604 matches
-
a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. În ceea ce privește încălcarea principiului bicameralismului, instanța apreciază, despre completările operate de Camera Deputaților asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat, că sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite semnificativ diferite între cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispozițiilor art. 61 alin. (2
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 31. Sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu se încalcă principiul bicameralismului. Astfel, din analiza comparată a documentelor privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a proiectului de lege depus de Guvern, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, rezultă că prin completările operate de Camera Deputaților asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, nu a
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. ... 4. Sub aspect extrinsec se susține încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție. ... 5. Astfel, se arată că legea a fost respinsă de Senat în data de 20 iunie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaților, Cameră decizională, cu amendamente, în
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
în condițiile în care Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea, o astfel de soluție legislativă trebuia să fie dezbătută și votată de ambele Camere. ... 7. În consecință, în forma transmisă la promulgare, legea criticată nesocotește principiul constituțional al bicameralismului, în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului (spre
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
al bicameralismului, în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului (spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018). ... 8. Sub aspect intrinsec, Președintele României susține încălcarea art. 1
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
2023 pentru plata datoriei Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. ... 38. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la principiul bicameralismului, formulate prin raportare la dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție, analizând derularea procedurii legislative cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare, prin intermediul unor
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor speciale și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. De asemenea, au fost instituite o serie de reguli privind utilizarea și gestionarea acestei sume din bugetul statului. ... 39. În jurisprudența sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
și către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. De asemenea, au fost instituite o serie de reguli privind utilizarea și gestionarea acestei sume din bugetul statului. ... 39. În jurisprudența sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
martie 2021). ... 40. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată). ... 43. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
primei Camere sesizate soluția legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată, cu evident impact financiar și consecințe asupra bugetului de stat. ... 48. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, întrucât, pe de o parte, există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului și implicit o configurație semnificativ diferită a legii față
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, raportându-se la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 16, 61 și 75 din Constituție. ... 4. Critica de neconstituționalitate extrinsecă se referă la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale prin interpretarea art. 61 și 75 din Legea fundamentală. În deciziile sale în această materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
4. Critica de neconstituționalitate extrinsecă se referă la încălcarea principiului bicameralismului, consacrat pe calea jurisprudenței constituționale prin interpretarea art. 61 și 75 din Legea fundamentală. În deciziile sale în această materie, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul bicameralismului nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Instanța de contencios constituțional a stabilit două criterii esențiale care, întrunite cumulativ, determină cazurile de încălcare a
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Instanța de contencios constituțional a stabilit două criterii esențiale care, întrunite cumulativ, determină cazurile de încălcare a principiului bicameralismului în procedura legislativă: pe de o parte, existența unei deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două foruri
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
în procedura Camerei Deputaților a observației potrivit căreia o parte dintre amendamente au fost adăugate „în urma observațiilor și propunerilor OCDE“ (s.n. - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) nu schimbă obligația constituțională privind activitatea de legiferare în conformitate cu principiul bicameralismului și cu respectarea procedurii de întoarcere a legii, dacă sunt îndeplinite cele două criterii esențiale menționate în jurisprudența în materie a Curții. ... 6. Potrivit criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate, legea adoptată, prin conținutul său normativ, aduce atingere art. 1 alin.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere. ... 11. Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul său de vedere prin care solicită respingerea obiecției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 12. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, se arată că susținerile formulate în acest sens sunt nefondate și chiar se bazează pe o abordare profund greșită. Aceste susțineri nu sunt argumentate din punct de vedere juridic, nu se arată modul concret în care este afectat principiul fundamental
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
două forme adoptate de fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, nu este îndeplinit, deoarece Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu a făcut altceva decât să-și exercite dreptul propriu de decizie în cadrul limitelor impuse de principiul bicameralismului, fără să adopte soluții normative care să se îndepărteze de la conceptele statuate în forma Senatului sau de la materia avută în vedere de inițiatorul proiectului. Nici sub aspectul structurii legii adoptate de cele două Camere - cel de-al doilea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
gestionată de AMEPIP, precum și alte propuneri de modificare a legislației în măsură să asigure implementarea principiilor guvernanței corporative cuprinse în ghidurile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. ... (3) Examinarea criticilor de neconstituționalitate (3.1) Criticile privind încălcarea principiului bicameralismului 30. Prin deciziile sale referitoare la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ privind bicameralismul și modul în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
modificare a legislației în măsură să asigure implementarea principiilor guvernanței corporative cuprinse în ghidurile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. ... (3) Examinarea criticilor de neconstituționalitate (3.1) Criticile privind încălcarea principiului bicameralismului 30. Prin deciziile sale referitoare la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ privind bicameralismul și modul în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
principiilor guvernanței corporative cuprinse în ghidurile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. ... (3) Examinarea criticilor de neconstituționalitate (3.1) Criticile privind încălcarea principiului bicameralismului 30. Prin deciziile sale referitoare la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ privind bicameralismul și modul în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 31. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]