178 matches
-
aș fi fost un violent), las’ să fie ei violenți, că așa sunt ei. Nu, nu, o să mă ridic frumușel în picioare - și (vu den?) o să le țin o cuvântare! O să-i fac de rușine și o să-i umilesc pe bigoții ăștia neisprăviți! O să le dau un citat din Declarația de Independență la desert. Cine dracu’ sunteți voi, o să-i întreb, de ce vă credeți stăpâni pe Ziua Recunoștinței? Iar la gară taică-său îmi spune: — Îmi pare bine de cunoștință, tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Amy. O vezi? Cine e ca ea! Nu se pune cu cei de teapa noastră. — Cu evreul ăla? Eh, știm noi despre ce trebuie să fie vorba. — Desigur, am tot respectul pentru Biserica Romano-Catolică, zise domnule Opie. Nu-s un bigot. Ca exemplu de bună organizare... — Și? — Îmi stă gândul la prostii chiar acum. — Suculentă. Nu, nu, asta nu-i suculentă. Am spus ce nu trebuie? — Asta-i din cele vândute de Stein. O stafidă ieftină și banală. Podgoriile nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de fapt de lumea exterioară. De mai știu eu ce necunoscut plin de ură care o să vină să ne facă felul noaptea. De cine știe ce boală fatală marțiană cu transmitere sexuală. Le-ar plăcea să creadă că sunt îngroziți de un bigot homofob. Că nimic din toate astea nu-i din vina lor. Le-ar plăcea ca eu să cred că trebuie să răscumpăr ceva. Nu eu am aruncat tubul ăla de fixativ. Tot ce-am făcut a fost să sting becurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ojei. Încă se mai simte o notă de Chanel No. 5 amestecată cu mirosul de transpirație. Într-una din ultimele lor reprezentații, în orașul Missoula din Montana, a ieșit o fată din mulțime și le-a spus că sunt niște bigoți odioși. Că încurajează ura și agresiunile față de persoanele cu identitate de gen nesigură din societatea noastră altfel pașnică și pluralistă. Întrerupt în mijlocul cântecului Buttons and Bows, versiunea mișto cântată de Doris Day, nu cea ieftină interpretată de Dinah Shore, Webber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Întâmplat. Câtă spaimă, atâta disimulare. Dați-mi voie să mă prezint: Flavius Tiberius-Moduna. Nimeni nu o mai privise așa până atunci: cântărind fiecare detaliu al corpului ei. Un amestec neobișnuit de circumspecție de cămătar, placiditate de portărel și cucernicie de bigot. Un aliaj omogen, o mască sub care clocotea voluptatea Întocmai ca-n sufletul lui Ranke, organistul de la Reformată, concediat În cele din urmă pentru blasfemie. Nu o admira și nu o proteja. Punea stăpânire pe ea precum marea În flux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de indios și de africani. Alții sunt îngrijorați de manevrele creaționiștilor protestanți din multe state și școli americane, din cauza declarațiilor lipsite de orice fundament ale anumitor oameni ai Bisericii despre teoria evoluției. Alții, în fine, rămân indignați de prezența politicienilor bigoți, ca de exemplu fostul președinte a Statelor Unite și a consilierilor săi neoconservatori, care au clădit un castel de minciuni de tip orwellian pentru a justifica invadarea Afganistanului și Irakului, dar și a metodelor lor de tortură, susținând că Dumnezeu este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a personajelor colective e infectată cu ticurile bineștiute din atâtea romane victoriene și post-victoriene ce descriu încremenita viață a târgurilor de provincie. La rigoare, Januarius Jones însuși se pliază pe modelul Don Juan-ului de ajuns prizonier într-o lume de bigoți. Cu o atent studiată virulență, schimbarea la față se produce odată ce personajele și-au asumat identitatea știută încă din cursul nesfârșitelor conversații din tren. Dacă n-ar fi deciziile ce implică radicala modificare de destin, am spune că am plonjat
Primul Faulkner (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6836_a_8161]
-
a arătat dispus să demisioneze și că se gândește ce hotărăre să ia în cazul lui. Marine Le Pen a preluat conducerea partidului de la tatăl său în urmă cu doi ani, când a început un proces de îndepărtare a membrilor bigoți, antisemiți sau neonaziști.
Stupefacție în Franța după alegerile municipale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54457_a_55782]
-
ci și despre alții, marginali în raport cu conflictul central - mariajul tensionat, frustrant pentru toți și încheiat prin divorț al părinților autoarei -, dar foarte utili pentru a înțelege bizara involuție a Iranului. Mizând (înainte de a comite aceeași greșeală în Afganistan), pe „naționalismul" bigoților, occidentul a pierdut lamentabil partida. Peripețiile, destinele, oscilațiile politico-religioase ale diverșilor membri ai clanului și ai anturajului scriitoarei Azar Nafisi demonstrează cât de periculos este jocul cu focul credinței oarbe și al patimilor iscate și întețite de ea.
