234 matches
-
zece sefiroți”. „Șuier sau lumină?” „Domnul a suflat, și lumina s-a făcut”. „Multimedia”. „Dar e necesar ca luminile sefiroților să fie strânse În niște recipiente capabile să reziste strălucirii lor. Vasele destinate să-i primească pe Keter, Hokma și Bina au rezistat fulgerului lor, În timp ce sefiroții inferiori, de la Hesed până la Jesod, lumină și suspin, s-au emanat dintr-o singură dată și cu prea multă vigoare, iar vasele s-au spart. Fragmentele luminii s-au răspândit prin univers și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aud de artiști, ăștia nu cîștigă un sfanț și trebuie să-i ții la studii toată viața. Fără Îndoială, Julius era un băiat inteligent, mult mai inteligent decît Santiago sau Bobby și Într-o zi o să se poată ocupa foarte bina de treburile familiei.“ Susan nu se Împotrivise, era Întru totul de acord cu ceea ce spunea el, dar era atît de șic ca mezinul să cînte la pian, ori să fie picior, ori să se Îmbrace foarte elegant, dădea un farmec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-mi copiii, recitând numele nepoatelor și ale nepoților, carne din carnea mea, cu care nu aveam să schimb nici un cuvânt. Ruben avea trei fii cu o nevastă pe care o chema Zilla. A doua nevastă, Attar, îi dăruise două fete, Bina și Efrat. Simon avusese cinci fii de la îngrozitoarea Ialutu, pe care Gera și-o amintea ca pe o femeie certăreață cu respirația urât mirositoare. Mai avusese un fiu cu o femeie din Salem, dar acela nimerise într-o viitură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
trebuia să fie curent, familiar oricui. În tramvai, Felix, abia așezat, oferi locul unui domn bătrân, râse cu simpatie la spiritele îndoielnice ale unui pasager împotriva direcției tramvaielor. Pe stradă, mângâie o pisică abandonată, privi cu bunăvoință pe lucrătorii unei binale. În apropierea casei, invadat de criza de bunătate, uită jură-mîntul și intră în curtea Aglaei, mințindu-se singur că vrea să vadă pe Simion. Găsi numai pe Aglae și pe Aurica. Deși își dădea seama de excesul de vanitate, după
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mai pe urmă îl va încînta cu buna lui intenție. În orice caz, scopul imediat al gropii se destăinui curând, fiindcă moș Costache aduse câteva căruțe de var și le răsturnă acolo. Zicea că le-a cumpărat chilipir de la o bina care a sfârșit lucrările. - Dar ce vrei să faci, papa, vrei să zidești? - Hehehe, zise șiret bătrânul, fac eu ceva pentru fe-fetița mea! După aceea, bătrânul aduse grinzi mari de lemn de stejar, unele vechi, scoase de la alte case, altele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
numaidecât de pe teren. De acolo trebuie s-o fi luat bătrânul, concurând doar câțiva țigani, care luaseră și ei cât putuseră căra cu mâna. Varul, exagera poate Stănică, putea fi de furat. Cu bacșiș bun, îndupleci numaidecât un țigan, de la binalele unde se consumă mari cantități de materiale, să-ți scoată din groapă, peste noapte, câteva zeci de kilograme de var. Ca să încredințeze pe Felix G. Călinescu și pe Otilia ce poate face un om îndrăzneț și cărpănos, Stănică se făcu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și cărpănos, Stănică se făcu forte să le-aducă, de probă, câte ceva din toate. Și, într-adevăr, veni cu câteva cărămizi în sacul unui țigan, cu un pachet de cuie, cu clei și alte lucruri. Le obținuse cu bacșiș de pe la binale. Ba chiar târziu de tot, în noaptea zilei în care Stănică făcuse demonstrația, o țigancă aduse, cu de la sine putere, un lighean încărcat cu var stins, gros, fiindcă, zicea, are nevoie de câțiva gologani. Moș Costache nu se miră de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a doua zi o luau de la cap, el cu acul, ea trăgând la mașina de cusut fustele de stambă ale femeilor de ceferiști. 