526 matches
-
reprezentativă a bibliotecarilor și bibliotecilor publice din România, cu peste 3.300 de membri activi, persoane fizice și membri instituționali, organizați în 41 de filiale județene. Fondată pe coeziunea de idei și principii a membrilor săi, Asociația apară interesesele comunității bibliotecare din România și contribuie la creșterea importanței Bibliotecii în comunitate. ANBPR este parte a programului Biblionet - lumea în biblioteca mea, alături de IREX România, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Fundația EOS (Educating for an Open Society
Manifest canin în sala de lectură [Corola-blog/BlogPost/98360_a_99652]
-
bibliotecă, bibliotecarii ieșeni au instruit până în prezent un număr de 150 de adolescenți. Cursul dezvoltat de Biblioteca Județeană Iași a fost pus la dispoziție tuturor bibliotecarilor și profesorilor din țară interesați de organizarea unor cursuri similare, fiind replicat deja de bibliotecarele de la Trifești și Ciurea, precum și de alte biblioteci din țară. O altă componentă importantă a proiectului este un site de bune maniere: despremaniere.ro, site creat de bibliotecarii implicați în proiect și devenit în sine o resursă, prin publicarea de
Eticheta se învaţă la bibliotecă [Corola-blog/BlogPost/98411_a_99703]
-
că singura șansă reală de vindecare este medicamentul Soliris, iar prețul unui tratament complet cu acest medicament este de 150.000 de euro. Liceul Creangă este acum în stare de alertă: “Tot liceul s-a mobilizat - de la profesori, asistente și bibliotecare, la elevi. Toți am donat cat am putut - 1 leu, 2, 10. Pentru noi înseamnă o țigară în minus, o cafea în minus, un sandwich în minus, dar, pentru Andreea Ceaușu, toți mărunții aceștia, adunați, pot însemna câteva luni de
“Poate că viața nu e dreaptă, dar eforturile noastre sunt singurele care o pot îndrepta” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20201_a_21526]
-
pentru mine - nu imi dădeam seama atunci - deschiderea porților spre un fascinant univers, în care aveam să mă pierd mai apoi, an cu an, ca într-o vrajă a vieții ce mi-a fost dată: Biblioteca. Aici, la LVA, doamna bibliotecară din anii 1962-1966 (nu-mi mai amintesc numele, păstrez doar silueta sa de fum, o doamnă blândă, cu păr nins de vreme), mi-a arătat într-o zi fondul documentar al Bibliotecii. Cărți apărute în anii de demult, ascunse în
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
a-și aminti tot, așa cum a fost, dar mai ales cum ar fi putut să fie. "Copilăria mea în viile i.a.s.-ului, în livezile cu cirești, în pădurea cu stejari, la căprioara, moara dracilor, la cinema Luceafărul, tanti bibliotecara, care nu mă lăsa să citesc Homer în clasa a V-a, proful de fizică care-mi tot repeta că-s "brânză bună în burduf de câine", și lista aceasta ar putea continua la nesfârșit, "nedreptățind memoria multor oameni din
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
lucrurile care i-au fost interzise, iar bărbații sunt mari amatori să cucerească astfel de redute feminine! Nu există bărbat care să se poată abține în fața unei astfel de oportunități: o partidă de sex cu două surori gemene, îmblânzirea unei bibliotecare tinere și sobre sau măcar o nevinovată fantezie având ca protagonistă iubita cu corp de model a unui prieten. Într-adevăr, sunt și bărbați cărora le place ca partenera lor să fie permanent machiată, rujată... Dar să fim serioase, nu
Şase tipuri de femei care atrag orice bărbat () [Corola-journal/Journalistic/69146_a_70471]
-
mai amplă nuvelă din volum, e chiar un exercițiu de scriere pe urmele „Caravanei cinematografice”. Dincolo de tema comună (subversiunea veselă de la sat), metaliteratura e îmblânzită de comicul de situație și de caracterele extrem de vii. Inginerul Virgil Toderiță, profesoara Irina Dorcioaia, bibliotecara Patricia sau metodistul la Căminul Cultural Relu Mogâldea reprezintă - chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de culoare în cenușiul umanității comuniste. Remarcabile sunt, în schimb, fragmentele de proză foarte scurtă din Până la capătul liniei. Scriitorul renunță aici nu
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
Când era mic, înainte de a merge la școală, avea ochii albaștri deschis. Nu-i plăcea munca; la școală învăța prost, mai și fura. A terminat liceul la seral, căci s-a încurcat cu o profesoară, o suplinitoare; i-a prins bibliotecara, după niște rafturi. O domnișoară bătrână și urâtă. A fost scandal mare, el era minor. Noroc de taică-său. Un om judecat, care l-a transferat imediat la un alt liceu, la seral, și l-a băgat în serviciu. La
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
