4,262 matches
-
pentru ipoteze incredibil de novatoare și care au făcut tradiție. Amestecul pașoptist între literatură și politică este explicat în pasaje scurte, din păcate, dar extrem de percutante (rareori Cioculescu urmează firul demonstrației unei idei, ci doar firul puternic narativ, istoric sau biografic): Etapele de formare ale unei conștiințe politice sînt mult mai repezi decît acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în elucidarea unor minore încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît să savurezi această contradicție, aproape inexistentă în critica românească. Impresionismul românesc a înghițit și spirite mult mai puțin "fine". Cioculescu, deși critic de întîmpinare, a încercat o interesantă evadare din acest hățiș impresionist interbelic și
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
Ionica Gheorghe Ispas, Ghe, zis și Petru Sandu" joacă rolurile de autor, narator și personaj principal în volumul de proză publicat anul trecut de Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator și publicist cunoscut. "Ghe" moștenește de la autorul de pe copertă unele date biografice și scrie "în fața cititorului" un fel de "jurnal al romanului" pe care ar vrea să-l vadă terminat. Rezultatul este că găsim între paginile acestei cărți file de jurnal, scrisori și "bucăți literare" ale "personajului" - un întreg arsenal de artificii
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari gândiri
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
ca urmare a colectivizării, nu putea rămîne fără urme în conștiința scriitorului născut la țară, iar Moromete, cel din urmă țăran, nu putea să nu-i trezească o nostalgie și o compasiune de neconceput în epoca Întîlnirii din pămînturi. Aspectul biografic, complet absent în primele proze, devine bătător la ochi în Moromeții și în celelalte scrieri (între ele, Viața ca o pradă este operă curată de memorialistică) dintr-un, nedeclarat ca atare, ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
Cronicar Doinaș În excelentul, ca de obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
Ilina Gregori se ocupă de perioada berlineză. Noutățile de natură documentară sînt extrem de importante. Dar contează foarte mult și faptul că putem citi o biografie scrisă într-un ritm al criticii actuale, fără călinescianisme, fără intruziuni nepermise ale operei în biografic și invers. Capitolul "Berlin - orașul furnicar" este, din acest motiv, un eseu de referință. Criticul interpretează literal sintagma "orașul furnicar" și are dreptate pentru că Berlinul acelor ani trecea într-adevăr prin niște schimbări cu totul excepționale. Populația cunoscuse un salt
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici, acasă, iar Ion Iliescu e neîntrecut la acest capitol. Pe de altă parte, președintele însuși intră într-o altă etapă biografică. Nimeni nu știe cum va arăta cariera lui după plecarea de la Cotroceni. Va redeveni șeful P.S.D.R.-P.S.D-ului? Ultimele evoluții arată că Adrian Năstase nu e deloc încântat de perspectivă - vezi propunerile privind modificarea Constituției: destule vizează concentarea
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Panait Istrati, faptul că ea a fost redactată în limba franceză și că a apărut la Paris, prima, în 1934, a doua "un an mai tîrziu" și "postum", scriitorul găsindu-și sfîrșitul în București, la 16 aprilie 1935. Este detaliul biografic pe care îl dezvoltă percutant evocator Mircea Iorgulescu apelînd la ecoul din presa mondială al morții scriitorului, la conținutul Testamentului, și la scene de la înmormîntare: deznădejdea unicului unchi bătrîn rămas în viață și hărțuiala pînă la marginea mormîntului, derivată din
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
interpretat-o critic. Avem de-a face cu o critică tipică de reconstituire a lumii operei cercetate, a temelor, a situațiilor, a figurilor umane care populează scrierile bengesciene, nuvelele, romanele, teatrul (acesta prea puțin cunoscut), reconstituire conectată și la aspecte biografice sau la elemente de context istorico-social. Un roman cum este Balaurul, care valorifică o experiență personală directă a scriitoarei, nu se putea să nu fie raportat la acea experiență, trăită de Hortensia Papadat-Bengescu în timpul primului război mondial, când se înrolase
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
