135 matches
-
mare răsunet în epocă. La origine, Burnham este troțkist și conduce revista New International. Din dezbaterile desfășurate în mediile troțkiste, el va păstra ideea că o nouă clasă este în formare în URSS și că absolutismul stalinist este legat de birocratizarea regimului sovietic, fără a face totuși distincția netă între o putere bazată pe competența tehnică și una rezultată din acapararea aparatului politic. Este prefigurarea tezei lui Milovan Djilas asupra constituirii unei „noi clase” în regimurile de tip sovietic (1957). Burnham
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
funcționarii s-au obișnuit cu el sau managementul devine mai dificil în noile condiții. Toate acestea au loc în contextul în care ar fi benefic pentru contribuabil să înlocuiască vechiul sistem cu unul bazat pe eficiență și eficacitate (vezi birocrație/ birocratizare). Un alt nivel la care poate fi observat impactul i. este cel al socializării instituționale. În fapt, prima reprezintă transformarea graduală a socializării până în momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu competență discutabilă? Este de așteptat ca democrația, prin accentul normativ pe egalitatea șanselor de participare la dezbatere și pe proceduri, să afecteze în mod negativ eficiența colectivităților? Care sunt șansele unei conduceri democratice de a evita destinul funest al birocratizării și al monopolului oligarhic prescris de Michels în „legea de fier a oligarhiei”? Acestea sunt chestiuni legate inextricabil de problema participării, pe care le semnalăm fără a le dezvolta. Teoretizând participarea Problematica generală a participării se poate încadra în matricea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a Învățămîntului are Însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori. În primul rînd, confirmă tacit marginalizarea microcomunităților școlare și a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci o opțiune. Chiar pentru cei care denunță birocratizarea și etatismul excesiv, soluția reală este tot ierarhică. Ei propun, de fapt, o bizară descentralizare „de la centru” și o insolită constrîngere, de ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din 54 de „partide frățești”. Institutul era organizet În trei colective de lucru, durata formării fiind de 10 luni. Un departament special se ocupă de planificarea, conducerea și organizarea Învățământului și de materialul didactic. Funcționarea să indică gradul Înalt de birocratizare a muncii din școală. În sfârșit, bibliotecă era integrată În cadrul departamentului de informare și documentare, În vreme ce un alt departament se ocupă de publicații și cercetare. Condițiile generale de Învătământ s-au Îmbunătățit În timp, cu un raport mai bun profesori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai ales stereotipiile, rezumatele caricaturale, reziduurile unei pregătiri rapide pentru examene, precum și citatele rituale. Au fost semnalate cazuri În care profesorii nu-și schimbaseră cursul mai mulți ani la rând, cursuri practic recitate sau citite de asistenți. Această formă de birocratizare și de depersonalizare a Învățământului dusese la uniformitatea cursurilor și la dispariția prestațiilor „strălucitoare” care marcaseră conferințele inaugurale la vremea lor. Câteva amintiri erau În mod manifest negative: participare prin constrângere, neîncrederea față de Învățământul politic. Unii participaseră „cu urechile Închise
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
personajelor de aici. Este vorba de o scriere parodică, unde e transpusă o „lume în oglindă”, ducând gândul la Cartea Raiului a lui Ițic Manger. Critica din Întrerupătorul merge și mai departe: de la o lume a adeverințelor, a schematizării și birocratizării se ajunge la „un grad atât de înalt de perfecțiune” a sistemului, încât nu se mai poate face deosebirea între oamenii adevărați și roboți. S. deformează și recompune imaginile, îmbină stilurile, e digresiv și concis, satirizează ori cedează jocului, gratuității
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
din perioada manifest dogmatică. Aceste trăsături sunt prezente și în Dragostea și revoluția (I-III, 1981-1989), unde protagoniștii sunt descendenți, integrați existenței socialiste, ai unui cronicar. Și aici apar o seamă de cameleoni, iar Dumitru Dumitru continuă să se împotrivească birocratizării extreme a aparatului de partid. În înțelegerea lui, faptul că nimic nu merge cum ar trebui s-ar datora fetișizării mecanismului politico-administrativ, care riscă, „în numele principiilor”, considerate de el cu adevărat sacre, „să ajungă să funcționeze independent de ele și
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
