49 matches
-
renume mondial, cărturar, filozof și stălucit om politic. Un rol important l-au avut, de asemenea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și soția sa, Elena Rosetti, în timpul cărora s-au pus bazele României moderne, precum și omul de știință Emil Racoviță, întemeietorul biospeologiei, alături de alte personalități de seamă care au făcut cunoscută civilizația și cultura românească în lume. Iată, așadar, că această călătorie pe aceste mirifice meleaguri vasluiene - propusă cu mult simț educativ și patriotic de către doamna ULICA GHERGHE - are darul de a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
mai străluciți biologi ai timpului său și ai neamului nostru. Activitatea sa științifică s-a manifestat în diverse domenii: zoologie, oceanologie, etologie, ecologie, evoluționism etc. A fost un observator de mare finețe al naturii, a pus bazele unei noi științe - biospeologia și și-a adus contribuția la fundamentarea evoluționismului, multe dintre ideile sale fiind și astăzi de actualitate. În Weltanschauung-ul său „Evoluția și problemele ei”, (Cluj, 1929) sunt înscrise principalele idei care îi conturează concepția biologică și filosofică. În cele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, atributul de clasificare, variantă a atributelor de calificare și de identificare, fixează apartenența la o clasă (subclasă) de obiecte din trei perspective: • a identității lui, descrisă printr-o însușire intrinsecă: „Actul de naștere al biospeologiei - știința care studiază viața animalelor cavernicole, adică din peșteri - îl reprezintă de fapt lucrarea...” (D. Cocoru, 21); • a unei calități care se impune ca trăsătură distinctivă: „Trimese pe Mitrea la domnu Iordan Crâșmaru, s-aducă oleacă de rachiu de cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
importantă lucrare chiropterologică de la noi (Dumitrescu, T Tanasachi, Orghidan, 1963). În cadrul I Institutului de Geologie și al altor instituții științifice au fost redactate capitole sau informații corologice ș și binomice, publicate în țară sau străinătate, în cărți de speologie sau biospeologie (Dumitrescu, Orghidan, 1959; V. Decu, R. Ginet, 1971; Ginet, D Decu, 1977; Decu, T. Iliffe, 1983; Juberthie, Decu, 1994 - 2001) și volume de faună ( V. Ionescu, 1968; D. Murariu, 1998; P. Schnapp, 1963; G. Vasiliu, 1961; Vasiliu, C. Sova, 1978
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Chinei". 56 Emil Racoviță se naște la Iași în 1868, a fost învățăcelul lui Ion Creangă. Marele savant a fost explorator pe vasul "Belgica", cercetător a mii de grote și peșteri din lume, cercetător în oceanografie și biologie, fondator al Biospeologiei ca știință, conducător al Stațiunii de zoologie marină Banyuls-sur-mer din Franța, coleg de cercetare cu Amundsen în Antarctica. Să prețuim cum se cuvine valorile noastre! 57 Iată o constatare sumbră a lui Jacques Séguéla: "Aureolate de priceperea lor, elitele ajung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se remarcă cercetările sale asupra balenelor); a scris și o relatare a expediției, cu vervă și culoare. Chiar dacă, spre deosebire de Amundsen, nu a mai pornit spre poli, a găsit alt mijloc de a cerceta manifestările biologice În condiții extreme. A creat biospeologia: studiul vieții din peșteri, și — reîntors din Franța (unde Își desfășurase prima parte a carierei) a Întemeiat la Universitatea din Cluj, În 1920, primul institut de biospeologie din lume. Sunt și nume răsunătoare de matematicieni În cultura română. Lista lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
găsit alt mijloc de a cerceta manifestările biologice În condiții extreme. A creat biospeologia: studiul vieții din peșteri, și — reîntors din Franța (unde Își desfășurase prima parte a carierei) a Întemeiat la Universitatea din Cluj, În 1920, primul institut de biospeologie din lume. Sunt și nume răsunătoare de matematicieni În cultura română. Lista lor e lungă: Gheorghe țițeica (1873-1939), Dimitrie Pompei (1873-1954), Traian Lalescu (1882-1929), Octav Onicescu (1892-1983), Dan Barbilian, una și aceeași persoană cu poetul Ion Barbu, Grigore Moisil (1906-1973
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe la Paris (1896); în 1897-1899 participă la expediția de explorare științifică de la Popul Sud, împreună cu celebrul explorator norvegian R. Amundesen; în 1905 creează Întreprinderea Științifică "Biospeologia" punând bazele științei naturale a mediului subteran; în 1920 a întemeiat Institutul de Speologie la Universitatea din Cluj, pe care îl conduce; a contribuit la crearea unei noi științe: speologia; 75. Vasile Tassu, (1844-?), istoric, membru al societății Junimea,academician
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de chinezi locuiesc în peșteri, mai mult decât întreaga populație a Arabiei Saudite. Cu toate condițiile aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
aspre din peșteră, întuneric, frig, umezeală, unele plante și animale s-au adaptat mediului de viață subteran. Cu studiul vieții în peșteri se ocupă biospeologia fondată în 1920 de savantul român Emil Racoviță care înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
() a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată. În 1920 a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume. Cele 1.300 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate adunate de Racoviță au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica "„Essai sur les problemes biospeologiques”", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
științe străine. [[Matematică]]: [[Astronomie]]: În [[1890]], din inițiativa chimistului [[Constantin Istrati]], se creează la [[București]] "Societatea Română pentru Științe" [[Matematică]]: În [[1902]], "Societatea Română pentru Științe" devine "Asociația română pentru înaintarea și răspândirea științelor". În [[1904]] [[Emil Racoviță]] pune bazele [[biospeologie]]i. În [[1918]] [[Gogu Constantinescu]] pune bazele unei noi științe: [[sonicitate]]a. [[Categorie:Istoria României]] [[Categorie:Istoria științei]] [[Categorie:Știința și tehnologia în România|SȘtiintța]]
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea ISER Cluj Napoca în echipe bine antrenate și echipate.
