79 matches
-
brutală, forța fizică, ci puterea spirituală. Gabriel Mihăilescu subliniază faptul că important "pentru definirea caracterului "substanțial" al Monocheroleopardului este faptul că "totalizarea" se desfășoară în "duh", iar nu în chip și formă. Monocheroleopardul își însușește de fiecare dată "duhul" animalului biruit și, în cele din urmă, el realizează, sub chipul ultimului animal înfrânt, integrarea sintetică a tutror "duhurilor" asimilate până atunci; sub un singur chip, nu întâmplător cel al leului, sunt întrunite, așadar, toate celelalte duhuri"20. Într-adevăr, dacă ceilalți
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-ți pune nădejdea în idoli, ci în Dumnezeul cel adevărat, Care este atotputernic și-ți poate da biruința asupra vrăjmașilor tăi. În bătălia hotărâtoare de la Tolbiac Alsacia armata lui Clovis începu să se retragă și ar fi fost cu siguranță biruită, dacă regele, aducându și aminte de cuvintele soției sale, n-ar fi strigat încrezător: Zeii mei m-au părăsit. De aceea, Te rog pe Tine, Doamne, Dumnezeule al creștinilor, să-mi dai ajutorul Tău. Dacă Tu mă scapi din mâna
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
marxistă, nu au realitate sensibilă: ele nu se văd și nu se aud, și de asta nu putem spune niciodată că "am pus mîna pe ele". Apoi fiindcă, proiect sau mit, Revoluția ca datorie este imediatul negat, înlăturat, depășit. Prezentul biruit. Ca discurs logic și demers moral, utopia socialistă nu reclamă numai o ucenicie întemeiată pe lectură și pe controversa prin scris, ci și o ruptură intimă cu "mișcarea vieții" și un act de credință în forțele analizei conceptuale, o convertire
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu se face", adeverește Bodea. Stanciu clatină din cap a îndoială: Și crezi că Mateiaș a putut uita noaptea aceea de pomină de la Baia, când l-ai lăsat gol-goluț, orfan de făloasa-i oștire și cu o săgeată în spinare, biruit, rănit, umilit? A venit cu sabia... Doar nu era să-i ies înainte cu pâine și sare, se scuză Ștefan. Ce-a fost, a fost! Săgeata aceea buclucașă ce a avut nerușinarea să i se înfigă taman în prea nobila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar! Mahomed a venit în Moldova ca un zmău! Se va căra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Traducerile românești consultate (Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Biblia de la 1688, Biblia sinodală, Cornilescu, Anania) propun un calc incomprehensibil: „până la o vreme”. Textul grecesc spune totuși un lucru limpede: că diavolul s-a retras din fața lui Isus, fără să se recunoască biruit, și că va reveni „la momentul potrivit”. Ei bine, Luca nu uită ce spusese În capitolul 4, ba dimpotrivă, ține să le reamintească cititorilor acest lucru, precizând că Satana a intrat În Iuda. Precizarea vine În contextul prigonirii lui Isus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de kg. și de un kg. Drept care: în după-amiaza cu pricina, când m-am dus și eu, în expediție cu undița nu s-a prins nimic. Câțiva bibănași minusculi și câțiva guvizi asemenea au constituit toată prada noastră. Recunoscându-ne biruiți, am ieșit de pe lac la 7.30' sara. Cum am ieșit, a jucat câteva clipe un vântișor potrivnic celui cu care plecasem. Și nu mult după ce am pornit cu automobilul spre Eforie, s-a stârnic brusc furtună, care a devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost viața de amar Și de dureri fără hotar. Târziu de tot am întâlnit Un Om pe Cruce. L-am iubit. Era pe lume singurel Și reazem am aflat în El. în seara când L-am cunoscut Zăcea sub Cruce biruit De greutăți și de amar Și de dureri fără hotar. O clipă am stat și am privit La Cel pe Cruce Răstignit Și abia atunci văzui și eu Cât a-ndurat Stăpânul meu. Eu sufăr c-am păcătuit, Dar El de ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
simenii care îl urmaseră în Transilvania, i-a fost fatală: „Iar Constandin-vodă, prinzând véste, trimis-au pre Preda dvornicul Brâncoveanul și pre Radul stolnicul Fărcășanul și Ivașco Cepariul, cu oști grele. Și făcură război mare la Târgul Bengăi și fără biruiți siiménii. Câți n-au perit de sabie, prinsu-i-au vii. Și prinseră și pre Hrizea spătarul viu. închinându-se boiarii la domnu-său cu slujbă curată, priimindu-i cu cinste, dăruitu-i-au foarte bine iar pre l-au spânzurat la roată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
josnicie. Ea se codi puțin la ușa antreiașului, dar numai o clipă". Scena pulsează de erotism, ca un epitalam al raptului glaciar: Deschise apoi larg și păși, iar Frigul o cuprinse în brațe și o sărută pe buze. Ea surâse biruită amantului infinit, care o aștepta de atâta vreme. Și cu un avânt fără seamăn i se aruncă în brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răspund. Apare vecinul de vis-à-vis, priceput în toate cele. Mă scuz pentru un așa deranj, călcînd cu papucii prin boabe și rahați. Îi arăt mîncarea, cutia, ziarele, țolul. Curcanul sfidează distinsa adunare cu stridența sunetelor sale. "O fi răcit", îngăimez biruită, "deși a dormit acoperit. De aia refuză mîncarea." " Nici pomeneală, își cheamă curcile la apel." Mi-e limpede că nu pot să-l tai. Ies cu el la poartă, în brațe și-l ofer trecătorilor, vecinilor. Este 31 decembrie. Nu
