46 matches
-
sunt intervenții care pot asigura funcționarea eficientă în condițiile unui mediu aflat în schimbare continuă. Teoria sistemelor socio-tehnice cuprinde o serie de implicații pentru studiul motivației muncii, având în nucleul său dur pârghii pentru îmbogățirea posturilor. Teoria este similară modelului bifactorial propus de Herzberg, Mausner și Snyderman și modelului caracteristicilor postului elaborat de Hackman și Oldham, deși a fost concepută independent de acestea și este incomparabil mai puțin cunoscută. Și în viziunea membrilor institutului Tavistock, ca și în cazul teoriilor autorilor
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și articole care au cercetat atitudinea față de muncă, iar celelalte două prezintă studiile realizate de Herzberg și colaboratorii săi, pe baza cărora a fost elaborată teoria motivațieigienă. Teoria numită de autorul ei "motivație-igienă" este cunoscută și sub numele de teoria bifactorială sau teoria factorilor duali. Încercând să depășească abordările secvențiale utilizate de predecesori, Herzberg și colaboratorii propun investigarea atitudinii față de muncă ("job attitude") pe baza trinomului factori-atitudini-efecte. Cercetarea a cuprins două studii pilot prin care s-a urmărit testarea metodologiei și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de predecesori, Herzberg și colaboratorii propun investigarea atitudinii față de muncă ("job attitude") pe baza trinomului factori-atitudini-efecte. Cercetarea a cuprins două studii pilot prin care s-a urmărit testarea metodologiei și un studiu principal în care s-au conturat dimensiunile teoriei bifactoriale. Metodologia utilizată, care a reprezentat de altfel și cea mai importantă critică la adresa studiilor conduse de Herzberg, a cuprins metoda incidentelor critice, aplicarea interviului de tip story telling și analiza de conținut. Respondenții studiului propriu-zis au fost 203 ingineri și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de sarcină și sunt necesari pentru dezvoltare; ei furnizează stimularea psihologică prin intermediul căreia individul este orientat către nevoile de autorealizare. (Herzberg, 1968, p. 78) Herzberg introduce pentru prima dată conceptul de bidimensionalitate la nivelul satisfacției în muncă (Russell, 1975). Teoria bifactorială face distincția între factorii care generează satisfacție și cei care generează insatisfacție: În concluzie, două rezultate esențiale au fost obținute din acest studiu. Primul se referă la faptul că factorii implicați în generarea satisfacției în muncă sunt separați și distincți
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca ei să nu atribuie insatisfacția propriilor inadecvări sau deficiențe, ci factorilor din mediul de lucru, obstacolelor reprezentate de politica companiei sau de exercitarea controlului. (Vroom, 1964/1995, p. 150) Există însă și o serie de cercetători care repoziționează teoria bifactorială în istoria cercetării despre motivația în muncă (Grigaliunas și Wiener, 1974; Sachau, 2007). Grigaliunas și Wiener (1974, p. 840) reclamă "o abordare mai echilibrată a teoriei motivație-igienă", demontând critica acesteia: a) absența bidimensionalității modelului nu a fost confirmată, studiile care
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de recompensare a angajaților din țări diferite sub aspect cultural. Cea de-a treia grupă cuprinde testări ale modelelor teoretice în spații culturale diferite: Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) teoria echității, Jasso (2005) justiția organizațională, Brislin și alții (2005) teoria bifactorială, Huang și Van De Vliert (2003) teoria caracteristicilor postului, Peterson și Ruiz-Quintanilla, (2003) teoria evaluării cognitive și teoria caracteristicilor postului etc. Capitolul VI Evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial o aplicație practică În acest capitol sunt prezentate prestațiile
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sursei producătoare (locus-ul cauzalității) în două categorii: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă. În cadrul motivației extrinseci pot fi incluse primele trei nivele din ierarhia nevoilor (nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de stimă și autorealizare) și factorii motivaționali sau de conținut ai modelului bifactorial. Modelul combinat Maslow-Herzberg se întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci pot fi incluse ultimele două nivele ale piramidei nevoilor (nevoile de stimă și autorealizare) și factorii motivaționali sau de conținut ai modelului bifactorial. Modelul combinat Maslow-Herzberg se întemeiază pe măsurarea agregată a factorilor specifici motivației extrinseci (factori de nivel inferior Maslow cu factori igienici Herzberg) și a factorilor specifici motivației intrinseci (factori de nivel superior Maslow cu factori motivaționali Herzberg). Spre deosebire de modelul lui
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care intervin în model, de natura acestora, precum și de tipul relațiilor dintre factori, ecuațiile unui model econometric se pot clasifica așa cum vom arăta în cele ce urmează. După numărul de variabile care compun ecuația avem de-a face cu: ecuații bifactoriale, în care, alaturi de variabila endogenă, intervine o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
econometric se pot clasifica așa cum vom arăta în cele ce urmează. După numărul de variabile care compun ecuația avem de-a face cu: ecuații bifactoriale, în care, alaturi de variabila endogenă, intervine o singură variabilă exogenă (modelele care conțin ecuații bifactoriale se mai numesc modele de regresie simplă); ecuații multifactoriale sau complexe, în care apar două sau mai multe variabile exogene. Modelele descrise de asemenea ecuații mai poartă numele de modele de regresie multiplă. După tipul variabilelor care intervin putem împărți
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