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
sub conducerea muzeografului principal, Viorica Zgutta-Cristea, a reorganizat expoziția de bază a Casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei mari secțiuni: viața și activitatea lui Emil Racoviță (familia, copilăria, tinerețea) (1868-1947); participarea la expeditia antarctică (1897-1899); Emil Racoviță - fondatorul biospeologiei (1900-1947). Expoziția conține fotografii și documente care ilustrează vechimea familiei boierilor Racoviță (descendenți ai domnitorului Mihai Racoviță), arborele genealogic întocmit de Gheorghe Ghibănescu, blazonul familiei și date referitoare la părinții savantului: Gheorghe și Eufrosina. Primul tronson expozițional este organizat în
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
conferințe susținute de Emil Racoviță, la care se adaugă obiectele personale pe care le-a avut cu el în expediție: trusa sa de călătorie, aparatul de fotografiat. Al treilea tronson expozițional ilustrează activitatea sa de speolog și de fondator al biospeologiei. Aici sunt expuse sabia și bicornul de academician, fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, scrisori și publicații, ca și o bogată corespondență.
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
doilea profesionist. De la ei, și bineînțeles mulți alții, a preluat ștafeta mișcarea speologică, care după a doua jumătate a secolului al XX-lea a cunoscut o creștere vertiginoasă. Emil Racoviță face cercetări tot mai specializate astfel în 1907 pune bazele biospeologiei. Instituționalizarea speologiei se face pentru prima oară, tot de către Racoviță, la Cluj în 1920 prin înființarea Institutului de . Fiind o disciplină de sinteză ea implică mai multe științe, unele mai generale altele mai specializate. Spe exemplu arheologia și antropologia găsesc
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
pot petrece în totalitate atît la suprafață cît și în subteran se numesc troglofile. Aici intră liliecii care se adăpostesc pe timpul zilei de prădători, animalele care hibernează în peșteri, salamandre și altele. A treia categorie, cea care a determinat apariția biospeologiei, este cea a viețuitoarelor specifice peșterilor. Ele se numesc troglobionte. Comparația cu rudele de la suprafață ne arată că ele s-au acomodat în acestă nișă de mediu subteran și cu timpul s-au adaptat (speciat). Lanțul trofic poate fi susținut
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
explorări fiind făcute de L. Botoșeneanu, A.Negrea, St. Negrea și V.Sencu în perioada anilor 1963 - 1966. Ultimele cercetări au fost făcute de clubul Exploratorii Reșița, fără a se fi făcut, însă, descoperiri importante. Peștera a primit numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
galerii. Peștera Izverna a fost explorată pentru prima oară de biospeologul C. N. Ionescu pe o lungime de 200 metri și care în anul 1914 a publicat o descriere a acestei porțiuni. În perioada 1964-1967 s-au făcut cercetări de biospeologie, iar în 1973 s-a realizat un plan al peșterii apărut în 1976. În anul 1979, o echipă de speologi a recartat peștera, descoperind galerii noi, ajungându-se la lungimea actuală de 1500 m. În același an și anul următor
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
Borcea și Grigore Antipa. Profesorul Ioan Borcea efectuează primele cercetări metodice la Marea Neagră și în lagunele litorale din Dobrogea. Prima expediție românească de cercetări în Marea Neagră a fost făcută de Grigore Antipa cu crucișătorul Elisabeta, în 1893. Emil Racoviță fondatorul biospeologiei, în anul 1891 lucrează la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu echipament de scufundare din acea vreme, pentru a studia viața subacvatică. În 1896 prezintă
Biologie marină () [Corola-website/Science/332924_a_334253]
-
care nu va reuși să o termine niciodată. Se va ocupa în continuare de studiul faunei din Carpați, cu accent pe insecte. Va ajunge în Făgăraș, Retezat, zona Munților Karst din Croația, peșterile din zona Crișului Repede, începe să studieze biospeologia fiind un pionier în acest domeniu. Își adună o bogată colecție de insecte (peste 20000). Reîntors la Pesta pentru a-și termina studiile este foarte afectat de moartea tânărului biolog Fenichel Samuel, originar din Aiud și hotărăște să ducă mai
Lajos Bíró (zoolog) () [Corola-website/Science/333596_a_334925]
-
sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]