KorAP: Find »[drukola/base=birnic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...12 >

284 matches

Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254

mediul social din care proveneau meșterii și calfele din orașe, documentele permit următoarele precizări: în primul rând, meșteșugul era moștenit deobicei din tată în fiu, în al doilea rând, meșteșugarii se recrutau din categoriile sociale orășenești scăpătate, în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
în deosebi dintre birnici. În catagrafia orașului Tecuci din 1845, se face remarca că între meșteșugarii orașului au intrat, în cursul celor șapte ani ce despart o catagrafie de alta, un „privilighet”, doi mazili, un ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc.

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
practica meșteșugul, dar numai ca o îndeletnicire complementară agriculturii. Meșteșugarii din sate au fost siliți să rămână, înainte de toate, agricultori, clăcași legați de îndatoriri feudale față de stăpânul moșiei. În art. 32, anexa lit. Z din Regulamentul Organic, se spune că birnicii „au dreptul, după obiceiul pămîntului, de a-și întrebuința meseriile ce uneltesc a butnăriei, a cărăriei, a rotăriei, a morăriei, a cărăușiei, a pescăriei, a teslăriei, a pietrăriei i altele de acest fel rucodelnice [manuale] meșteșugărești, fără a fi siliți

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe asupra desfacerii în piețe a bunurilor de schimb, taxa răvașelor de drum impusă birnicilor, brudina care se plătea la trecerea apelor curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau capitalul comercial și cel

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite din alte locuri” în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
în decurs de 7 ani. În orașul Bacău, între 1832 și 1838 au intrat 90 familii birnice și 4 meșteșugari din sate, iar între 1838 și 1845 au venit din sate și s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
s-au stabilit în oraș 164 familii de birnici căpătâieri, 4 de negustori și 18 de meșteșugari. În orașul Galați s-au stabilit între 1838-1845, provenind din sate, 72 familii de negustori din țară, 87 de meșteșugari și 261 de birnici din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. Și exemplele ar putea fi sporite prin cercetarea imigrărilor în toate orașele. Socotim însă că informațiile de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că imigrarea țăranilor clăcași în orașe

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
liberi de clacă”, dar situația lor nu se îmbunătățea potrivit năzuințelor lor. Numai puțini dintre ei ajungeau meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și 1845, 104 familii de țărani au intrat în categoria birnicilor și numai 18 în categoria meșteșugarilor. Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
Chiar dacă acest raport ar putea suferi unele modificări în favoarea acestei din urmă categorii prin adăugarea țăranilor meșteșugari și negustori neînscriși în bresle, suntem convinși că concluzia noastră ar rămâne pe deplin întemeiată și chiar confirmată. Unii dintre țăranii înscriși printre birnicii orașelor se îndeletniceau cu agricultura dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
dacă reușeau să ia în posesie un lot de pământ din moșia orașului, alții practicau cărăușia dacă își păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
funcțiilor economice specific orășenești a fost foarte însemnată. O altă categorie de locuitori ai orașelor, având cele mai felurite ocupații, și care constituia o parte a populației orășenești, legată de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în cinci din principalele orașe din punct de vedere economic ale Moldovei, birnicii alcătuiau 11% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași, procentul familiilor de birnici, față de totalul familiilor, era de 10,3%, în Botoșani - 10,4

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
având cele mai felurite ocupații, și care constituia o parte a populației orășenești, legată de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în cinci din principalele orașe din punct de vedere economic ale Moldovei, birnicii alcătuiau 11% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași, procentul familiilor de birnici, față de totalul familiilor, era de 10,3%, în Botoșani - 10,4%, în Galați - peste 14%, în Roman - peste 17%, în Bacău - peste 15%, și procentajul în favoarea

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
de agricultură într-o măsură mai mare decât altele, o formau birnicii. În 1845, în cinci din principalele orașe din punct de vedere economic ale Moldovei, birnicii alcătuiau 11% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași, procentul familiilor de birnici, față de totalul familiilor, era de 10,3%, în Botoșani - 10,4%, în Galați - peste 14%, în Roman - peste 17%, în Bacău - peste 15%, și procentajul în favoarea lor sporește în raport invers proporțional cu gradul de dezvoltare a fiecărui târg sau

