29 matches
-
iar semnul, înțeles ca ,,funcție-semn" (după Umberto Eco), reprezintă ,,nucleul dur" al semiozei. Dintr-o perspectivă pragmatic-situațională, în care semioza este ,,situație de comunicare", autorul definește semnul în termeni relaționali și situaționali: ,, Semnul este o realitate semnificativă, informațional-comunicabilă (de natură biopsihologică sau obiectuală), denotând sau conotând o realitate oarecare (fizică, psihică, socială, transfizică etc.), exprimată prin intermediul unui suport semnificant aflat cu tipul de informație conținut (semnificat) într-o diversă relație de semnificare (naturală sau arbitrară), a cărui transmitere-receptare în context specific
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
zgomote se raportează la două modalități de transmitere a informații: • preponderent individuală, care implică fidelitatea transmiterii "genetice" a informației, respectiv a transmiterii sale culturale; este vorba, pe de o parte, de activarea fidelă a unor însușiri care țin de competențele biopsihologice ale ființei umane, iar pe de altă parte de procesul socializării individului, în care acesta învață inclusiv să mintă "acceptabil", respectiv să utilizeze minciuna cu tot mai multă precizie și eficiență; • preponderent colectivă, care vizează componentele spațial-geografice (distanța transmisiei), temporale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intră în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]