200 matches
-
care-o cunoști, nu-i așa? — Nu, a scuturat din cap Margaret. N-am idee cine e. Nici ea nu știa de ce minte. Mick a zâmbit cu sticla de bere la gură. — Hm! — Cinstit, a exclamat ea Încercând să pară binedispusă. Era pricepută la așa ceva, Își zisese, Îi reușea chiar și mai bine când voia să pară. și-a luat foaia de ziar și a Împăturit-o cu grijă. — Mi-am zis, uite, acolo e tipul ăsta amărât, fără nici un aju
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Habar n-am ce comportament e ăsta, e clar că fugi de mine, dar hai să vorbim, să înțeleg! Reziști până mâine? îmi spune el zâmbind în telefon, așa cum zâmbește mereu, de ai senzația că e calm și echilibrat și binedispus și nimic grav nu poate fi, ne vedem mâine după spectacolul tău și a plecat înainte de spectacol iar eu am stat cu Baby și cu Pinochio până foarte târziu, până la 1 noaptea, când a apărut Filosoful într-o stare anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
în viteză, puseseră mâna pe bagajele făcute de cu seară și ieșiseră cu pași împleticiți și căscând, inca amorțiți de somnul prea scurt, în zorii din estul Londrei. Acum însă, gândindu-se la vacanță ce-i aștepta, erau tot mai binedispuși. Erau un cuplu frumos - Fanny cea blondă și subțirica lângă Creighton cel zvelt, cu nas acvilin și păr castaniu, mătăsos, en brosse - si păreau conștienți de acest lucru. Ascultau un CD la combină muzicală de la bordul mașinii. Era muzică unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
oricine. Fără deosebire de vârstă, naționalitate, sex, convingeri politice sau religioase. Bătrânii vor fi Înmormântați pe gratis. Sunt dispus să Îngrop tot orașul. La o adică și țara, dacă e nevoie. Ce-ți poți dori mai mult? Urcă În mașină binedispus și Își aprinse o țigară. Trase adânc În piept fumul acela cald și otrăvit după care tânjise o noapte Întreagă, apoi expiră prelung dând și celorlalți cu mărinimie ceva din căldura sufletului său, care moleși pe loc chelnerii Înghesuiți cuminți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
forțată și nerelevantă în plan literar. Dar întreruperea frecventă a relatării, prin care autorul speră să dea impresia că este copleșit de emoție, că se înăbușă de prea multă trăire, nu reușește decât să ne agaseze (sau, dacă suntem dinainte binedispuși, să ne amuze). Prefațatorul cărții, Th. Parapiru, susține că narațiunea aceasta sacadată este „o bijuterie narativă“ și că „Ion Avram scrie artizanal, cu profund simț artistic“. Același prefațator mai pretinde că „fraza este supusă [de Ion Avram] unei operații de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care s-ar fi simțit minunat lîngă Roxana. Deși sosirea poetei la manifestările culturale provoca un val de șușoteli, nu întotdeauna admirative, lipsa ei era regretată de aproape toată lumea. La una din reuniuni, Roxana sosește foarte zîmbitoare, chiar exagerat de binedispusă. Ochiul stîng era înconjurat de o elipsă albastru-negrui. Niște ochelari de soare ar fi putut camufla elipsa, dar fata aceasta era vădit că nu vrea să acopere nimic. S-a așezat cuminte și nu a scos un cuvînt pe timpul prelegerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de catedră în Oran, și-a îmbarcat familia într-un Renault 19 și s-a pornit spre România, imediat după evenimentele din '89. Aș dori să văd puțin Delta Dunării, mi-a spus el prin telefon. Am pornit spre Tulcea, binedispuși și prea puțin pregătiți pentru a hrăni copiii. Pasqual, un copil de treisprezece ani și jumătate, nu se plîngea că nici la ora 16 nu-și astîmpărase stomacul. La o casă rustică, ne-am apucat să curățăm niște pește care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ana, Elena Badea A venit pe scenă cu o sticlă de vodcă în mână, vorbea greoi ca și cum ar fi consumat o cantitate apreciabilă de alcool și a mai afișat și o mimică demnă de o persoană mai mult decât "binedispusă". Publicul și juriul de la Românii au talent nu și-au dat seama de înșelăciunea candidatului, decât în momentul în care acesta și-a pus ochelarii la ochi și a început să se miște în pași de dans. Erawio, un tânăr
Românii au talent: A dansat uimitor, deși părea amețit de alcool by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64750_a_66075]
-
