală măsură îmbucurătoare este inițiativa revistei Familia din Oradea de a tipări acest studiu în Biblioteca sa. Nu ne rămîne decît să sperăm că inițiativele de felul acesta vor deveni din ce în ce mai frecvente.
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
Iulia Argint Mi-am imaginat întot-deauna paradisul ca o bibliotecă, nu ca o grădină, spunea scriitorul argentinian Borges într-un interviu acordat lui Alastair Reid. Cunoscuta editură clujeană Dacia, cu începere din 2000, a lansat o nouă colecție: Dacia Educațional, în seria "Bibliografie școlară", prin urmare este vorba de monografii
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
septembrie va fi, în ciuda oricăror împotriviri ce poate vor veni vreodată, o zi de ne-uitat. Dimineață m-am apucat să citesc Uitarea, cartea lui George Banu, tradusă din franceză absolut superb de Anca Maniutiu și publicată la Cluj, la Bibliotecă Apostrof. Cartea mea nu are coperta întîi, așa încît intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un an, de la premiera lui Mihai Maniutiu de la Teatrul Național din Cluj
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu și-l va pierde, ci el va fi conservat în muzee, biblioteci, pe casete, CD-uri, poate pe diverse site-uri etc. Vor exista o mulțime de limbi moarte și civilizații apuse, oferind de lucru specialiștilor viitorului apropiat. De altfel, o limbă nu e dată pentru totdeauna. Mai devreme sau mai tîrziu
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
Vinea, ediție critică semnată de Elenă Zaharia-Filipas, ajunsă la al patrulea volum: I Poezii (1984), ÎI Proza scurtă (1995), III Lunatecii, român (1997), IV Publicistica (2001). Mă familiarizasem de mult cu scrisul lui Ion Vinea, tot parcurgând revistele și ziarele Bibliotecii Academiei și unde, nu de puține ori, dezlegarea șaradei pseudonimelor era o provocare petrecută imediat dar cu răspuns mai totdeauna reflexiv. De aceea, acest întreg editorial actual și altul promis în câteva volume în perspectiva desfășurării publicisticii, oglindă a replicilor
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
își mărturisește doar "aspirația" la o cuprindere exhaustiva a publicisticii, pragurile fiind puse de rezervă identificărilor, fie că este vorba de pseudonime, fie de texte nesemnate, de jocul nefast al cenzurării numelor, la care se adaugă descomplectarea colecțiilor din marile biblioteci. Referitor la asemenea dezlegare de șarade, am reținut sugerarea Margaretei Feraru din notă la ședința din 7 decembrie 1930, din volumul III al Agendelor lui E. Lovinescu, la rubrică din "Facla" semnată F.A., privind articolul Memorialistica despre E. Lovinescu " Dacă
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
ar putea să însemne azi gândirea acestuia pentru omul needucat, fanfaron și supertehnologizat de la începutul epocii globalizării. Tubby aude de Kierkegaard răsfoind o enciclopedie și e atras de titlurile acestuia, care par să-i oglindească temerile. Ia câteva cărți de la bibliotecă și, evident, răsfoirile haotice îl duc la concluzii neobișnuite. De pildă, citind Conceptul de groază, Tubby se declară plictisit și descurajat, dar începe să-și pună salutare întrebări în legătură cu sine: "De exemplu, Kierkegaard definește groază drept apariția libertății în fața sieși
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
cum se îndrăgostește pe măsură ce i se oferă tot mai multă informație, acolo unde nici nu se gândise: un capitol al cărții lui Manuel Azaña, Valera in Italia (1929), interzisă în Spania, trei scrisori ale marchizului Bedmar despre România, descoperite la Biblioteca Națională din Paris, cartea cumpărată de la un anticar Voyages à travers le monde de Albert Wolf, din 1884, cu informații despre marchizul Bedmar, "tocmai acum când mă ocup de Lucia", comunicarea lui Al. Ciorănescu precum că Biblioteca Academiei Române este posesoare
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
România, descoperite la Biblioteca Națională din Paris, cartea cumpărată de la un anticar Voyages à travers le monde de Albert Wolf, din 1884, cu informații despre marchizul Bedmar, "tocmai acum când mă ocup de Lucia", comunicarea lui Al. Ciorănescu precum că Biblioteca Academiei Române este posesoare a câtorva date, aflate sub sigla Mme de Bedmar, Bibliografia hispano-română a lui Ramiro Ortiz, cu date catalogate chiar de Ciorănescu, "lucruri noi despre Lucia" în cartea lui Xenopol despre Genealogia Calimachilor. Ca să nu mai vorbim despre
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
simplu manierism. în ansamblu, impresia pe care o lasă romanul doamnei Braga este aceea a unei cărți în care formula literară adoptată funcționează ca pretext pentru manifestarea înzestrării poetice a autoarei. Rodica Braga, Și va fi ziua a opta..., Colecția "Biblioteca Dacia", Seria Roman, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001, 184 p.
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
dar și lectura imaginilor, a sunetelor, a impresiilor), încercăm să dezvăluim universul pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
universul pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
pentru că, în fond, suntem optimiști. Pentru că, în fond, credem că universul are un sens. Î.: E vorba de acea ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
ordonare a haosului care se află în spatele ideii de bibliotecă, de exemplu? R.: Da. Cred că asta justifică ideea de bibliotecă. Biblioteca este un monument ridicat acestei credințe, credința că universul are un sens. În diferitele moduri cum ordonăm o bibliotecă, în forma distinctă în care încercăm să împărțim cunoștințele și creațiile lumii intelectuale, încercăm și să găsim cifrul care să ne dea cheia universului. Sigur că n-am reușit încă. Dar faptul că ceva este imposibil nu ne împiedică să
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
spune că fiecare operă își creează propriii precursori. Î.: De fapt, în fiecare carte particulară este căutată Cartea universală despre care am vorbit mai înainte. R.: Acesta este, să spunem, rezumatul eticii cititorului lui Borges pe care o întâlnim în Biblioteca Babel, unde toate cărțile există deja deoarece combinarea literelor alfabetului, deși enormă, nu este infinită. Tocmai de aceea cineva care ar putea combina toate literele în mod constant ar ajunge să cunoască toate cărțile posibile. Borges propune așadar noțiunile de
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
adunat de-a lungul atâtor ani de lectură? R.: Da, e adevărat. Trăiesc în Franța nu numai pentru că-mi place mult Franța, dar și pentru că am avut norocul să găsesc aici, într-un sătuc, un spațiu suficient de mare pentru biblioteca mea. Î.: Câte cărți aveți? R.: Circa trei mii. O spun destul de rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
pentru că-mi place mult Franța, dar și pentru că am avut norocul să găsesc aici, într-un sătuc, un spațiu suficient de mare pentru biblioteca mea. Î.: Câte cărți aveți? R.: Circa trei mii. O spun destul de rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
Circa trei mii. O spun destul de rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
spun destul de rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin impulsuri de moment. Cred
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin impulsuri de moment. Cred că orice bibliotecă personală e
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin impulsuri de moment. Cred că orice bibliotecă personală e un soi de autobiografie, un portret al persoanei care a adunat-o. Cred că mă recunosc
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin impulsuri de moment. Cred că orice bibliotecă personală e un soi de autobiografie, un portret al persoanei care a adunat-o. Cred că mă recunosc sau recunosc unele aspecte din viața mea pe aceste rafturi. Î.: Niciodată n-ați simțit că aveți prea multe cărți, că ar
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]