KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost discreditat de noul regim comunist. Atribuțiile specifice ale unui astfel de stat ideal au variat de la un autor la altul și de-a lungul timpului, dar În general eugeniștii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai cunoscute care au marcat acei ani2. Eugeniștii români au oferit soluții care erau, Într-adevăr, similare În unele privințe cu cele ale mișcării din Germania, dar contextul social și intelectual din România a dat naștere, În același timp, unei biopolitici care era foarte diferită de igiena rasei, susținută de naziști. Cele mai importante două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
treia cale a contribuit Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul gândirii eugeniste În perioada interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
interbelică. Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare și frustrare. Linia de argumentație și tonul autorului Biopoliticii se aseamănă cu cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui bastion Împotriva tendințelor distructive ale dezvoltării de după război. Limbajul lui Moldovan, pe de altă parte, propunea crearea unei noi ordini mai degrabă decât menținerea instituțiilor existente. Biopolitica oferea un discurs care rezona cu nevoia nou-formatei clase de mijloc de a găsi noi valori și instituții care să Îi poată reprezenta ambițiile. Primele lucrări ale lui Moldovan conțineau cu toate acestea foarte puține recomandări. Reiterau nevoia de a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ar fi generat propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
științifică. Lucrarea este scrisă și organizată asemenea unui eseu politic. Moldovan nu a folosit note de subsol și nu a atașat volumului o bibliografie, deși ideile sale erau, În parte, Împrumutate din scrierile eugeniste publicate În străinătate. Formatul general al Biopoliticii sugerează că autorul a intenționat ca lucrarea să fie mai degrabă un volum de popularizare decât un tratat adresat comunității științifice. O serie de reviste au publicat recenzii ale cărții, după apariția sa În 1926. Majoritatea recenzorilor erau colaboratori apropiați

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
textele altor autori, printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și opiniile multor altor membri ai elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Înființate de Constituția României din 1866 și reafirmate În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dintre ideile propuse de Moldovan pentru a evidenția astfel implicațiile profunde și explozive ale unui text care Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
individului pentru bunăstarea Întregii comunități”, o afirmație În tradiția filosofiei utilitariene 13. Ideea că evoluția biologică trebuie să devină Însăși fundamentul vieții politice și al legislației statului era o revendicare mai ambițioasă de cele ale oricărui alt text eugenist contemporan Biopoliticii, În dimensiunea sa revoluționară În raport cu definirea prerogativelor statului În viața publică. În 1926, chiar și eugeniștii germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pentru romi. Conform poziției corporatiste promovate de Moldovan, destinul statului român era direct legat de cel al națiunii române, și nu de nevoile concurente ale grupurilor care existau În interiorul acesteia. O observație importantă se referă la tratamentul minorității evreiești. Din Biopolitica lipsesc orice referințe la drepturile la cetățenie ale evreilor, deși În 1926, când Moldovan și-a publicat lucrarea, problema dreptului evreilor de a deveni cetățeni era Încă intens dezbătută În cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cercurile politice românești. Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și chiar Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga preziceau că adoptarea reformei constituționale după război va avea consecințe dezastruoase pentru populația românească 25. Cam În aceeași perioadă (dar după publicarea Biopoliticii), Legiunea Arhanghelului Mihail, de orientare antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor asupra populației indigene. În același timp, În Italia și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era, fără Îndoială, informat. În ansamblu, antisemitismul era orientarea dominantă a politicii românești din această perioadă 26. Apare clar că motivul pentru care Moldovan nu menționează „problema evreiască” În Biopolitica nu trebuie căutat În lipsa generală de interes față de acest subiect. Pare Însă că Moldovan era mai sensibil la problemele particulare pe care le observa În legătura cu Transilvania sa natală. Dimensiunile populației de evrei existente aici erau mai greu de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
o opțiune explicită pentru negarea dreptului la cetățenie În cazul etnicilor neromâni. Gen și cetățenietc "Gen și cetățenie" Naționalismul corporatist al lui Moldovan se reflecta și În viziunea sa asupra genului În relație cu drepturile la cetățenie În statul modern. Biopolitica are un Întreg capitol dedicat „Problemei feminismului” și oferirii unor soluții eugeniste. Interesul manifestat de autor pentru problemele femeilor contrasta puternic cu analizele contemporanilor săi. În 1926, Moldovan era foarte Încrezător În capacitatea femeilor române de a participa la viața

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]