76 matches
-
are grijă de voi, de văduvele și de urmașii voștri, de odihna voastră, de sănătatea voastră. Așezăminte somptuoase vă așteaptă, ca pe toți muncitorii, pretutindeni... Creangă, de pildă, scria într-o cocioabă mucegăită, Caragiale vindea bere cu paharul, Gherea era birtaș. Eminescu gemea închis și brutalizat în mizeria sordidă a unui balamuc. Sufletească, munca inspirată a bătrînilor voștri a fost, bineînțeles, dăruită, dar cu ea se făcea negustorie: pentru scriitori ea a fost gratuită." Și pentru a fi cît mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și lipsit de studii riguroase, ai o pregătire de autodidact a cărei precaritate nu te recomandă drept un adversar serios în polemicile culturale; să trebuiască să-ți întreții familia deschizînd un restaurant în Ploiești și să faci o muncă de birtaș pe care o detești în aceeași măsură în care o practici cu un netăgăduit succes, să disperi luptînd pentru cauza socialismului în România și să vezi că de toată munca ta se alege praful, să participi la întruniri conspirative cu
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
unor urechi nouă? Latineasca și greceasca e de vină dacă postulanți de rând, ce nu știu citi și scrie, ocupă funcții în organismul instrucției publice? Latineasca e de vină dacă un reteveist cu patru clase primare, agent electoral de soiul birtașului Purcel, e șef al diviziei instrucției în Romînia? La acestea nu e de vină senina anticitate, ci dezvoltarea demagogică a societății noastre. Până ce nu va înceta aceasta prevedem că orice școli s-or face - cât de speciale - ele nu vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susținerea școalelor lor, întemeindu-se pe lege, carea nu îndatorează pe o comună a participa la susținerea altei școli până când are a susținea pe a sa proprie. În adevăr, părintească îngrijire! Dar d-lor au uitat că făcură socoteală, fără birtaș, fiindcă înființarea școalei s-a făcut cu consesiunea și aprobarea guvernului și prin urmare statutele ei sunt: nealterabile și, până când le va sta deschisă măcar o singură cale, românii se vor lupta pentru esistența ei, încît numai cu putere se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vacarmul diurn răbufnind din nou, mareic, nițeluș mai acut și mai proaspăt, până pe terasă. Crezi că întârzie? ridică vocea Avocatul, cătând puțin curios, puțin îngrijorat, înspre tejgheua adumbrită a barului din fundul grădinii, unde se deslușea cocârjată, silueta pânditoare a birtașului. Nea Petrică-zapciul, pare că și-a pierdut de tot răbdarea cu noi. Și doar ți-am spus, de nu mai știu câte ori: lasă-l, naibii și pe el, să te bată la table! O singură dată pe lună, măcar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
80). Cioran are aceste accese de furie oriunde, la piață, la birt, la un magazin oarecare, peste tot unde ar trebui să fie servit. Și deseori își dă seama de ridicolul situației: „Azi dimineață, pentru un fleac (un conflict cu birtașul grec de alături), m-am înfuriat într-un hal ce întrece orice închipuire. Să ajung aici, ce rușine!” (II, 122). Peste doar o pagină, adică la o zi-două, o altă scenă, cu aceeași concluzie: „La piață, o femeie hidoasă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exotice, macabre relatări ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv chestiunea, de vreme ce „ocnașii sunt rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o înfocată controversă privind felul înmormântării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