diferiți autori atunci când se încearcă precizarea delimitărilor între aptitudine, talent, supradotare. Vom încerca și noi, în consecință, o trecere în revistă a opiniilor exprimate. în Manualul de psihologie, aptitudinile sunt definite ca P. Popescu Neveanu (23) a elaborat o teorie bifactorială a creativității, care plasează creativitatea în Conform acestei teorii, aptitudinile generale și specifice, de nivel cel puțin mediu, constituie o condiție necesară, dar nu și suficiență, pentru creativitate. Prezența atitudinilor creative se dovedește indispensabilă. Ele se comportă ca niște vectori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situație de inechitate și individul se poate crede dezavantajat sau favorizat. În consecință, individul va percepe un dezechilibru și va încerca diferite acțiuni în vederea stabilirii echilibrului psihologic și fiziologic (apud Larousse, 2006). Herzbeg, Mausner și Snyderman (1959) propun o teorie bifactoriala a satisfacției muncii ce va fi mai tarziu adaptată că teorie motivaționala, dat fiind faptul că implicațiile ei pentru problematică motivației au fost creditate cu mai multă atenție. Analizând nivelul de efort depus de diferite persoane în procesul muncii, Herzberg
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
atitudine (cauză), la comportament (efect). 1.2. ATITUDINILE CREATIVE ÎN MODELUL NEVEANU În psihologia românească s-a acceptat inițial ca model explicativ al creativității modelul Guilford. S-a încercat și elaborarea unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
acceptat inițial ca model explicativ al creativității modelul Guilford. S-a încercat și elaborarea unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile nu sunt creative prin ele însele ci, devin astfel, dacă sunt activate de motive si atitudini creative
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și performanță și atitudinile nonconformiste, sunt cei care declanșează și susțin ciclurile operatorii până la atingerea noului, originalului. 2) A dona categorie de factori, denumită operații generative care cuprinde sistemele de operații, aptitudinile generale sau speciale de nivel supramediu. În modelul bifactorial al creativității se acordă un loc și un rol deosebit, între vectorii creativi, motivației și atitudinilor creative. P.P. Neveanu enumera între atitudinile creative: încrederea în forțele proprii și înclinarea puternică către realizarea de sine; atitudinea antirutinieră; interesele cognitive, curajul în
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
căutarea soluțiilor noi, originale; simțul valorii, atitudini direct creative cum sunt receptivitatea față de tot ce este nou și respectul față de originalitate. Din perspectiva cercetărilor aplicative în domeniul psihologiei creativității, a proiectării, elaborării și realizării unor programe de formare, considerăm modelul bifactorial un model explicativ deschis, general, dar simplu, operațional, care oferă posibilitatea studierii comportamentelor din perspectiva celor 6 P (potențial, proces, produs, preajmă, psihoterapie, modalitate de dezvoltare personală și transpersonală) a nivelurilor de manifestare a creativității, fiind util în elaborarea programelor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
sau patru repetiții, pentru ca rezultatele să poată fi prelucrate statistic, metoda folosită fiind analiza varianței (SĂULESCU N.A. și colab.,1967, JITĂREANU G., 1994.). Semnificațiile în cadrul experiențelor au fost exprimate prin diferențe limită.Calculul rezultatelor experimentale, atât la experiențele monofactoriale și bifactoriale cât și la cele trifactoriale s-au efectuat prin metoda analizei varianței și au cuprins următoarele etape: stabilirea gradului de libertate (GL), calcularea sumei pătratelor abaterilor, întocmirea tabelului variantelor, calcularea diferențelor limită (DL), calculul diferențelor de producție și stabilirea semnificației
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
caracteristici statistice (variabila dependentă) în funcție de unul sau mai mulți factori de grupare (variabile independente). În funcție de numărul factorilor de grupare, se disting următoarele tipuri de analiza dispersională: - unifactorială, dacă există un singur factor de grupare în analiza variației variabilei dependente; - bifactorială, pentru două variabile independente folosite în analiză; - multifactorială, în cazul existenței mai multor factori de influență considerați în cercetare. Analiza unifactorială își propune să stabilească cât din variația totală este produsă de factorul de grupare și cât se datorează factorilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
aceasta se verifică, ,,se consideră că eșantioanele comparate provin din aceeași populație, sau altfel spus, factorul cauză nu influențează semnificativ variația variabilei considerate.” ; dacă nu, se admite că variabila independentă influențează semnificativ variabila dependentă considerată în analiză. În cazul ANOVA bifactorială, se testează trei ipoteze, două privind egalitatea mediilor grupurilor și una privind egalitatea mediilor interacțiunilor, respingerea ipotezelor nule demonstrând că grupurile nu sunt omogene, deci există cel puțin două medii diferite între ele. Se conchide că diferențele dintre grupuri justifică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
acord cu cele 5 afirmații, ceea ce denotă un grad mai ridicat de acord cu valorile tradiționale privind comportamentul sexual. Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine întrunește cel mai puternic acord în Craiova (46,6%). Figura 62. Modelul bifactorial privind unele mituri despre comportamentul sexual-reproductiv În continuarea analizei celor cinci itemi am efectuat o evaluare a unui model factorial cu factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Modelul factorial care asigură cea mai bună reprezentare a datelor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În psihologia românească, P. Popescu - Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]