din birou. A o sută optsprezecea însemnare M-am întâlnit cu Victor. În timp ce-l așteptam, am avut niște palpitații de abia mi-am revenit. Băusem multe cafele cu o zi înainte, iar seara mă cam cherchelisem. Hugo a venit acasă binedispus. De mult nu l-am mai văzut atât de dezinvolt și echilibrat. Victor mi-a spus că înainte de masă fuseseră împreună. Asta m-a durut. Mi-l imaginam pe soțul meu întreținând raporturi sexuale cu bărbatul din fața mea și, în
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
fie că citim rememorări ale scriitorilor care, în comunism, frecventau Casa de la Neptun, fie ale copiilor acestora, ajunși, unii, ei înșiși scriitori. O adevărată pagină de literatură creează, în evocarea sa sintetică, Eugen Negrici: „Aveai ocazia să-i vezi dezbrăcați, binedispuși, chefuind aiuritor, copilărindu-se, dedându-se unui soi de haimanalâc fermecător pe nu puțini dintre cei ale căror chipuri figurau în manuale. Era, într-un fel, un prilej de demitizare și reumanizare a zeilor Olimpului. Nu aș putea spune că
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
frig, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, iar dacă voiau să știe dacă era mândră că fi-su era primarul Două Cingători, exclama: „Ah, cât sunt de mândră!” Primarul Două Cingători era mereu vesel și binedispus, fiindcă în satul Nimica-Toată nu se întâmpla nimic niciodată. Era atât de fericit că era primarul satului Nimica-Toată, unde nu întâmpla nimic niciodată...! Toți ceilalți primari îl invidiau. Piticuții Satul Nimica-Toată era renumit și fiindcă acolo trăiau piticuții. Aceștia locuiau
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
să ridice mînerele roabei pentru a o împinge mai departe, își înălță din nou privirea spre fereastră și, văzînd-o doar pe Anna, sprijinindu-și bărbia micuță și ascuțită într-un cot, uitînduse la el cu ochii ei negri, zîmbind, mormăi binedispus: - Costuri suplimentare, auzi la ea... Și apoi scoase un ușor fornăit de lehamite. Le iertase pe amîndouă. 1. Membru al partidului conservator din Marea Britanie. Traducere de Cristiana Vișan și Ciprian Șiulea (în curs de apariție la Editura Polirom, Colecția „Biblioteca
Doris Lessing - Carnetul auriu () [Corola-journal/Journalistic/5788_a_7113]
-
a primit de-a lungul timpului. Iar în perioada în care trăim câtă importanță se acordă, pe bună dreptate, identității diferitelor gastronomii... La întrebarea - devenită titlu al unui paragraf din cuvântul introductiv - ,Pentru ce scriu?" - autoarea răspundea pe tonul ei binedispus, uneori chiar jucăuș, în care este scrisă întreaga carte: ,Rețete de bucate și de ale gospodăriei, culegeri, amintiri, povețe primite de la bătrânii din trecut, care la rândul meu le trec copilelor de azi, - fiică, noră, nepoată, care toate m-au
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
rapidă, evident indispus de eventualele fisuri sau zgârieturi. O carte cu porțile închise. Pe care nici alegorizarea, nici punerea în abis, nici recitirea în diverse grile nu o pot scoate din lumea ei. M-am întrebat, de-a lungul lecturii binedispuse, ce subterfugiu va găsi Horia Gârbea pentru a oferi adâncimi sau răsturnări aglomerărilor de pasaje care stârnesc în mod natural râsul. Unde va detecta și unde va amplasa contrafortul umorului. Lucru într-adevăr dificil, pentru că, principial, un volum care nu
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
dresingul de sub scară. Fiecare costum avea cămașa și cravata bine aleasa, asortate în funcție de culori și nuanțe. Iubita lui s-a dovedit a fi un bun critic de modă în care el prinsese o mare încredere. -Iubitule, am sosit-Crina rumenă și binedispusă a intrat în casă. Florea, sau Ică cum îi zicea viitoarea lui soție, i-a ieșit în întâmpinare a sărutat-o pe frunte, ea la prins în brațe, la mângâiat pe obraji, apoi l-a sărutat prelung pe buzele lui
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