și în artă: amestecul genurilor de jos cu cele de vârf în literatură, trecerea repetată de la ziarele liberale la cele conservatoare, editarea unor calendare populare și conducerea unor reviste de prestigiu, morga directorului de Teatru Național și statutul asumat al birtașului, veștejirea puterii oligarhice, a mediilor academice și politice, dar și dorința de a fi recunoscut de acestea, de a i se acorda un premiu al Academiei sau de a primi un mandat de deputat ș.a.m.d. Toate aceste „duplicități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Elena Filipovici, Emil Halițki. În România, exista un birou politic, care activa în cladistinătate, cu sedii existente în case conspirative. Din conducerea acestuia, făceau parte, printre alții: Lucrețiu Pătrășcanu, profesor universitar de drept internațional, fiul scriitorului D. D. Pătrășcanu, Gavrilă Birtaș, ștefan Foriș, Bela Brainer, Dimităr Ganev, Gheorghe Dumitru, Alexandru Sencovici, Gheorghe Stoica. Ultimii citați vor ocupa portofolii ministeriale în România, în perioada regimului lui Ceușescu. Printre cei care au condus din interior Partidul Comunist din România s-a numărat și
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
oră la fel de importantă ca cea a serialului preferat, ora «clubului» cum i-am mai spus în glumă, mai ales după ce am primit o invitație de la birtul din sat de a face întrunirile acolo (ca un club englezesc în toată regula), birtașul oferindu-se chiar să închidă barul pe durata întâlnirilor noastre. Tradiția românească spune însă că o femeie «de treabă» nu are ce căuta la birt, așa că am rămas la școală, unde am încercat să punem bazele unei mici afaceri cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cât și după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după revenirea Bucovinei la patria mamă, foarte multe studii și articole, el rămânând o pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia „Mercur” Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia „Mercur” Cernăuți. Director și redactor responsabil: Hermann Ruff. Tipografia „A.Hornik”. * Revista Bucovinei, culturală, politică, economică, literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românești. În 1872 hotelul avea 90 de camere, prețul lor fiind de 3-8 franci = lei pe zi; în clădirea hotelului se mai afla un restaurant cu bucătărie germană, o cafenea și o sală de biliard. 2. În 1871 „Hristodor Eliad Birtașul“ își avea localul pe „strada MăgureanuRâureanu“ (cf. TEL., an. 1, 22 octombrie 1871, p. 4, reclamă în care acesta își anunța eventualii clienți că vinde „vin negru vechi de trei ani - cu vadra, ocaua și butilia - prețul 1 sf[anț
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numai un mic și ordinar Hotel de France. (Id., ibid.) Pagina 139 * Primesc multe scrisori prin care unele persoane caută să rectifice oarecari afirmări ale mele. Una din urmă este a d-lui advocat Mandy care îmi atrage atențiunea că birtașul Stavri nu era instalat în localul din str. Câmpineanu, numit mai târziu Alcazar, ci în strada Academiei unde azi e Liedertafelul. Apoi îmi mai spune că pe locul ocupat azi de Poșta Centrală se afla mai înainte un circ care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu faliment, I.D. Ionescu îl luă în primire cu versurile satirice următoare: Cu gologanul un biet birtaș Abia-și făcuse capitălaș, Dar Dedu Christea compatriot Capitălașul i-l păpă tot.“26 (Id., ibid., an. XXXIV, nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) ** Războiul a dat repede o nouă viață Bucureștilor. Viața politică a încetat cu totul, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paul: 266 Eliad, Gr.: v. Heliad, Gr. Elias, Jacques: 266 Eliat, Oscar: 234 Elisabeta de Wied (regina României): 65 Ellias, M.I.: 88, 89 Eminescu, Mihai: 23, 31, 87, 94, 121, 170, 173, 188, 194, 231, 237, 294, 306, 385-387 Enache (birtaș): 125, 135 indice de nume de persoane 431 Enciulescu (familia): 116 Ene, Constantin:, 389, 390 d’Ennery, Adolphe Philippe (Dennery): 218, 284 Epureanu, Emanoil (Manolache) Costa che: 66, 68, 72, 177, 203, 238, 239, 241, 244, 264, 269, 273, 288