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
ca partidul său să fie numit de ”extremă-dreapta” și promite că-i va acționa în judecată pe cei care nu-i respectă dorința. În ultimii 2 ani, Le Pen a încercat să reorganizeze partidul. A îndepărtat din rândul membrilor partidului bigoții, neonaziștii și antisemiții. Acum speră să ajungă în Parlamentul European, dar nu pentru a ajuta la consolidarea Legislativului european, ci pentru a-i demonstra inutilitatea. Chiar și cei mai fervenți susținători ai structurii numită UE recunosc că după alegerile europarlamentare
Extrema-dreaptă, de neoprit: ”UE se va prăbuși ca URSS” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55242_a_56567]
-
Cu părere de rău, se poate... O demonstrează în continuare traducătoarea, în loc de varianta corectă: „Orașul va cunoaște o sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu, morun, devine... nisetru, în timp ce
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
impregnate de spirit distrugător iar apoi de „hotărâri” sancționate prin putere juridică. Am certitudinea că fără Tudor Popescu, demolatorii ignoranți sau nu, ar fi putut să-și ducă la rău sfârșit impulsul lor agresiv: față de orice era considerat „vechi”, „obscurantist”, „bigot” și, alte asemenea etichete-ciocan. Or, ce a făcut Tudor Popescu pentru a salva lavrele monahale precum cele de la Văratec și Agapia? Nu s-a mulțumit doar să lucreze cu mintea sa dreaptă și competență întocmind Hotărâri de Guvern și îmblânzind
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
vremuri de înfiripare a limbii, e majestuos depășită de Eugen Dorcescu. Temerarul acestor rânduri de „cronică” a trebuit să se întoarcă el însuși la „originalul” biblic, ca să verifice, prin imperioasa comparație, o impresie persistentă și, dacă vreți, scandaloasă pentru spiritul bigot: aceea că psalmii lui Dorcescu depășesc în profunzimea gândului, ca și-n strălucirea desăvârșită a unei limbi poetice inegalabile, psalmii biblici ai regelui David. După părerea noastră (subiectivă, desigur, și lipsită de orgoliul dogmatic al autorităților indiscutabile), Biblicele lui Eugen
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
față de terorismul islamist. Începe să se obișnuiască cu el, si este incapabilă să-l prevină ori să-l elimine. Politicienii Europei șunt divizați, iar corectitudinea politică îi împiedică să spună ce gandesc de teamă să nu fie etichetați rasiști ori bigoți. La fel, mass media occidentală se autocenzurează, nu critică islamul și vrea să evite riscul unor acțiuni teroriste îndreptate împotriva instituțiilor mediatice. E suficient să ne uităm și la ce s-a întîmplat în Pakistan weekendul trecut cînd 70 de
SARACIA SPIRITUALA A LUI MICHEL HOUELLEBECQ [Corola-blog/BlogPost/93418_a_94710]
-
dintr-un coș de hîrtii. Ilustrația zilei era despre lucrările publice și dezvoltare. — Fir-ar să fie! Altă belea? l-am auzit exclamînd. Oamenii ăștia ai fascismului or să sfîrșească prin a ne transforma pe toți Într-un neam de bigoți și de batracieni. Bună ziua, am zis Încetișor. Vă mai amintiți de mine? Cerșetorul Își ridică privirea, iar chipul i se lumină dintr-o dată Într-un zîmbet radios. CÎt mă bucur să vă revăd! Ce mai e nou, stimate prietene? O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
NU SE LASĂ BATJOCORIT de fiii oamenilor. Și cred că este o batjocură cumplită la adresa lui Dumnezeu starea de lucruri a lumii în care trăim. Nu vreau să par nici reducționist, nici îngust la minte, nici retrograd. Nici macar alarmist. Poate par bigot, dar și Domnul Isus a fost bigot, daca cineva definește astfel acest termen. Nu putem arăta cu degetul spre o anumita comunitate, etnie, religie, etc și să spunem că DOAR ei sunt vinovați. Dar cred că nerușinarea unora contribuie decisiv
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
Și cred că este o batjocură cumplită la adresa lui Dumnezeu starea de lucruri a lumii în care trăim. Nu vreau să par nici reducționist, nici îngust la minte, nici retrograd. Nici macar alarmist. Poate par bigot, dar și Domnul Isus a fost bigot, daca cineva definește astfel acest termen. Nu putem arăta cu degetul spre o anumita comunitate, etnie, religie, etc și să spunem că DOAR ei sunt vinovați. Dar cred că nerușinarea unora contribuie decisiv la sentința dată de Dumnezeu. Probabil că
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