a secolului XXI încercând să le atingă cu mijloace științifice mult mai rafinate decât cele oferite culturii și civilizației euroatlantice de René Descartes și Francis Bacon. Nu-i mai puțin adevărat că hiperraționalizarea curriculară este amenințată de un pericol major: birocratizarea. Acest obstacol nu este insurmontabil. Profesionalizarea pedagogică a educatorilor la un nivel înalt de competență teoretică i-ar scuti pe aceștia de dificultățile obișnuite de înțelegere a teoriilor curriculare; așa cum inginerii sau fizicienii nu au dificultăți în folosirea teoriilor matematice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era totală”. Model și identificare Am descris în altă parte (Neculau, 1992, 1999) metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precizez doar că „rândurile” contribuie la ambele, numai că în categorii socioprofesionale diferite, pentru identificarea cărora sunt necesare investigații suplimentare. Așadar, aș adăuga proliferarea cozilor printre celelalte fenomene pe care Daniel Chirot le nominalizează la cauza morală a prăbușirii regimurilor: birocratizarea excesivă, răspândirea tiraniei mărunte, creșterea capitalului educațional, crearea instituțiilor sociale alternative ș.a., care privilegiază dezgustul față de sistem. Prin aceasta nu subscriu necondiționat la considerarea cauzei morale ca fiind cea mai importantă în declinul acestor regimuri și nici la rolul decisiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
extremă împotriva oricărei manifestări neconforme cu modelul comunist care a produs o reacție de obediență generalizată la nivelul întregii societăți și un efect pregnant de nivelare socială (Oprea, 2002). Oficializarea vieții publice și private prin întărirea controlului social, ritualizarea și birocratizarea societății au stopat procesele de afirmare a individualității și de promovare a valorilor (Chelcea, 2001; Neculau, 1991). Surprinzător, fenomenul persecuțiilor politice din timpul regimului comunist din România, deși a avut o amploare considerabilă în contextul istoriei contemporane a sud-estului Europei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi mai ușor abordate. Diviziunea internă a muncii poate fi deci explicată parțial ca o strategie de a rezolva probleme cu un anumit grad de complexitate. Cum putem explica tendințele de centrare excesivă pe subobiectivele departamentului (o caracteristică generală a birocratizării) și de pierdere din vederea obiectivelor globale? March și Simon oferă drept una dintre explicațiile acestui fenomen diferența de operaționalitate. Obiectivele generale, globale sunt mai puțin operaționale decât subobiectivele în care au fost descompuse. Un obiectiv slab operaționabil, vag definit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluției. Există însă o serie de limite ale utilizării unui asemenea criteriu. Putem invoca o serie de exemple, ce nu sunt deloc cazuri izolate, în care creșterea în complexitate nu este semnul unei evoluții. Birocrațiile sunt un exemplu tipic. Fenomenul birocratizării reprezintă o creștere a complexității însoțită, totodată, de o scădere a eficienței. Birocratizarea reprezintă o încercare „vicioasă”, ineficace de a soluționa o serie de probleme. Al doilea caz se referă la tehnică. Revoluția tranzistorului a înlocuit vechiul principiu tehnic al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invoca o serie de exemple, ce nu sunt deloc cazuri izolate, în care creșterea în complexitate nu este semnul unei evoluții. Birocrațiile sunt un exemplu tipic. Fenomenul birocratizării reprezintă o creștere a complexității însoțită, totodată, de o scădere a eficienței. Birocratizarea reprezintă o încercare „vicioasă”, ineficace de a soluționa o serie de probleme. Al doilea caz se referă la tehnică. Revoluția tranzistorului a înlocuit vechiul principiu tehnic al lămpii cu unul nou, infinit mai simplu. Aceste exemple ne sugerează o teză
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1, ce are menirea de a sintetiza problemele principale ale individualizării ce ar corespunde epocii noastre de tranziție postcomunistă. Tabelul 3.1. Individualizarea actorilor sociali și problemele individualizării în perioada tranziției postcomuniste. Actori Individualizare prin... Stat național Roluri sociale Identități Birocratizare Pierderea rolului corporatist al statului prin transfer de proprietate către corporații private și prin birocratizarea funcției publice. Anomie Declinul identității naționale prin integrare europeană și prin asimilarea instituțiilor ce corespund acquis-ului comunitar. Indivizi Conflicte de rol Asumarea de roluri multiple
