KorAP: Find »[drukola/base=biopolitic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...8 >

192 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

din rândurile profesioniștilor percepeau ca fiind amenințarea mereu prezentă a revizionismului maghiar. Moldovan propunea și o nouă instituție, În completarea birocrației deja existente, Ministerul de Vigoarea Națiunii. Această nouă instituție urma să fie un think tank pentru elaborarea unor programe biopolitice. Acest minister urma să reunească expertiza specialiștilor În biologie, medicină, demografie, antropologie, sociologie, drept și alte profesii care aveau un domeniu de practică relevant pentru cercetarea situației curente a țării din perspectivă eugenică. Acești specialiști urmau să organizeze un recensământ

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
obiectivele eugenice 60. Ministerul de Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Vigoarea Națiunii ar fi avut autoritatea de a lua decizii și de a iniția acțiuni Într-o varietate de domenii, de la educație fizică și alimentație până la probleme legate de imigrare și de evoluția natalității. Statul biopolitic ca ordine totalitarătc "Statul biopolitic ca ordine totalitară" În Biopolitica, Moldovan descrie, uneori foarte detaliat, alteori doar În linii generale, un stat ale cărui instituții urmau să reglementeze toate aspectele vieții publice și care urmau să cumuleze puterile legislativă și executivă, În contrast cu sistemul parlamentar care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a comunismului sovietic. Într-un studiu recent, Abbott Gleason dezvoltă un profil general al totalitarismului, pe baza analizei similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Abbott Gleason dezvoltă un profil general al totalitarismului, pe baza analizei similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri. În vederea acestui scop, statul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește cu viziunea corporatistă a economistului Mihail Manoilescu. Studiul despre totalitarism al lui Gleason descrie filosofia lui Schmitt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate În Biopolitica. După 1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să folosească baza instituțională și rețeaua socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate În Biopolitica. După 1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să folosească baza instituțională și rețeaua socială a acestei organizații pentru a crea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
astfel de argumente, atât În România, cât și În străinătate 73. Într-o manieră diferită, Moldovan Își formula susținerile de pe o poziție mai moderată și mai prudentă decât cea a contemporanilor săi, rămânând, În același timp, fidel ideii de stat biopolitic. Intervențiile sale nu conțin nici o referință directă la purificări etnice sau amenințări biologice, din interior sau din exterior. Formularea care se apropie cel mai mult de posibila susținere a unor măsuri negative este și aceasta lipsită de indicii explicite: „Trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Cluj, printre care Aurel Voinea. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile eugeniste publicate de Făcăoaru Îi aparțineau, În realitate, lui Moldovan. Mai mult, chiar după ce și-a făcut publică afilierea legionară, Făcăoaru a continuat să publice În Buletinul eugenic și biopolitic editat de Moldovan, fără nici o cenzură din partea mentorului său. Făcăoaru respecta autoritatea și sfatul lui Moldovan, dincolo de orice sentimente personale. Este posibil ca Moldovan, pur și simplu, să se fi temut că ar putea fi considerat un dușman al legionarilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de construirea unui stat bazat pe principiile eugeniei. Manliu a publicat câteva lucrări În 1920, Înainte de apariția doctrinei biopolitice elaborate de Moldovan. În ciuda unor similitudini Între ideile lui Manliu și propria sa teorie, Moldovan nu menționează Însă numele acestuia În lucrările sale. Încă din 1921, Manliu a descris În termeni normativi necesitatea de a implementa programe eugenice În toate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea de Mâine se raportau la intelectuali, Înțeleși ca specialiști cu educație superioară, ca public-țintă principal către care erau direcționate informațiile și analizele eugeniste specifice referitoare la problemele sociale și politice contemporane perioadei. În 1925, Iuliu Hațiegan a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
poate deveni cel dintâi pedagog al națiunii 21. Mehedinți cunoștea studiile lui Francis Galton despre gemeni, În care era discutată transmiterea ereditară a inteligenței și a altor aptitudini și talente, și era, În același timp, un susținător convins al viziunii biopolitice a lui Moldovan, pe care Îl cita adesea 22. Reforma fundamentală pe care o susținea Moldovan se referea la crearea unui sistem mai bine individualizat și mai bine diferențiat de selecție a studenților, astfel Încât talentele individuale ale fiecăruia să fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
