121 matches
-
dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval rH de patru unități (v. fig. 71) care pot cauza, și chiar o fac, o coroziune prin mecanism biocenotic, sunt limitate, în mediul salin, la doar o unitate de rH (v. fig. 106). Concluzia este că se poate mări conținutul în săruri a apei circuitului secundar, apropiindu-l de acele 15-16 g/L specifice Mării Negre, în apa căreia s
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
v. fig. 106). Concluzia este că se poate mări conținutul în săruri a apei circuitului secundar, apropiindu-l de acele 15-16 g/L specifice Mării Negre, în apa căreia s’a observat această remarcabilă tamponare redox, în scopul limitării manifestării mecanismului biocenotic, așa cum arată [138]. Evident, o astfel de opțiune este limitată/controlată de stabilitatea, în acel mediu, a metalului pereților instalației. Dar putem nuanța și acest aspect, dacă facem apel la §3.2.1, deci la acceptarea unei coroziuni incipiente care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ocupă cu următoarele tipuri de organizare biologică: 1. Organismul studiază proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme din punct de vedere static sau dinamic. 3. Comunitățile de organisme studiază biocenozele, care reprezintă biocenotica și care luată în relațiile sale funcționale intime cu biotopul, formează biogeocenoza sau ecosistemul. 4. Biosfera. Pentru problemele de combatere integrată, fără a minimaliza problemele de autoecologie sau ale biosferei, cea mai mare importanță o prezintă totuși cunoașterea aprofundată a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
concretizează, în principal, prin următoarele metode: organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
utilizează în producție, trebuie să corespundă cu principiile combaterii integrate și anume: * prin gradul de toxicitate și persistența lor în mediu să nu afecteze rotația normală a culturilor în cadrul asolamentului; * să nu reducă rolul factorilor biologici naturali în menținerea echilibrului biocenotic; * să limiteze potențialul de dăunare al patogenilor. Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică și biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenții patogeni, dăunători, buruieni și alte organisme dăunătoare culturilor agricole, vegetației
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ocupă cu următoarele tipuri de organizare biologică: 1. Organismul studiază proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme din punct de vedere static sau dinamic. 3. Comunitățile de organisme studiază biocenozele, care reprezintă biocenotica și care luată în relațiile sale funcționale intime cu biotopul, formează biogeocenoza sau ecosistemul. 4. Biosfera. Pentru problemele de combatere integrată, fără a minimaliza problemele de autoecologie sau ale biosferei, cea mai mare importanță o prezintă totuși cunoașterea aprofundată a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
concretizează, în principal, prin următoarele metode: - organizarea rațională, pe bază de prognoză și avertizare, a acțiunilor fitosanitare; - determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile;utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; - folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
utilizează în producție, trebuie să corespundă cu principiile combaterii integrate și anume: - prin gradul de toxicitate și persistența lor în mediu să nu afecteze rotația normală a culturilor în cadrul asolamentului; - să nu reducă rolul factorilor biologici naturali în menținerea echilibrului biocenotic; - să limiteze potențialul de dăunare al patogenilor. Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică și biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenții patogeni, dăunători, buruieni și alte organisme dăunătoare culturilor agricole, vegetației
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe areale mari și pot cuprinde unul sau mai multe ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
The IUCN Species Survival Commission Anexe Anexa nr. 1 Glosar În înțelesul Legii nr. 5/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice: mediu natural înseamnă ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizicogeografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; patrimoniu natural înseamnă diversitatea componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mediu natural înseamnă ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizicogeografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; patrimoniu natural înseamnă diversitatea componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sanogenă, recreativă, cultural-istorică, au o semnificație relevantă pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare; bunuri ale patrimoniului natural sunt acele componente
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acționează în coloniile următoarelor specii de afide: Brevicoryne brassicae L. Aphis fabae Scop. Uroleucon cichorii Koch. Acyrtosiphon pisum Harris Schizaphis graminum Rondam Aphis farinosa Gmelin Pterocomma salicis L. Macrosiphum rosae L. Au fost elucidate relațiile trofice dintre speciile acestor complexe biocenotice și au fost identificate specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; Prezentăm pentru prima dată în știință rețele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
specii care acționează ca parazitoizi primari, secundari, terțiari și chiar cuaternari; Prezentăm pentru prima dată în știință peste 150 de relații trofice parazitoizi-gazdă fitofage și hiperparazitoizi - parazitoizi - gazdă fitofage; Prezentăm pentru prima dată în știință rețele trofice caracteristice acestor complexe biocenotice; Introducem pentru prima dată în știință noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Abordăm pentru prima dată problema controlului biologic al
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