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noastre de tranziție postcomunistă. Tabelul 3.1. Individualizarea actorilor sociali și problemele individualizării în perioada tranziției postcomuniste. Actori Individualizare prin... Stat național Roluri sociale Identități Birocratizare Pierderea rolului corporatist al statului prin transfer de proprietate către corporații private și prin birocratizarea funcției publice. Anomie Declinul identității naționale prin integrare europeană și prin asimilarea instituțiilor ce corespund acquis-ului comunitar. Indivizi Conflicte de rol Asumarea de roluri multiple, inclusiv în rețele, dar mai ales în organizații diverse. Conflicte identitare Multiplicare, fragmentare și (re
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau a transferului de proprietate către corporații private ce funcționează într-o economie de piață. Concomitent, prin reforma administrației publice, statul birocratizează în mod accentuat funcția publică. Astfel, problema principală a individualizării rolurilor sociale în statul național ar lua forma birocratizării. Identitatea națională este într-un puternic declin în condiții de integrare europeană și sub presiunea valurilor globalizării economice, politice și culturale. Noile instituții formale și informale, în mare parte importate din Occident, încă nu sunt integral asimilate, iar cele vechi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
forma conflictelor de rol și a conflictelor identitare. O astfel de descriere succintă a individualizării din perioada tranziției postcomuniste este importantă numai întrucât sintetizează principalele probleme cu care s-ar confrunta statul național sau persoanele individuale prinse în proces (i.e. birocratizare și conflicte de rol, respectiv anomie identitară și conflicte identitare). Totuși, dincolo de aceste probleme, în perioada de tranziție, se produc noi tipuri de individualizare și se realizează o dinamică extrem de activă a individualizării persoanelor și mai ales a transferurilor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cererilor de calificări sau de produse și, oricare ar fi profilul său (pentru profit, non-profit sau public), căutarea și creșterea profitului au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în universitățile lor variante ale modelului corporatist de conducere, existent
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
direcții esențiale: una vizează relațiile literaturii cu societatea, aducând în prim-plan axioma determinismului, iar cealaltă pune în ecuație literarul și politicul, atingând chestiunea litigioasă a militantismului literaturii și a producătorilor ei. Privit astfel, marxismul devine cazul-limită al procesului de birocratizare propagandistică a ideii de literatură. Iar heteronomia literaturii se erijează într-un veritabil mesianism ideologic și într-un principiu de bază al politicii culturale, la adăpostul unui camuflaj scientist emfatic. Convertită în armă politică de partid și de stat, literatura
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
distanță atrage după sine și un fenomen de standardizare a informației, de impunere a unor surse și metode unice de captare a cunoașterii. Procesul educației la distanță reprezintă un angrenaj destul de complicat, ce poate ajunge la un înalt grad de birocratizare, de „mecanizare” funcțională. Nu trebuie uitat că această modalitate de realizare a educației presupune tehnologii noi, o infrastructură specială, cu costuri destul de ridicate. Efectele educogene ale grupului dispar sau se repliază. Chiar dacă se realizează periodic tutoriale sau echipe virtuale de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în sens nedominant, complementar nu conduce automat la sexismxe "„sexism". Complementaritatea celor două forme de putere s-a pierdut în societățile moderne 34. Ele sunt fundamental separate, astfel încât putereaxe "„putere" bărbătească este legată de statxe "„stat", de aparatul politico-juridic, de birocratizare, iar cea femeiască, de privatxe "„privat", de informal. În aceste condiții de separare, femeile sunt silite să facă o „alegere nefericită”, anume „fie să manipuleze rolul lor diminuat ca mame în interiorul unor familii tot mai lipsite de putere, fie să
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lungmetraje proiectate în Franța în 1994, 30 de filme au adunat jumătate din spectatori (Benhamou, 1994, p. 66, și 2002); editarea dezvoltă o economie bazată pe best-seller, multiplică lucrările la comandă și privilegiază imaginile în raport cu textele (Benhamou, 1996; Farchy, 1999). Birocratizarea Rutinizarea prin politică va fi expusă mai detaliat în capitolul următor. Putem să evocăm de pe acum formele ei când acestea se aplică artiștilor și profesioniștilor culturali: Menger a insistat în mod deosebit pe fenomenul de "socializare a riscului artistic": politicienii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]