KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

Gheorghe Banu și, desigur, cel mai proeminent dintre eugeniști: Iuliu Moldovan, o personalitate ce a jucat un rol deosebit În crearea proiectelor de sănătate publică și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de față aduce În discuție și aceste probleme, fără a pretinde că le analizează exhaustiv. Cele trei organizații mai importante care au susținut eugenia au fost Societatea Română Regală de Eugenie, Secția de Eugenie a Institutului Social Român și Secția Biopolitică a asociației Transilvănene Astra. Numărul de membri activi ai acestor organizații nu era mare6. Printre ei se numărau Însă unii dintre cei mai de seamă doctori ai României interbelice: Iuliu Moldovan, liderul mișcării În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
asupra relațiilor dintre indivizi și stat, prezentând și semnificațiile diferite pe care liderii români le-au acordat acestor idei În funcție de caracteristicile specifice ale contextului politic sau cultural În care se găseau. În centrul analizei se găsește lucrarea lui Iuliu Moldovan Biopolitica, care devenise la sfârșitul anilor 1920 și Începutul anilor 1930 cea mai importantă lectură a eugeniștilor și a altor intelectuali preocupați de realizarea reformelor. Capitolul 3 expune implicațiile multiple ale aplicării determinismului biologic la conceptualizarea organizării politice. Plecând de la aceleași

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
păstrarea spiritului intereselor naționale. Începând cu 1925, un nou element fusese adăugat În statutele Astrei, În completarea principiilor mai vechi ale iluminării maselor și păstrării identității naționale: „promovarea prosperității fizice, morale și intelectuale a națiunii române”30. Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a fost creată tot atunci. Arhitectul ambelor transformări era Iuliu Moldovan. Un an mai târziu, la adunarea anuală a Astrei de la Zalău, Moldovan a reușit să impună o nouă serie de schimbări. Membrii cu drept de vot ai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
eugenice și au negociat implicarea În acțiunile guvernamentale ulterioare care sperau să Își Întemeieze succesul pe experiența dovedită a Astrei În acest domeniu 32. Modificarea obiectivelor principale ale activităților Astrei a avut un impact enorm asupra mișcării eugeniste. Deși Secția Biopolitică avea numai șaptezeci de membri activi În anul 1936, activitățile acestei organizații aveau un public-țintă mult mai mare33. Conferințele Astrei se bucurau Întotdeauna de o participare numeroasă a românilor din localitate, indiferent dacă aceștia erau sau nu membri ai Astrei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
șaptezeci de membri activi În anul 1936, activitățile acestei organizații aveau un public-țintă mult mai mare33. Conferințele Astrei se bucurau Întotdeauna de o participare numeroasă a românilor din localitate, indiferent dacă aceștia erau sau nu membri ai Astrei. Iar Secția Biopolitică era extrem de activă În popularizarea ideilor eugeniste În cadrul unor astfel de conferințe. Cel mai important program al acestei secții l-a reprezentat organizarea, În 1927, a unei serii de prelegeri intitulate „Biologia poporului român”. Printre cei care au susținut aceste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
unui discurs pe care l-a susținut la deschiderea Universității din Cluj la Sibiu, În care a afirmat emfatic: „Conceptul de rasă nu poate deveni niciodată o idee puternică și un obiectiv șpentru româniț”59. El a continuat arătând că „biopolitica nu este nici de dreapta, nici de stânga, ci mai degrabă conține ambele tendințe În antagonismul lor constant și În parametrii necesari pentru a le adapta”60. Cu toate acestea, Moldovan a continuat să accepte contribuțiile lui Făcăoaru În paginele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
78. La scurt timp după Înființare, Societatea a fuzionat cu Secția de Antropologie și Eugenie a Institutului Social Român condus de Gusti și și-a continuat activitățile educaționale În acest nou cadru instituțional. Ambele au fuzionat În 1937 cu Secția Biopolitică a Astrei 79. Unul dintre studenții lui Gusti, sociologul Traian Herseni, a devenit și el unul dintre susținătorii proeminenți ai eugeniei și un colaborator al publicațiilor editate de Moldovan. Împreună cu Făcăoaru, el exemplifică cel mai fidel trecerea asumată, fără dileme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
insistând asupra ideilor, personalităților și instituțiilor din străinătate care au influențat cel mai mult viziunea specifică eugeniștilor români. Mai Întâi, trebuie să Înțelegem cum au ajuns adepții din România ai ideilor eugeniste la sinteza cel mai bine ilustrată de lucrările Biopolitica (Iuliu Moldovan) și Tratat de medicină socială (Gheorghe Banu) și de ce au considerat important să Își formuleze argumentele despre reformă socială În limbajul științei, În particular cel al determinismului biologic 1. Limbajul și argumentele eugeniștilor au contribuit la delimitarea unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
după dizolvarea mișcării eugeniste. O notă de clarificare este necesară În acest punct al discuției. În capitolul de față folosesc o serie de termeni pentru a defini atitudini legate de eugenie: determinism biologic, determinism ereditar, igiena rasei, igienă socială și biopolitică. Aceste noțiuni sunt interrelaționate Într-un spectru larg - cel al cunoștințelor despre eugenie și al susținerii acestei teorii -, dar există Între ele și diferențe importante, care trebuie reliefate pe scurt. Cea mai largă sferă conceptuală aparține sintagmei determinism biologic, pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și asistență socială. Cei mai mulți autori care foloseau sintagma igienă socială Își exprimau adeziunea, chiar și numai implicită, la ideile eugeniste prin soluțiile și obiectivele specifice pe care le promovau o dată cu susținerea unor politici particulare. Prin contrast, cei care foloseau termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument al schimbării și erau interesați mai mult de realizarea unor reforme de ansamblu. Folosirea acestui termen era un indicator implicit al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost discreditat de noul regim comunist. Atribuțiile specifice ale unui astfel de stat ideal au variat de la un autor la altul și de-a lungul timpului, dar În general eugeniștii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mai cunoscute care au marcat acei ani2. Eugeniștii români au oferit soluții care erau, Într-adevăr, similare În unele privințe cu cele ale mișcării din Germania, dar contextul social și intelectual din România a dat naștere, În același timp, unei biopolitici care era foarte diferită de igiena rasei, susținută de naziști. Cele mai importante două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
treia cale a contribuit Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare și frustrare. Linia de argumentație și tonul autorului Biopoliticii se aseamănă cu cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui bastion Împotriva tendințelor distructive ale dezvoltării de după război. Limbajul lui Moldovan, pe de altă parte, propunea crearea unei noi ordini mai degrabă decât menținerea instituțiilor existente. Biopolitica oferea un discurs care rezona cu nevoia nou-formatei clase de mijloc de a găsi noi valori și instituții care să Îi poată reprezenta ambițiile. Primele lucrări ale lui Moldovan conțineau cu toate acestea foarte puține recomandări. Reiterau nevoia de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ar fi generat propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
științifică. Lucrarea este scrisă și organizată asemenea unui eseu politic. Moldovan nu a folosit note de subsol și nu a atașat volumului o bibliografie, deși ideile sale erau, În parte, Împrumutate din scrierile eugeniste publicate În străinătate. Formatul general al Biopoliticii sugerează că autorul a intenționat ca lucrarea să fie mai degrabă un volum de popularizare decât un tratat adresat comunității științifice. O serie de reviste au publicat recenzii ale cărții, după apariția sa În 1926. Majoritatea recenzorilor erau colaboratori apropiați

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
textele altor autori, printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și opiniile multor altor membri ai elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]