51 matches
-
Odată deprinsă sonorizarea fonemului b, se exersează împreună cu fonemul p, pentru a se putea realiza atât discriminarea sonoră cât și tehnica pronunției diferențate a celor două sunete. (22, 184, 228) Demutizare consoanei M - Mutacismul - Paramutacismul Fonemul m este o consoana bilabială, nazală și sonoră prin vibrațiile laringelui. Poziția sistemului fonoarticulator și emisia fonemului m Ocluzia bilabială este discretă, limba se așează în poziție relaxată pe planșeul bucal, vălul palatin se coboară pentru a permite trecerea curentului de aer prin faringe și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
atât discriminarea sonoră cât și tehnica pronunției diferențate a celor două sunete. (22, 184, 228) Demutizare consoanei M - Mutacismul - Paramutacismul Fonemul m este o consoana bilabială, nazală și sonoră prin vibrațiile laringelui. Poziția sistemului fonoarticulator și emisia fonemului m Ocluzia bilabială este discretă, limba se așează în poziție relaxată pe planșeul bucal, vălul palatin se coboară pentru a permite trecerea curentului de aer prin faringe și fosele nazale, fiind necesară rezonanței. După ce s-a reprodus poziția organelor articulatorii în oglindă, se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aer aburește o oglindă rece; - Palparea vibrațiilor pe laringe, aripile nasului, buze, obraji, creștetul capului și piept sau vibrațiile transmise unei hârtii ținută între buze;Aplicarea unei foi de hârtie ușor între buzele închise pentru dezvoltarea tactului și propriocepției ocluziei bilabiale. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Lipsa emisiei fonemului m, după probarea procedeelor descrise, impune să se solicite logopatului să emită una din vocalele a sau pe u iar logopedul îi ridică gradat mandibula și apasă cu degetele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonemului v, semnalizate prin gestul de stopare cu mâna permite înlăturarea sunetelor parazitare. - Rezonanța nazală a fonemulul v se corectează prin exersarea fonemului asociat unor vocale deschise, ca a,o: o-val-val, oval; vo-vo-voce, vata - tava sau avav, apoi tava-ava-ava-vata. - Articularea bilabială a sunetului v este datorată imposibilității de retragere a buzei inferioare spre incisivii superiori, fiind un mecanism compensator care, dacă nu poate fi corectat, se încearcă obținerea unei delimitări mai nete față de fonemul b. Antrenamentul motricității articulării 1. Exerciții de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
printre buza inferioară și incisivii inferiori. În cazul în care nu se obține poziționarea corectă nici în acest mod se așează cu spatula buza inferioară sub incisivii superiori sau se pornește de la un b prelungit și se formează un v bilabial, apoi se trece la poziționarea corectă a buzei inferioare. - Reglarea presiunii dintre buza inferioară și incisivi inferiori, când este prea mare, se face semnalizând cu o spatulă reducerea presiunii constricției și se arătă logopatului că ieșirea aerului produce o ușoară
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
marginile ei ating molarii superiori. Articularea fonemului t se realizează în expir prin acumularea aerului între palat și limbă, care în retragere eliberează expoziv curentul de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică aplicând aceleași procedee ca la emiterea consoanei p: prin deplasarea unui pendul de hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
infinitiv) constituie, deraiez, atribuie; în neologismele care păstrează -iedin etimon proiect, ierarhie; * pronunțarea și scrierea cu eîn cuvinte precum ecou, efemer, ecran, educație, elan, epocă, elegie, coexistență, poem etc.; * scrierea cu m înainte de p și b, regulă explicabilă prin caracterul bilabial al celor trei consoane: împiedica, amplasa, împărat, bomboană, emblemă, combate, umbla etc.; * accentuarea alternativă, ca dublete acceptate în DOOM, 2005, a unor cuvinte precum: antic/ antic, acatist/ acatist, jilav/ jilav, trafic/ trafic, gingaș/ gingaș, profesor/ profesor etc.; * pronunțarea și scrierea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere acustic care împarte consoanele în oclusive și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
folosit pentru j și invers, n - folosit pentru d și t, m - folosit pentru p, iar b, c, g articulate între partea posterioară a limbii și peretele posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii luând contact cu vârful incisivilor superiori. Consoanele siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de cicatrice. Anomaliile dento-maxilare duc la deformarea punctului de articulație pentru d, t, l, n, r, anterorizate prin punerea vârfului limbii în afara arcadei dentare; la fel se deformează consoanele s și z, iar f și v sunt pronunțate prin contact bilabial. În alte cazuri, de maxilar superior scurt și fără incisivi, punctul de articulație este defectuos pentru toate consoanele. Suzanne Borel-Maisonny (1966) are o prodigioasă cercetare în acest domeniu (26; p.266-279). Tulburările de origine toracică se întâlnesc mai rar și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