ochii eram lucid, echilibrat și deplin conștient de locul În care mă aflam - instinctul de animal social viguros și adaptabil nu mă trăda niciodată. Dispăruseră ca prin farmec neliniștea, Întrebările fără sens, teama; eram doar curios și, o să râzi, aproape binedispus. Dar, În primul rând, curios. Mai târziu aveam să suspectez de lipsă de autenticitate această ciudată stare de spirit, considerând-o efectul pervers al incertitudinii amenințătoare și al unei paremiologice Împăcări cu soarta: ce-o fi o fi, ce ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spre Statuia Libertății. Bâta căzu jos după câțiva metri, pălind în cap un cetățean de culoare. Cu doar câteva ore înaintea plecării lui Mișu, în New York izbucnea cea mai mare revoltă revoltă socială a timpurilor moderne. * Domnul Popa se tezise binedispus. Soarele îi gâdila plăcut burtica și domnul Popa râgâi ușor în semn de bună dimineața. Urma o nouă zi în care nu avea nimic de făcut. O nouă zi în care putea să mănânce, să-și salte burtica goală peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de un veac. Își udă fața și mâinile, se șterse de un prosop relativ curat și intră în bucătărie. Aroma cafelei și privirile senine ale femeii, îl înviorară și-l îmbătară în același timp. În ciuda unei nopți nedormite, Sonia arăta binedispusă și zâmbitoare. Îl privea pe sub gene și întrebă șmecherește: am îmbătrânit? Ce spui? - Tu nu, eu mai curînd. Optsprezece ani e o sumă. Și o ocnă. Dar îmi pare bine că m-am rupt de acolo și mă aflu aici
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
sus, prăbușeau soarele într-un abis de uitare și tulburau apele cu durerea lor tăcută ... Of, viața mea! a strigat și Thomas; și a continuat, cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere și Thomas, în picioare, a început să cînte, cu o voce plină, baritonală, un cîntec de jelanie, ardelenesc: Apăi, dorule, dorule, dor ... De ce m-ai făcut să mor ... Jos la umbră de izvor
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
prin cap iar ei să te gratuleze cu apelativul: ,,prietene’’ și să-ți acorde toate onorurile ca unui om cinstit și respectat... Și să-ți arate iubirea lor tot timpul! mai spuse cu prefăcătorie Baraba și începu apoi să râdă binedispus. Ucenicul nu spuse nimic, doar continuă să-și ștergă sângele de la nas, care se mai oprise între timp. -Răspunde! spuse Baraba cu asprime și cu mâna încă întinsă peste masă. -Ce-aș putea să-ți spun prietene? îi răspunse ucenicul ezitând
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
prin cap iar ei să te gratuleze cu apelativul: ,,prietene’’, și să-ți acorde toate onorurile ca unui om cinstit și respectat... Și să-ți arate iubirea lor tot timpul! mai spuse cu prefăcătorie Baraba și începu apoi a râde binedispus. Ucenicul nu spuse nimic, doar continuă să-și ștergă sângele de la nas, care se mai oprise între timp. -Răspunde! spuse Baraba cu asprime și cu mâna încă întinsă peste masă. -Ce-aș putea să-ți spun prietene? îi răspunse ucenicul ezitând
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
cu prunci în cioc - teroare în sat Frunză galbenă pe părul alb al mamei - semne de toamnă Vulpoiul simțea doar mirosul găinii nu și al florii O crizantemă pe crucea bunicului și o batistă Doamnă nervoasă - accept pentru mariaj domn binedispus! Nudiști pe plajă - Aici se nasc moșnegii? întreabă un prunc Referință Bibliografică: HAIKU & SENRYU / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1759, Anul V, 25 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
legea conservării materiei după care „ în natură nimic nu se pierde ci totul se transformă ”. Sălbăticia lui Ghergheli persistă doar în ochii de un verde întunecat. Părerea de rău, atunci când apare, este doar fugară. Concediul l-a schimbat, este chiar binedispus. Se află în centrul atenției. Toți așteaptă să afle dacă a cordit sau nu ceva în timpul concediului. Așteptare uitată cât de curând. Ghergheli îi fascinează relatând amintirea cea mai dragă lui, de pe vremea când ducea caprele la păscut pe dealurile
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
serios! Mărturie stă „Muzeul instrumentelor de umblat abandonate” de acolo. Posibil ca acum se îndreaptă spre destinații mai exotice, cu climă mai caldă, precum Asia de Sud-Est... Tailanda, Indonezia, Malaezia. Via Singapore. Acum se reveneau acasa, pe pămantul „frigurilor veșnice”. Veseli și binedispuși. Înseamnă că le-a priit al tropice. Foarte guralivi. În finlandeză, desigur! Copii mari! Parcă tot avionul era al lor... Unii încercau sa se așeze câte doi pe același loc. Apoi argumente! Halima totală, ce mai! Până la urmă, ajutați de
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]