79 Înspre drumul cel mare al Filantropiei, puneau temelii zidarii. Săritori unul pentru altul. Lucrau la aceleași binale, scoteau bani frumoși. Între ei mai răsărit era Ghiula, de tocmea lucrul. Antreprenorul le dădea pâine să mănânce. Cu el munciseră și în Lipscani la case boierești, și în Văcărești, la Mandravela, în Trei-Cuțite, cu neveste cu tot, niște țigănci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și băiatul de prăvălie. Cum suna băltărețul peste Cuțarida și se topeau zăpezile, 'cîrciumarul scotea mesele afară, aducea un butoi de vin vechi mai la îndemînă și spăla jumătățile. Soseau gunoierii, grași, rumeniți, trăiți bine pe la părinți. Zidarii plecau pe la binale, nu-i mai vedeai, dădeau 102 În primire, de acum beau pe unde munceau. Cu ceilalți, petreceau până toamna. Pe ăștia îi mai știa Stere, pe fiecare, se dovedeau repede unul pe altul, la un pahar. Frizerului îi căzuse dragă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știa rea de muscă. A pîndit-o, s-a nimerit, nu se știe. Când făcea ea bezele prin ferestre talianului, pică și omul în ușă. A lăsat-o să se scălâmbăie și, când i-a dat una, s-a auzit până la bina. O lovi cu mâna lui grea pe față și pe spate și-o fărâmă în picioare. Țipa Florica, degeaba, n-avea milă. Au sărit vecinii s-o scape, dar croitorul a pus piciorul în prag și le-a spus: - Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
omu de moarte, Să-ntinerească nu poate, Să le iubească pe toate... N-au avut ce face și-au plecat spre București, grămadă. La bariere, chip de trece. Mișunau presării. Abia au avut timp să se adăpostească 160 Într-o bina părăsită. Nicu-Piele a bătut niște uluci pe la geamuri, să nu intre viscolul, și au aprins un foc mare. Dormeau pe grămezi de nisip, mvelindu-se cu cojoacele. Gheorghe, mai bătrân, a scormonit ce-a scormonit, a găsit o grămadă de bălegar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
niște transilvănence grase, cu pieptul mare, toate buzate și blonde, cu părul scurt, pofta lui! Le pupa după ureche și le scotea în curte. Nechezau ungurencele, că le plăcea, își alegea. Era de unde! Spre ziuă le întindeau pe nisipul vreunei binale și le dezveleau. Tocmai duminică dimineața le dădeau drumul, țepene de frig, dar mulțumite. Că se mai tăiau cu câte unul, asta era altă poveste, pe când aici? Te uitai în dreapta, te uitai în stânga, numai neveste. Mai treceau pe sub ochiul lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
arhitectură. Lui Ioanide însă nu-i plăcea discuția în public a chestiunilor de specialitate, pedanteria îi repugna, și descălecând de pe scaun bagateliză însăși convorbirea: - Glumeam ca să le contrariez pe dumnealor. Îmi pare rău că trebuie să vă las. Am o bina prin apropiere. Ce vreți? Sunt un simplu zidar. Zicând acestea, Ioanide, după civilitățile de rigoare, plecă, lăsând pe Pomponescu stăpân pe câmpul de bătaie. Acesta nu se simțea totuși biruitor și șezu multă vreme stânjenit. Dezinvoltura lui Ioanide, ochirile lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afla când s-ar ivi vacanța vreunei direcții de muzeu. În parte, drumul spre casă le era comun și trecea prin fața casei doamnei Farfara și implicit cu câteva curți mai încoace, pe dinaintea casei pe care o construia Ioanide. În poarta binalei aproape terminate, cei doi scunzi, unul pletoric, altul înarmat cu bastonul răsucit, se opriră și amândoi, din simplă curiozitate, avură simultan ideea de a vedea pe arhitect, Hagienuș gîndindu-se pe deasupra la posibilitatea de a-l descoase pe Ioanide asupra valorii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trebuie să intervii pentru chestia asta a lui Gulimănescu. Pomponescu lua un aer de curiozitate zâmbitoare. - Ce mai cere Gulimănescu? Gulimănescu cerea "material lemnos abandonat de la construcția unui pod în comuna lui" (de fapt excelente grinzi, putând servi la o bina). Multe necazuri avea din cauza "conferinței" Hagienuș. Acesta trecea drept având influență în casa lui Pomponescu și era luat cu asalt în special de copiii săi, în frunte cu Petrișor. Ofițerul își stabilise o adevărată agentură de intervenții la Ministerul de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se mulțumi Hagienuș să exclame, mult mai vast înpsihologie și admițând motivările subtile. Hangerlioaica se ivi cu Hangerliu într-o mașină, cu secretarul lângă șofer. Nu se dădu jos, ci numai ordonă să i se deschidă portiera. De la distanță, privi binaua. - E interesantă, zise, dar de ce nu e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i nici o legătură între ministerul lui și șantierele mele.La revedere. . - Stai, domnule, nu pleca! Poate să pună problema înConsiliul de Miniștri, ce te faci atunci? . - Când o pune-o, om vedea. Nu-i nici un raport între guvernși construcția bisericii. Binalele sunt ale primăriei, iar biserica în special e ridicată din fonduri particulare, administrate de un comitet. . - Dar dacă cheamă pe primar și-i sugerează, e greu caprimarul să reziste ministrului. . - Primarul e mai tare decât Pomponescu. . G. Călinescu . - Oare? . - În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