micul handicapat este considerat un bolnav irecuperabil. Starea afectivă creată paralizează atât mecanismele vorbirii cât și procesele de gândire și inteligență. Repertoriul primelor cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana” sau „ha-ha”, sau „a-a”; cuvântul „apă” este pronunțat „aha”, „ana”, „aca” sau „a-a”. Urmează apoi o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel cuvântul „baba” este pronunțat „mama”, cuvântul „bob” este pronunțat „mom” ș.a.m.d., mesajul devenind inteligibil numai în context și în mediul care este obișnuit să descifreze codul adoptat de subiectul în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5%, respectiv 90,5% în cele două forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În general însă, există un paralelism evident între limbile romanice și cele germanice la pronumele personale, atît din perspectiva conservatismului declinării, cît și din perspectiva statutului formelor, nominativul opunîndu-se formal, prin supletivism, cazurilor oblice, ale căror structuri fonematice încep cu bilabiala m-. Se menține, de asemenea, în cele două grupuri de limbi legătura formală originară a pronumelor personale cu pronumele și adjectivele posesive. Categoria genului are o concretizare deosebită în gramatica germanică în raport cu cea romanică, mai întîi prin faptul că toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə], norv. mynten [΄müntən] "monedă" b = consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief [bri:f] "scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lumină", norv. onkel [΄o(kəl] "unchi", sued. landa [΄lan:da] "a ateriza", enlg. land [länd] "țară; pămînt" ( = consoană sonantă laterală palatală: sp. caballo [ka΄ba(o] "cal", it. luglio [΄lu(io] "iulie", pg. mulher [mu΄(εr] "femeie" m = consoană nazală bilabială sonoră: dan. metallisc [me΄ta-lisk] "metalic", neer. minuut [mi΄nü:t] "minut", norv. urmaker [΄u:rma:kər] "ceasornicar", pg. mapa [΄mapə] "hartă", engl. lamb [läm] "miel", sued. varm [var:m] "cald" n = consoană nazală dentală sonoră: norv. nei [näj] "nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme [k(m] "ca, precum" p = consoană oclusivă bilabială surdă: norv. hjelp [jelp] "ajutor", pg. pensar [pẽ΄sar] "a gîndi", it. pizza [΄pit-tsa], sued. apoteker [apo΄tekər] "farmacist", engl. paint [peint] "vopsea" r = consoană vibrantă apicală alveolară: it. sorella [so΄rel-la] "soră", pg. rapaz [rə΄pa(] "băiat; tînăr
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mult și într-un fel memorabil despre reflexul mentalitar care configurează complexele identitare românești decât apoftegmele sofisticate. Noua Republică, Fiesta și Boborul B în loc de V, B în loc de P, comerțul simbolic al excesului este reprezentat și fonetic la Caragiale. Exploziva ăoclusivaă bilabială B înlocuiește consoana din aceeași categorie P, mai puțin agresivă sau pe fricativa labiodentală sonoră V. În cazul oclusivelor, eliberarea bruscă a curentului de aer blocat este ceea ce produce explozia. Consoana vibrantă alveolară R are și ea o contribuție semnificativă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
au produs o ortografie consistentă cu ortografie limbii nordice vechi, ceea ce dă limbii scrise un aspect arhaic, ca cel al limbii islandeze. De exemplu, litera ð nu are un fonem specific atașat ei. În plus, cu toate că litera 'm' corespunde nazalei bilabiale ca de exemplu în limba engleză, ea corespunde și nazalei alveolare în cazul terminația "-um" în cazul dativ. Ortografia lui Hammershaimb a întâlnit o oarecare opoziție datorită complexității sale, astfel că Jakob Jakobsen a inventat un sistem alternativ. Ortografia lui
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale, velare. Tabelul de mai jos cuprinde consoanele Alfabetului Fonetic Internațional.
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
mod neobișnuit pentru familia Lamiaceae, cele patru stamine și pistilul nu emerg de sub marginea superioară a corolei, ci se sprijină pe cea inferioară. După polenizarea entomofilică (adică polenizare cu ajutorul insectelor), corola cade și ulterior se dezvoltă patru achene în interiorul calixului bilabial. Planta are un gust asemănător cu al anasonului (numit și anis), având un miros puternic dulceag-înțepător. ul este foarte sensibil la frig, el crescând bine în condiții de căldură și umezeală. În timp ce varietățile comune de busuioc sunt plante anuale, alte
Busuioc () [Corola-website/Science/304459_a_305788]