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
3%, în Botoșani - 10,4%, în Galați - peste 14%, în Roman - peste 17%, în Bacău - peste 15%, și procentajul în favoarea lor sporește în raport invers proporțional cu gradul de dezvoltare a fiecărui târg sau oraș în parte. Creșterea numărului de birnici în orașe s-a făcut îndeosebi pe calea imigrării țăranilor. În orașul Iași, în 1838 existau 1.750 de birnici creștini. Între 1832 și 1838, în rândul lor au intrat 353 birnici, provenind din sate și 35 din alte târguri

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
lor sporește în raport invers proporțional cu gradul de dezvoltare a fiecărui târg sau oraș în parte. Creșterea numărului de birnici în orașe s-a făcut îndeosebi pe calea imigrării țăranilor. În orașul Iași, în 1838 existau 1.750 de birnici creștini. Între 1832 și 1838, în rândul lor au intrat 353 birnici, provenind din sate și 35 din alte târguri. Până la 1845, numărul lor a scăzut la 1.264, ca apoi, până la 1859-1860, să crească la 3.435. În Botoșani

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
târg sau oraș în parte. Creșterea numărului de birnici în orașe s-a făcut îndeosebi pe calea imigrării țăranilor. În orașul Iași, în 1838 existau 1.750 de birnici creștini. Între 1832 și 1838, în rândul lor au intrat 353 birnici, provenind din sate și 35 din alte târguri. Până la 1845, numărul lor a scăzut la 1.264, ca apoi, până la 1859-1860, să crească la 3.435. În Botoșani, din cei 258 de birnici existenți la 1845, 218 erau „veniți din

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
1838, în rândul lor au intrat 353 birnici, provenind din sate și 35 din alte târguri. Până la 1845, numărul lor a scăzut la 1.264, ca apoi, până la 1859-1860, să crească la 3.435. În Botoșani, din cei 258 de birnici existenți la 1845, 218 erau „veniți din alte locuri”, dar, în aceeași vreme, 176 au fugit din oraș, iar la Galați, din cele 662 de familii birnice, 261 de familii de birnici și căpătâieri au imigrat din sate, 57 din

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
3.435. În Botoșani, din cei 258 de birnici existenți la 1845, 218 erau „veniți din alte locuri”, dar, în aceeași vreme, 176 au fugit din oraș, iar la Galați, din cele 662 de familii birnice, 261 de familii de birnici și căpătâieri au imigrat din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. La Bacău, numărul birnicilor scade de la 384 în 1838 la 226 în 1845 Situația birnicilor se caracterizează printr-o mare fluctuație. Aceasta se datorește stării lor

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
dar, în aceeași vreme, 176 au fugit din oraș, iar la Galați, din cele 662 de familii birnice, 261 de familii de birnici și căpătâieri au imigrat din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. La Bacău, numărul birnicilor scade de la 384 în 1838 la 226 în 1845 Situația birnicilor se caracterizează printr-o mare fluctuație. Aceasta se datorește stării lor materiale precare, care-i constrângea să se mute dintr-un loc în altul, în speranța îmbunătățirii soartei lor

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
Galați, din cele 662 de familii birnice, 261 de familii de birnici și căpătâieri au imigrat din sate, 57 din alte târguri și 29 de peste graniță. La Bacău, numărul birnicilor scade de la 384 în 1838 la 226 în 1845 Situația birnicilor se caracterizează printr-o mare fluctuație. Aceasta se datorește stării lor materiale precare, care-i constrângea să se mute dintr-un loc în altul, în speranța îmbunătățirii soartei lor. Evaziunea fiscală și tendința de a scăpa de beilicuri sunt alte

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
lor materiale precare, care-i constrângea să se mute dintr-un loc în altul, în speranța îmbunătățirii soartei lor. Evaziunea fiscală și tendința de a scăpa de beilicuri sunt alte motive care explică instabilitatea lor. Scăderea vertiginoasă a numărului de birnici de la o catagrafie la alta, ca de pildă la Iași și Bacău între 1838-1845, nu trebuie pusă numai pe seama nestatorniciei lor, ci trebuie avut în vedere și politica fiscală, desele schimbări în sistemul încasării capitației. Este de netăgăduit însă că

SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]