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
433 Grădișteanu, Constantin: 66, 273, 288, 294, 307, 353 Grădișteanu, Gr.: 276 Grădișteanu, Ion C. (Ionaș): 122 Grădișteanu, Petre: 72, 93, 149, 150, 158, 208, 217, 218, 234, 273, 324, 331, 346, 353, 401, 402 Grăjdinescu (Grăjdănescu), Apostol: 289 Grebert (birtaș): 54, 136 Greceanu (familia): 118, 399 Greceanu, Alecu: 288 Greceanu, T.: 261 Gregorescu: 82 Greif, Frantz: 55 Gridov, N.: 288 Grigore, Ion: 382 Grigorescu, C.T.: 77 Grigorescu, N.: 214 Gualtieri, Giacinta Pezzana: 270 Gugiu, Cleopatra (fiica Alexandrinei Orăscu-Nicolaide): 394, 395
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stephen Bertlett (Mazarpașa): 244 Lambru, George: 228, 66 Lambru, Șt.: 228 Lambru, Vasile (Vasilache): 228, 229, 275 Larra, Al.: 234 Laskarev (general): 374 Laurian, August Treboniu: 54, 90 Laurian, D. Aug.: 56, 93, 148, 170, 218, 381, 418, 419 Lazăr (birtaș; hotelier): 129 Lazăr, Gh.: 124 Lautréamont: 274 Lăpușneanu, Alexandru: 210 Lăzărescu, Al. Em. (Laerțiu): 172, 187 Leajanin (general): 417 Le Bon, Gustave: 254 Leca, C.: 273 indice de nume de persoane 435 Leca, D.G.: 288, 331 Légouvé, Ernest: 107, 270
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
282-285, 289, 290, 348 Orăscu Nicolaide, Alexandrina: 394, 395 Orășanu, N.T. (Nae) (Nichipercea): 165, 166, 168-170, 187, 247, 248, 363, 379, 401, 402 Orbescu, D.P.: 297 Orleanu, Ghiță: 289 Osman pașa: 120, 318, 319, 367, 368, 379, 391-393, 420 Osvald (birtaș): 54 Oteteleșanu (familia): 119, 156 Oteteleșanu, Elena: 115, 156, 157, 298 Oteteleșanu, Ion: 298 Otnescu, Gh.: 252 Paapa, Vasile: 220 Palade, Vasile: 212 Palicar (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Palladi, Gheorghe: 82 Paltator, Lambru: v. Baltador, Lambru Pancrati, C.: 82 Pandele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului Pitești a fost Gavril Birtaș, de la Direcția I (Informații Interne) a Securității, însă nici el nu a avut o poziție evidentă în timpul torturilor. Legătura închisorilor cu Securitatea, de multe ori peste capul directorilor înșiși, erau ofițerii politici. Ion Marina (la Pitești) și Gheorghe Sucegan (la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
167 Bârjoveanu Dumitru 55, 60, 64, 140, 170 Bârnă 23 Bârsan Florin 30, 72-73, 112, 176 Benescu Constantin 29 Berghezan Ioan 172, 185 Bertea Mihai (director) 58 Beșchea Tiberiu 35, 39, 41, 133, 166-167, 182 Biaș 158 Birbirii Mircea 30 Birtaș Gavril (colonel) 236 Bizău Ion 28 Blaga Liciniu 56, 94, 158, 212 Blaga Traian 35, 37, 39-41, 133, 143, 167, 182, 188 Blehan 123 Blejan Gheorghe 183 Blăgescu (Blăjescu) Alexandru 55-56, 132, 143, 155 Boaru Ioan 29 Bobu Ion 24-25
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul - ai trecut peste drum la un birt, ca să mănânci. Acolo ai consumat toată rezerva de carne a birtașului - vreo trei chile - și ia-i spus furios că pleci flămând din locanta lui. Cel mai mult mi-a plăcut, însă, atunci când ai plecat la București, împreună cu asociatul Ionescu. După plecarea trenului, ați mâncat bine și, lui venindu-i somn
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întâmplarea, mai mare peste toate bunurile lumești, să bați străzile, maidanele și ora șele, ziua, noaptea, pe viscol, ploaie sau arșiță, să fii la curent cu ultimele descoperiri șoptite la ureche Între inițiați și să te Înțeleagă numai din ochi birtașul și grataragiul, care vor nea părat să știe cu cine au de-a face și dacă ești vrednic de atenția și de ofrandele lor. Regulă generală: o friptură din cele numite mai departe și Încredințată unui grataragiu născut, iar nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]