seamă că ai nevoie de o sală de spectacole de atât pe atât, cu atâtea locuri, pe o astfel de suprafață, nu se poate în alt chip. Știința se opune. Afară de cazul când vrei să-ți cadă în cap toată binaua. G. Călinescu Clientul ascultă foarte incredul argumentația lui Pomponescu, care îl invită să mai consulte și pe alții și apoi să-i comunice dacă s-a hotărât să adopte proiectul. Negustorul plecă și de atunci nu mai dădu nici un semn
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să prezinte lucruri proprie ale națiunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirei; artile și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realității în carea se mișcă poporul, o coardă nouă, originală, proprie pre bina cea mare a lumii. Legislațiunea trebuie să fie aplicarea celei mai înaintate idee de drept pusă în raport cu trebuințele poporului, astfel însă încît esplicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritului acelora. Industria trebuie să fie a națiunei aceleia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziei, starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că "terenul și binaua a acelui ospiciu din toate punctele de vedere nu sunt și nu pot fi condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În ebraică: Ani maamin. Scurt crez cu autor necunoscut, bazat pe articolele de credință ale lui Maimonide. În majoritatea cărților așkenaze de rugăciuni, se găsește la sfârșitul rugăciunii de dimineață. tttt În ebraică: kidush ha-hayim. uuuu Habad, abreviere de la Hohma, Bina, Daat, "înțelepciune, discernământ, cunoaștere". Mișcare fondată de Shneur Zalman din Liadi (1745-1813) și stabilită astăzi la New York. Moartea în 1994 a ultimului maestru al dinastiei, Menahem Mendel Schneerson, dispărut fără să lase urmași, este departe de a fi pus capăt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ale ONG-urilor din Chilexe "Chile" și 40-50% din bugetele ONG-urilor din Columbiaxe "Columbia" (1999, p. 196). Bibliografietc "Bibliografie" Adams, Patricia, Solomon, Lawrence, 1991, In The Name of Progress: The Underside of Foreign Aid, Earthscan Publications Ltd., Londra. Agarwal, Bina, 1994, A Field of One’s Own, Gender and Land Rights in South Asia, Cambridge University Press, Cambridge. Aglietta, M., 1979, A Theory of Capitalist Regulation, NLB, Londra. Allan, L., 1990, recenzia volumului lui Mulgan, Maori, Pakeha and Democracy, Australian
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
administrarea unei ferme model îi întăreau convingerea în propria-i capacitate de organizare a "Institutului economic 16 și atelierul mecanic" ce urma a se deschide în capitala Moldovei. Deosebit de acestea, își declara priceperea confirmată ulterior prin fapte în construcția diverselor binale și instalații, precum: hambare, grajduri, velnițe, cărămidarii, mori etc., dar și în instruirea școlară a meșterilor lăcătuși, dulgheri și strungari. Nu-și declina competența, ba dimpotrivă, în domeniul exploatării ocnelor de sare17, de care iarăși își va lega numele și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei". Spre a fi și mai convingător, își particulariza astfel propriile abilități, sustrase oricăror dependențe: "iscălitul [...] nu numai că poate singur, după un nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice precum: hambaruri, grajdiuri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la înființarea școalei de mecanică practică poate singur plănui, fără agiutoriul altuia, și a povățui facerea de ateliere de lăcătuș<erie>, de dulgheri și strungari și prin a<le> sale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de montanist pentru a executa "trei sau patru bordeie și o șură", necesare pentru adăpostirea oamenilor și materialelor pe durata exploatării acelei pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor, Peter Ducik", el suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]