veneau la mine ca să-i cunun pe ascuns sau, tot așa, să le botez copiii, sau să le fac diverse slujbe la modul secret, ca să nu se afle; de asta mă cultivau!”...Era aceasta o formă de a te manifesta bigot și cu partidul marxist-leninist căruia îi jurai credință, și cu biserica în care, pentru orice eventualitate, lăsai un semn că nu te-ai rupt de tot, o mică punte de a te putea întoarce la o adică. La asemenea sentimente
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
scurt, eficiența trebuie menținută la maximum, și aceasta este o artă, care se învață pe parcurs. - Ce mesaj ați dori sa le transmiteți cititorilor noștri? - Să fie autentici și să aibă curaj social. Să promoveze cinstea și corectitudinea, nu ca bigoții după slujba de duminică, pentru un ceas, ci să o aplice în viața de toate zilele. Să aplice morala noastră naturală, ce este parte a intelectului nostru și rod al unei evoluții de milioane de ani. Să îi respecte pe
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
a cimentului rece ca iernile noastre de-acasă cele mai aprige și păstrând încă ecourile în pereții despărțitori dinspre coridoare ai celulelor, am făcut poze „crucificat” de gratiile de-afară - ca să „dau bine(!?)” nepoților că n-am fost un naiv, bigot și licit în aceeași măsură pe partea asta de pământ cu fața spre soare. Unele celule fiind “deschise” - speram nu într-adins și pentru cine sție ce gânduri tulburi, am intrat și m-am pozat într-una, numai că nu
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
mulțumește nici cu proclamațiile suficiente ale postmodernității, nici cu regretele tradiționalismului - o interogație asupra modernității suscitată de presimțirea dureroasă că ori de cate ori ți se deschide în față un drum, altele ți se închid în spate ori în laterală. Când ne închinăm bigot la minunile modernității, cum ne îndeamnă zelatorii modernității și delatorii tradiției, în sufletele noastre se tânguiesc toate bogățiile pe care le-am pierdut înlăuntru atunci când trupurile noastre au progresat afară. Răul modernității nu ține de răutatea ei proprie, ci de
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
îndreptat spre apus. A fost ieri, este azi, va fi mâine ..... Așa se scurge clepsidra de ani, Nu știu a plânge, a râde. E bine? Și-arunc înainte cu bolovani. La poarta perechii refuz să mai bat, Mă-nchin ca bigoții spre nu știu ce. Alunecă lumea în lung și in lat. O văd, o miros, o detest. ...... Dar de ce? Referință Bibliografică: De ce? / Monica Bokor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul IV, 08 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Monica
DE CE? de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363768_a_365097]
-
în cauză, a actualității ei, a importanței sale pentru noi. *Prefață la traducerea franceză a poemului El libro, tras la duna de Andrés Sánchez Robayna (Le livre derière la dune, préfacé par Yves Bonnefoy, traduit et présenté par Caude Le Bigot, Dijon, Éditions du Murmure, 2012). Traducerea în limba spaniolă a Prefeței: Clara Curell (Cuadernos Hispanoamericanos, 750, diciembre 2012). Traducerea în limba română, după versiunea spaniolă: Eugen Dorcescu. Referință Bibliografică: Yves Bonnefoy, Andrés Sánchez Robayna* / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
de persuasiune, optimism robust, seriozitate și încredere în oameni, ne-au încurajat văzându-ne “crunta” reținere în aproape orice și au reușit, cel puțin pe mine, să mă scoată din tranșeele imaginarului și iluziilor, în care mă “chircisem” dintr-un bigot complex al inferiorității pe care-l credeam demult depășit... În sfârșit, a merita o astfel de “porție” gratuită de “deschidere” sinceră nu era de colea și era “suflul” de întremare de care aveam nevoie, fără s-o știu că locul
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
mă înscriu la una din audiențele generale acordate publicului de către consilierii președintelui... Trebuie să admit că în trecut, deși am fost funcționar al guvernului federal american și am avut și pașaport diplomatic, am fost etichetat de unele cercuri românești drept bigot și extremist. Mă așteptam însă că nouă conducere de la București să aibă curaj să stea de vorba chiar și cu un presupus „extremist”!!! Acum două zile am primit un telefon de la Washington și am fost întrebat ce am reușit să
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]