la obișnuitele demonstrații de unu mai și șapte noiembrie (portretele bărboase, mustăcioase ori foarte rase ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și tovarășii lor), dar era, orice s-ar zice, ordine. Profesorul de sport spunea că și bibliotecara școlii (mereu avea ceva de spus împotriva ei) ar avea de învățat de aici, ea care nu desface pachetele de noutăți editoriale cu lunile, preocupată mai mult să caute ceasuri întregi, printre rafturi, nu știu ce cărți pentru directorul-adjunct Țurlea. Și totdeauna
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
călătorie dăduse ea cu piciorul refuzându-l... Zâmbeam. Cuvintele orbitau haotic În min tea lui, Îi dădeau surogatul de luciditate fără de care nimeni nu s-ar putea crede ceva, cineva. La Biblioteca Județeană făcea Însă figură de iluminat; turuia fără ca bibliotecarele să Înțeleagă ceva - ele, care stăteau toată ziua și croșetau În mijlocul cărților, ca Într-o cavernă cu obiecte de lux pe care nu dădeau doi bani. Acasă, ai lui Îl urmăreau cu discreție, alarmați să Îl știe scriind seara până
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cadre didactice, medici, ingineri, avocați etc. A coordonat activitatea extrașcolară a elevilor pregătind un cor, un grup vocal și o echipă de dansuri populare cu elevii, cu care a obținut mai multe premii. Mulți ani a îndeplinit și funcția de bibliotecară a școlii Heci. Pentru activitățile amintite și pentru multe altele, în 1975 a primit distincția „Profesor Evidențiat”. A fost și este apreciată și îndrăgită în egală măsură de elevi, de colegii de catedră și de cancelarie pentru corectitudine, seriozitate, consecvență
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și melancolie. Este Chopin, dar sună ciudat pe această pianină veche și dezacordată! Cum a fost? Admirabil, vrajă și sensibilitate! Îmi place cum ai spus, să știi că studiez la conservator, sunt În anul doi iar acum, În vacanță, sunt ... bibliotecară la Partizanul. Nu v-am văzut niciodată! De regulă stau cu nasul În cărți și nu prea ies În curte. Hai, ia loc și cântă mai departe. Imposibil, după ce am ascultat! Fata Îl luă delicat de umeri și Îl așeză
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și conturate cu creion roșu, cântă În detaliu pentru a se face Înțeleasă cât mai bine. Rică Olaru nu putea recepționa mai nimic din cele arătate, era copleșit de mirosul de parfumuri și cosmetice de calitate, de fața și părul bibliotecarei și nici nu putea respira din cauza norocului care a dat peste el. Credea că visează. Încercă să cânte, nu reuși. Nu reuși nici să-și adune curajul pentru a-i privi Întreaga făptură, norocul său veni de la sunetul sirenei cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Istoria lui Alexandru ALEXANDRIA Alexandria Istoria lui Alexandru cel Mare Halima O MIE ȘI UNA DE NOPȚI Basme arabe O mie și una de nopți Ali Baba Sindbad marinarul 105. Prezentați vedeta de formă și vedetele convenționale R: În practica bibliotecară, lucrările care omagiază o personalitate se cataloghează la titlul OMAGIU, urmat de numele persoanei omagiate. PE CARTE VEDETA Lui Spiru Haret OMAGIU. HARET, Spiru 50 de ani de la nașterea lui OMAGIU. NUMELE DE FAMILIE, Prenumele 106. Prezentați zonele descrierii bibliografice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bibliotecii. Evoluția acestora în timp v Achiziția și eliminarea -procese fundamentale în gestionarea fondului documentar v Evoluția bibliologiei românești direcții și personalități v Locul și rolul bibliotecii în societatea contemporană v Imaginea bibliotecii în literatură și film v Managementul instituției bibliotecare v Management și marketingul în bibliotecă v Conferința de presă. Întocmirea dosarului pentru această activitate v Biblioteca și utilizatorii ei v Biblioteca publică : centru cultural, educațional de informare și documentare a unei colectivități v Bibliotecile universitare românești în societatea informațională
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
PENTRU PROFESIE Ultima carte a Nicoletei Marinescu, aceasta pe care o avem acum sub ochi, o reprezintă perfect pe urmașa unei familii de învățători și profesori, în care spiritul didacticii s-a pliat pe înțelegerea superioară a ceea ce înseamnă instituția bibliotecară în rostuirea lumii. Prezența acestor modele în viața ei - așa cum recunoaște des, ușor obsedant - a funcționat ca un impuls al credinței în binefacerea învățării permanente, în pregătirea profesională asiduă, a condus și a conturat ardoarea cu care argumentează necesitatea învățării