noțiunile de piramidă trofică de tip parazitoid și biocenoza de tip entomofag; prezentăm legile numerice care o guvernează. Elucidăm rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Abordăm pentru prima dată problema controlului biologic al speciilor dăunătoare prin cercetarea întregului complex biocenotic. Nu ne putem permite să intervenim într-o biocenoză, în vederea combaterii unei insecte dăunătoare dacă nu cunoaștem structura specifică a acesteia și relațiile dintre specii, indiferent dacă folosim arma chimică sau ce biologică. Am publicat două cărți privitoare la rolul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ci, ca purtător al unei anumite semnificații biologice, este mai mult decât atât. Semnalele pe care le emite pot avea o anumită semnificație pentru celulă, pentru Țesutul din care celula face parte, pentru organism, sau chiar pentru specie, în cadrul complexului biocenotic. Sinteza unei acrasine de către Dyctiostelium mucuroides reprezintă un semnal major pentru salvarea populației în momentul apariției unor condiții restrictive de mediu. Mesajul (semnalul) lansat de ADN este interpretat în mod diferit, pe diferite paliere (celular, histologic, organismic, populațional, biocenotic). 2
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
complexului biocenotic. Sinteza unei acrasine de către Dyctiostelium mucuroides reprezintă un semnal major pentru salvarea populației în momentul apariției unor condiții restrictive de mediu. Mesajul (semnalul) lansat de ADN este interpretat în mod diferit, pe diferite paliere (celular, histologic, organismic, populațional, biocenotic). 2. Codurile ființelor vii sunt duale. Orice semnal înseamnă informație, înseamnă mesaj. Acesta are o semnificație, este adresat cuiva și trebuie decodificat (descifrat) pentru a fi folosit. Organismele vii se reunesc și interacționează unele cu altele, folosind fie coduri analogice
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
deși de pe urma lui nu se poate bucura un hoitar, dar sigur descompunătorul, căci și el, zisul parazit, se „ușurează“ de deșeuri. Aha! Cred că astfel am aflat primul rost al acestor vietăți: acela de a complica, prin noi conexiuni, relațiile biocenotice, atât de simple la origine: producător-consumator- descompunător-și iarăși producător, adică. Iar o biocenoză cu relații mai complexe este cu atât mai stabilă. Dreptu-i, asta e spre bucuria Naturii, nu spre a celui care simte mușcătura vampirului ori Înțepătura puricelui. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tendința de a transforma cei doi descendenți ai unui cuplu, necesari Înlocuirii când vor „da colțul“, Într’o turmă; fapt care, dacă nu dezechilibrează compoziția de specii a biosului, sigur mărește excesiv partea biotică a planetei. Vorbeam de complicarea relațiilor biocenotice? Utilă tocmai stabilității vieții pe termen lung? Păi asta nu se poate face decât prin noi specii. Și, alături de grâu-șoarece-pisică-vreun șacal care-i devorează hoitul-și lanțul de microscopici descompunători, intervine și puricele care, sugând sângele pisicii, leagă șoarecele direct
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românească, și ea parazitată - la propriu - de o etnie cam tuciurie, fără nici un beneficiu precum planta parazitată de ciupercă: În fond, societatea e alcătuită din oameni, adică din animale. Activă e deci doar conotația diversității, a complicării relațiilor - cu ghilimele - biocenotice, dar și a limitării dezvoltării, pe care vreau s’o cred compensată printr’un impuls dat activității. Răsplata? Ca și tenia, acea etnie produce toxine, de pildă manelele de care nu scapă nimeni, nu doar În crâșmă dar nici În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural. ... Articolul 4 În sensul prezenței ordonanțe de urgență, termenii de mai jos au următorul înțeles: a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; ... b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico-geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; ... b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural a caror importantă și valoare ecologică, economică, științifică, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa și cultural-istorica au o semnificație relevanță sub aspectul conservării diversității biologice floristice și faunistice, al integrității funcționale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal și animal
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
este protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a caror existența este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
bentoniceă, iar pe de altă parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
au un rol pozitiv pentru economia omului, deoarece limitează populațiile de Brevicoryne brassicae L. parazitoizii secundari au rol negativ, deoarece parazitoizii primari favorizează dezvoltarea a numeroase specii dăunătoare de Brevicoryne brassicae L. Relațiile sunt mai complexe, deoarece în acest complex biocenotic acționează și parazitoizii terțiari. Astfel, speciile de Asaphes vulgaris Walk. și Pachyneuron aphidis Bouche pot acționa ca parazitoizi secundari atunci când depun ouăle în larvele de aphidide, dar în mod obișnuit acționează ca parazitoizi terțiari. Parazitoizii terțiari au un rol pozitiv
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unei vitamine strict necesare, a cărei lipsă Înseamnă pelagra, anume vitamina PP; și auxina, inutilă, și vitamina PP, strict necesară pentru animal, sunt produse din triptofan, un aminoacid destul de rar. Înseamnă că scopul e de un nivel superior individului, adică biocenotic. Urina constituie o excelentă hrană pentru plante; adăugând auxină, animalul stimulează planta s’o consume mai repede, Înainte de a fi spălată de ploi. Adică: “Vezi, planto, că ți-am dat ceva bun...” Pe de altă parte, acidul abscisic, un inhibitor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]