mult, scrie Eugenia Tudor-Anton, pentru "evoluția morală" a prozatoarei, o "costisitoare experiență" care "va impune un aer grav, o aură de tragism" atât romanului Balaurul, cât și celorlalte care i-au urmat. O critică de reconstituire care valorifică, așadar, sugestiile biograficului, urmărindu-le răsfrângerea în operă. Se simte că textele adunate în carte au fost scrise în epoci diferite, unele, probabil, în urmă cu mult timp, autoarea nerevizuindu-le în vederea omogenizării stilistice. Poate ar fi fost bine măcar să le dateze. Păstrează
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
să-și cucerească autonomia în relația cu acesta, fie pentru că se servește, dimpotrivă, de deficționalizare, ca mijloc predilect de producere a verosimilului (ori de alternanța subtilă și inspirată a celor două procedee), scriitorul a tentat foarte adesea la o interpretare biografică a scrierilor sale. Tocmai această capcană este demontată în analiza lui Zamfir Bălan, de o manieră sistematică și convingătoare, care recomandă cartea ca un reper de primă referință în bibliografiile de specialitate. Trebuie remarcat că aceste constructe teoretice cuprinzătoare, temerare
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
șansa unei longevități mai puțin comune, anul acesta ar fi împlinit 95 de ani. Din păcate, marea trecere spre Shambala doctorului Honigberger se făptuiește mult mai devreme, la 22 aprilie 1986. Revenind la începuturi, merită a fi semnalat un amănunt biografic conotabil: din admirație față de Eliade Rădulescu, tatăl, căpitanul Gh. Ieremia, hotărăște să-și schimbe numele în Eliade. Intuiție? Plasat prin hazard și prin "semnul numelui" sub zodia primului cărturar modern al neamului, Mircea Eliade își începe de timpuriu "căutările". Deși
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
îndeajuns trecut și prea mult viitor pentru a se îngrijora de opera sa". În Anno Domini 1927 face prima călătorie în Italia. Îl vizitează pe Giovanni Papini, idolul său din Un uomo finito, cu care consideră a avea semnificative atingeri biografice. Îl impresionează totul: casa "din piatră vînătă, răcoroasă", biblioteca enormă: "Mă copleșesc titluri, mă destramă din toate părțile volume și broșuri ispititoare". Întîlnirea cu scriitorul italian îi pare, în ansamblu, "plină de miez și simpatie". Tot acum începe publicarea Itinerariului
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
planul editorial pe 1989. Tot dl. Cristea comentează Istoria dlui Marian Popa, plină și ea de astfel de lecturi de planuri editoriale. Prima parte a comentariului dlui Cristea se numără printre rarele texte judicioase consacrate acestui monument de dezinformare - și biografică, și bibliografică, și analitică - scris de dl. Popa. * În România literară (da, ați citit bine) numărul 10, Cronicarului revistei i se atribuie observația că pietrele Bastiliei dărîmate în 1789 au folosit "prizonierilor" spre a-și clădi case. E vorba de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
al relațiilor umane și al universului real. Cu o subliniată plăcere de a surprinde viața subterană a lumii literare bucureștene. Este maestru în determinarea pseudonimelor. Nu se mulțumește însă a pune semnul egalității între pseudonimul cunoscut și numele, ca rădăcină biografică, ci relatează situații cum este aceea a rolului lui E. Lovinescu în a-l face pe I. Călugăru beneficiar al unui nume, de veridicitatea căruia ajunge singur să se convingă, prin "descendența sa dintr-un presupus monah". Prilej de a
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
pasibil de investigat cu metodologia adecvată psihosociologiei ". Principala tehnică de investigație folosită este studiul de caz multiplu, căruia i se adaugă interviul individual nestructurat, în care sînt implicați atît "martorii privilegiați" (Maurer și ceilalți), cît și victime ale dictaturii, metoda biografică, analiza de conținut, diferențiatorul semantic și ancheta pe eșantion, acestea din urmă fiind cele mai interesante din perspectiva utilizărilor multiple. Diferențiatorul semantic pleacă de la premisa că orice cuvînt sau sintagmă prezintă, dincolo de sensurile sale, un "halou emoțional" care, generalizînd, încarcă
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