1926-1928), Secția Biopolitică a organizat aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a le oferi viitorilor conducători de programe eugenice și biopolitice o introducere În teoriile eugeniste. Conferințele Astrei se refereau mai mult la potențialele aplicări ale conceptelor eugeniste la probleme și domenii precum identitatea națională, sănătatea publică, educație și chiar legislație. Cea mai impresionantă serie de astfel de conferințe a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat În interiorul paradigmei biologico-deterministe stabilite de mișcarea eugenistă. Participarea tuturor acestor nume ilustre a contribuit la legitimarea autorității intelectuale și a semnificației sociale mai profunde a evenimentului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
asupra unor probleme extrem de concrete, de sănătate publică, precum igiena, controlul epidemiilor, diferite forme de boli sociale, de la sifilis la alcoolism și tuberculoză. Retorica prezentării unor astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Inițiativa de pionierat a aparținut regiunii Reghin, un teritoriu În care comunitățile maghiare se Învecinau cu cele române. Fondatorul primei școli țărănești a fost Vasile Ilea, președinte regional al Astrei și un autor care publica frecvent În Buletin Eugenic și Biopolitic. Scopul autoproclamat al școlii Înființate de Ilea era să ofere unor grupuri de țărani bărbați oportunitatea de a dobândi un anumit nivel de educație, astfel Încât „rămân țărani și reîntorși În satul lor devin Îndrumătorii consătenilor și fermenți ai propășirei culturale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
se puteau Întâlni și Își puteau Împărtăși experiențele specifice și nu o asociație care Își propunea să dezvolte un plan consistent de abordare a problemelor femeilor. Începând din 1927, când organizația a fost Încorporată de Astra, activitățile sale În cadrul Subsecției Biopolitice Femenine s-au reorganizat În jurul unui plan mai coerent de acțiune, care să reflecte preocupările eugenice ale conducerii Astrei și care să răspundă problemelor pe termen scurt și lung ce apăreau În legătură cu rolurile eugenice ale femeilor. Ca parte a Astrei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Subsecția Femenină a Astrei considera că Înțelege și reprezintă interesele acestui segment important al populației României mai bine decât asociațiile și grupurile feministe. Retorica negativă și distanțarea intenționată de feministe trădează un sentiment de nesiguranță În privința scopului și autorității Subsecției Biopolitice Femenine a Astrei. Se pare că organizatorii din cadrul Astrei percepeau relația cu asociațiile feministe ca pe un joc de sumă zero: toate aceste organizații concurau pentru interesul și loialitatea unui mic grup de femei cu un anumit nivel de educație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor pentru copii; ...vopsitul lânii; ș...ț broderia cu acul; ș...ț cor; limba română - scris si citit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
societății românești, pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit semnat de Iordache Făcăoaru În Buletin Eugenic și Biopolitic, În 1943, conducerea editorială a revistei menționa că „Din dorința de a oferi cititorilor diferite puncte de vedere asupra temelor generale care preocupă publicația noastră, am publicat acest articol, deși nu suntem de acord cu concluziile autorului asupra «ierarhiei grupurilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
profundă chiar decât cea a lui Banu, fiind mult mai impresionat de eficiența infrastructurii sanitare din Germania decât Îngrijorat de prețul pe care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși statul biopolitic promovat de Moldovan era cel puțin parțial similar cu al Treilea Reich. Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944)tc "Emergența măsurilor restrictive agresive (1938‑1944)" Eugeniștii au recâștigat șansa de a contribui la promovarea programelor de sănătate publică o dată cu preluarea puterii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
acea perioadă la un studiu antropometric În Transnistria și mai târziu i-a raportat rezultatele cercetării direct lui Manuilă. Ambii au menținut legătura cu Moldovan În toată această perioadă. Pe toată durata războiului, singurul articol publicat În Buletin Eugenic și Biopolitic care se referă la Transnistria este studiul lui Făcăoaru, bazat pe măsurătorile bioantropometrice ale etnicilor români din Transnistria 101. Faptul că cea mai importantă publicație eugenistă din România nu tratează deloc o problemă de sănătate publică de asemenea proporții sugerează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]