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pe toate sau era doar o simplă coincidență. În adâncul sufletului, se simțea mulțumită. N-o mai încerca nicio părere de rău pentru timpul ce-l pierduse. Cum crezi, dacă n-ai văzut? Se numea Ana. Lucra de mulți ani bibliotecară la școala din satul vecin. Era blândă și bună la suflet ca pâinea. Copiii o iubeau mult și se adunau în jurul ei ca albinele la flori. Colegii de muncă o numeau „călugărița”. Ea nu știa, de față cu ea nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o noapte, o stafie fără cap jucând singură table sau moară, la masa de lângă fereastra ce dă spre șosea, era dacă nu ceva nepalpabil, ceva ce se putea lua, la urma urmei, în discuție, cu atât mai mult cu cât bibliotecara Roji - femeie serioasă și formată la înalte școli de partid - știa de la fosta bibliotecară, fără școli de partid, o săsoaică plecată în pensie, că într-una din încăperi, sub linoleumul cu imitație de parchet, ar exista o ușă blocată și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fereastra ce dă spre șosea, era dacă nu ceva nepalpabil, ceva ce se putea lua, la urma urmei, în discuție, cu atât mai mult cu cât bibliotecara Roji - femeie serioasă și formată la înalte școli de partid - știa de la fosta bibliotecară, fără școli de partid, o săsoaică plecată în pensie, că într-una din încăperi, sub linoleumul cu imitație de parchet, ar exista o ușă blocată și sigilată pe care, deschizând-o, s-ar putea coborî în pivniță și că, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o ușă blocată și sigilată pe care, deschizând-o, s-ar putea coborî în pivniță și că, la rândul ei, pivnița clădirii cu pricina, fostă mănăstire franciscană și mai apoi cazino, ar comunica pe undeva cu un cimitir subteran. Tot bibliotecara putea da detalii însușite probabil tot de la antecesoarea ei, cu privire la nebunul care, în urmă cu ceva timp, ar fi transformat mănăstirea în cazino și care, întradevăr, fusese ucis de unul din fii, prin decapitare, cu propriul lui brici de bărbierit
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu mai poate presta „munca aceasta patriotică ingrată” de a dactilografia texte pe de-a moaca și că, obosită fiind, mai degrabă s-ar fi odihnit decât să fi scris la mașină. Apoi se așeza totuși pe scaunul liber de lângă bibliotecară și stătea la taclale cu aceasta, povestind nimicuri femeiești: despre îmbrăcăminte (ce a mai apărut nou prin magazine), despre inele, cercei, despre dantele și volănașe, despre desuurile la modă atunci, despre concediu, despre plajă ca un hoby suprem sau despre
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
unii: dacă mă iubește. În fiecare seară îmi propuneam să-mi deapăn sentimentele față de ea, dar ezitam, amânam totul, ca și cum în dosul nostru ar fi stat tot timpul samtartăul de soț al ei și șef suprem al meu sau ca și cum bibliotecara sau o terță persoană ar fi descoperit pentru a demasca, totul, adică ceea ce încă nici nu se născuse concret între mine și Iozefina. Și totuși, ceea ce se derula între noi, speram să nu fie numai iluzie. Pe de altă parte
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fuiorul), corp de felină, puțin mai mică de statură, drăguță, cu ochi de un albastru vaporos și prilej de gelozie pentru soția directorului, deoarece era tot la acesta în birou, de parcă acolo i se tăiase ombilicul. Cu toată frumusețea noii bibliotecare, adică a fetei care apărea veșnic cu hărți de transpirație la subsiori, și cu toate ocheadele cu care mă provoca zi de zi, pe mine tot Iozefina mă fascina la nebunie. Întâlnirile în bibliotecă, ore în șir, zi la zi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Conte de Bethlen îi trage momentan clopotele domnișoara Ursula, noul material didactic al orășelului nostru și viitorul supervizor blindat din cap în picioare, al scenetei noastre. Toți bărbații rămân cu privirile lipite ca și cu prenadez, de gagica asta. De bibliotecara asta fâșneață... Buuună jumăruță! 2. Mă decid să nu mai ocolesc răspunsurile. Întrebarea de disperat sau de copil nerăbdător, pripită, pe care aș fi evitato, devenise iminentă: Domnule Valy, spune-mi cinstit: sunt eu urmărit sau nu? - rostesc întrebarea aiurea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la fel de aproximative (așa cum aproximativă e și viața însăși) ca și cele despre stafia fără cap care, zice se, întotdeauna, înainte de eventualele cataclisme care ar surveni, s-ar lăsa văzută în bibliotecă. Mai ales în zilele din preajma Anului Nou. De fapt bibliotecara cea bătrână, pensionara, era convinsă că, întotdeauna, dacă fantoma fără cap apărea în bibliotecă în noaptea din preajma de Anului Nou, la ora la care patronul cazinoului fusese ucis de unul din cei trei fii (drept pedeapsă dumnezeiască, ucigașului neidentificat niciodată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]