exact în raport cu panoplia de motive personale. Astfel, se va pricepe simplu că nu despre o istorie a lui Dumnezeu este vorba, ci despre o istorie a ideii de Dumnezeu; artificiul nu este întâmplător, ori pur comercial, ci unul de inspirație biografică. Cea de-a doua linie generală a cărții urmărește stabilirea unei rețele dense de corespondențe între cele trei mari religii implicate în titlu. Eforturile autoarei merg chiar mai adânc de-atât, prin trasarea unor paralele la hinduism și budism (iar
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
practic, geniul pustiit de boală avea să fie condamnat cînd la nebunie, cînd la coșmarul unei dureroase "normalități". Impresia este că filmul a ordonat un infern clocotitor într-un scenariu limpede, rațional, și, neapărat, optimist. Simpla comparație a unor date biografice reale cu povestea din film furnizează materie pentru o posibilă lecție despre spiritul scenaristicii hollywoodiene. Bunăoară, în viață, matematicianul atins de schizofrenie și-a petrecut 35 (treizeci și cinci) de ani într-un spital, sub medicație puternică; nevasta l-a părăsit, iar
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
academice. Este rezultatul unei vieți de pasionată cercetare de istoric literar într-un domeniu pe cât de important pe atât de puțin explorat: relația dintre "Marcel Proust și românii", sintagmă încăpătoare prin care Cornelia Ștefănescu desemnează atât o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu românii, cât și modificările, "evenimentele" semnificative care au loc în critica și literatura română în urma contactului cu opera
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
și subtitlu se dovedește, la lectura cărții, îndeajuns de funcțională, nu total însă, căci cred că mai utilă ar fi fost totuși menținerea maximei deschideri prin renunțarea la subtitlu. Acesta pare a da o sugestie de instalare în plan exclusiv biografic, sugestie întărită atât de amplul text de pe coperta a patra, extras din opera contesei Anna de Noailles, prin care aceasta îi face un portret omului Proust așa cum l-a cunoscut ea, cât și de întreaga primă jumătate a cărții, analiză
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
revelarea prin recurs la alegorie sau literatura reflecțiilor filosofice și morale în travesti literar. Aspirația la literaritate înseamnă, de fapt, în această perioadă, reciclarea realismului tradițional și încercările de modernizare prin manifestarea interesului pentru individ și complexitatea naturii umane (proza biografică de subiectivitate auctorială și de introspecție) și apoi prin tendința de transfigurare a realului și experimentele formaliste. E. Negrici e însă tranșant: „consecințele declarației din aprilie 1964 dovedesc că nu uzarea modelelor sau schimbarea generațiilor (în sens biologic) a determinat
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
totodată, asupra arbitrariului care s-ar instala dacă s-ar insista pe presupunerea că Dimitrie Stelaru ar fi ținut să dea textului său De doi bani planeta sau Zeii prind șoareci, cronologia exactă și amănunțită a propriei sale existențe, amănuntul biografic, în stare să atragă după sine judecăți unilaterale, substituite riscului interpretativ în pagina de literatură. Atât Victor Corcheș, cât și Nicolae Rotund, autorul prefeței, insistă ca în lectură, cititorul să evite ispita de a identifica lumea imaginară a lui Dimitrie
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
etc. Formidabilă consolidare a eului (prin fantasmă); inconștient vătuit. Plăcerea aceasta poate fi spusă: de aici provine critica" (p. 223). Afirmațiile lui Roland Barthes vin ca o mănușă scrisului lui Mircea Mihăieș. Instalat confortabil în arealul (romanele propriu-zise, plus contextul biografic în care au fost zămislite și comentariile critice care le-au fost dedicate) operelor literare despre care scrie, Mircea Mihăieș trăiește și transmite o veritabilă voluptate a textului. Pofta sa nesățioasă de specialități livrești (dată poate și de prea lunga
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
vor fi în curând dezamăgiți. Adevărat, subtitlul cărții e O biografie filosofică, dar în realitate acest lucru nu înseamnă decât că ceea ce a scris Safranski e "filosofic" și speculativ în cel mai mare grad și doar într-o anume măsură "biografic" și istoric. Mai precis, Safranski se ocupă aproape exclusiv cu acele fapte, evenimente și întâlniri din viața lui Nietzsche care-și transcend într-un chip decisiv stricta lor importanță factuală, însă care au ceva semnifictiv de spus despre filosofia lui
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]