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
Pe deasupra, moartea, pe care o simțim ca fiind răul cel mai mare, nu este până la urmă culmea răului și ea însăși are limite ce pot fi depășite. Iar cel care ne-a arătat că într-adevăr moartea poate fi chiar biruită, este Iisus Hristos Domnul. Prin învierea Sa cea de a treia zi pe care ne-o dovedește sărbătoarea Paștilor, moartea a fost de fapt biruită. Prin urmare, praznicul sfintelor Paști este pentru noi toți un prilej de a ne simți
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
fi depășite. Iar cel care ne-a arătat că într-adevăr moartea poate fi chiar biruită, este Iisus Hristos Domnul. Prin învierea Sa cea de a treia zi pe care ne-o dovedește sărbătoarea Paștilor, moartea a fost de fapt biruită. Prin urmare, praznicul sfintelor Paști este pentru noi toți un prilej de a ne simți una cu Iisus Domnul înviat din morți, dar în același timp foarte aproape de mulțimea de frați și surori în viață, nu mai puțin de cei
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin zid,/ și, gras, se-ntinde pentru-a doua oară,/ peste asfaltul biruit. [...]/ Pe sticle sparte se prăjesc șopârle,/ din pomi greoaie fructe cad în vânt -/de parcă-o mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau această imagine a verii dogoritoare, personificată, care se scaldă, după ce a trecut prin codru, prin
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
că Feodor Mihailovici a fost un adevărat creștin nu poate fi decat salutara. Cu profundă stima, Valeriu Cristea". Ca si titlul, cuprinsul e incitant (citez la întîmplare): Taină omului, Sondaj pneumatologic, Paianjeni uriași, Tarantula, Dracul, De la Quasimodo la omul frumos, "Biruiți răul cu binele", Chipul lui Hristos, Pomul vieții și așa mai departe; în total 28 de capitole, cărora li se adaugă o Introducere, o Încheiere și un Epilog. Trecînd de la răsfoire la lectură, constați curînd că aportul editurii (ca unic
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
semnificații tragice și funeste. Întâlnirea cu dublul prevestește nenorocirea, nebunia sau, de cele mai multe ori, moartea. Ea anunță ieșirea la lumină a celuilalt, adversarul pe care fiecare îl poartă în sine, geamăn malefic și terorizant ori sosie tulburătoare ce se cere biruită. În Disperare, Hermann își descoperă sosia, are convingerea asemănării perfecte, iar de aici viața lui ia alt curs, ce se încheie cu o stare ambiguă (nebunie sau prefăcătorie), în Scandalul, fenomenul este unul al dedublării: sosia este celălalt, partea întunecată
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
Sidonia se uită mai bine la chipul celui de sub fereastră, îl recunoaște pe Ion Vinea, care, un ceas și jumătate, neclintit, îi făcuse, mutește, o serenadă a lui, cea mai îndrăzneață... Bineînțeles că îl primise imediat în casă, dându-se biruită. Nimeni n-a crezut, iar de-atunci întâmplarea rămase ca o legendă. Un bărbat, care iubește și care este în stare de orice numai ca să-și cucerească iubita. Și în literatură există un joc asemănător. Atâta doar că mizele aici
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie în dureri atroce doar cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase învins, biruit. Privea și Ester într-acolo, înfrigurată strângându-mă de braț ori de câte ori bila aceea imensă, după lung balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
plină de străluciți intelectuali liberali, de acte și afirmații politice legitime, de motivații greșit interpretate, de păcate exagerate etc. De ce am scris mormanul ăsta de minciuni dăunătoare? Cui bono? Și în favoarea a ce? Concluzia mea este că istoria României trebuie "biruită" prin includerea deplină în Uniunea Europeană. Acest lucru nu-mi aduce nici un fel de prieteni la Bruxelles. Ce doresc criticii români? Să-l papagalicesc pe ministrul de externe francez, Védrine, care pretinde c-ar vrea ca România să intre în Uniunea Europeană
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sclavele și robii. * Și în trei bucăți acuma stema țării este spartă, Răsăritul și Apusul s-au unit ca s-o împartă. * Ridicând pe-a noastre țărmuri ochii Asiei pustie. De derviși urlând ca cânii cu călugăriți nebune * Mohamed biruitorul, biruit fiind de vin, Pe-un covor e-ntins și doarme. Câteodată un suspin, Un sughiț din piept [î]i iese. Sala-i mare și pustie, Pe pământ sânt răsturnate mese, vase aurie, Bălți de sânge pe podele, colo căpățâni tăiate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în îndelungata noastră viață; am avut însă vrăjmași nerăbdători cu care trebuia să ne luptăm piept la piept; am avut vrăjmași la care chiar copilul nu găsea îndurare; am avut vrăjmași care ne puteau birui, dar ne lăsau mândria bărbatului biruit; vrăjmașul de astăzi vine ca prieten și nu râvnește la sângele nostru, ci caută să rupă temelia sufletului nostru , nu vrea să ne biruiască ci scoate din noi puțina mândrie, care ne dă tăria și ne încheagă.” Strașnică lecție de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]