73 matches
-
monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
2, la toate subdomeniile se situează la nivelul 1 de dezvoltare. Evaluarea auzului s-a realizat cu ajutorul bateriei EARS. La începutul programului C.A discriminează și identifică cu dificultate stimuli sonori neverbali și verbali, cuvinte familiare cu structură diferită (monosilabice, bisilabice, trisilabice). Se observă dificultăți, la discriminarea cuvintelor care conțin număr diferit de silabe, precum și la nivelul cuvintelor monosilabice. Testul de percepție verbală utilizând propoziții care urmărea evaluarea capacității de a identifica cuvinte familiare co-articulate nu s-a putut aplica în
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire a valorii trackingului (TR) la nivelul tuturor materialelor utilizate.Redarea propozițiilor cu mai multe cuvinte (45 cuvinte) s-a realizat cu dificultate, această metodă nu a fost una atractivă pentru copil, care
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor. S-a încercat emiterea sunetelor prin pronunțarea unor serii de silabe opuse de tipul: „za-ze-zi-zo-zu-zî-ză”. S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice și bisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ca-să”, „ma-să”. S-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului, oferindu-i-se suport vizual în toate fazele terapiei
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pronunțare a sunetelor afectate prin exerciții de repetiție. S-a încercat mai apoi emiterea sunetului prin onomatopee și prin pronunțarea unor serii de silabe opuse de tipul: „ra-re-ri-ro-ru-rî-ră”. S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ra-ma, ra-na, ra di-e-ră, rază, rață, rapid”. Cu această ocazie s-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
orizontal. S-a realizat constatarea că diametrul vertical depindea de elemental fonetic, adică de numărul silabelor numelui. Doi care este monosilabilc are diametrul vertical de 21 de milimetri, egal diametrului orizontal, cromatismul rezultat fiind un cerc perfect. Patru, care este bisilabic, are un diametru vertical de 22 de milimetri, în timp ce diametrul orizontal este de 21 de centimetri. Patru zeci și patru are un diametru vertical de 26 de milimetri. Deci, pentru fiecare silabă diametrul vertical crește cu un milimetru. Controale repetate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
scurte. Silabele lungi se pronunțau cu o durată de două ori mai mare decât cele scurte. În aceasta consta accentuarea. Numai cuvintele monosilabice permit accentuarea pe prima silabă - ceea ce nu este cazul lui curriculum, care se silabisește astfel: cur-ri-có-lum. Cuvintele bisilabice primesc accentul pe ultima silabă. Orice cuvânt latin cu mai mult de trei silabe are accentul pe penultima, dacă este lungă; dacă penultima silabă este scurtă, accentul cade pe antepenultima. Utilizatorii contemporani ai acestui cuvânt cred că este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și capacitatea de recunoaștere a comunicării verbale. Recunoașterea vorbirii este o sarcină ce implică atât detecția vocii cât și decodificarea semnalului verbal. Vocea poate fi percepută la nivele de intensitate mai mici, pe când înțelegerea vorbirii depinde de complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice, fiind minimă la 50 % din cuvintele recunoscute. Utilizarea cuvintelor complexe în context propozițional permite subiectului recunoașterea cu o inteligibilitate superioară a acestora datorită redundanței sonore, pe când folosirea cuvintelor mono, bisilabice izolate sau a logatonilor (consoană - vocală - consoană) crește gradul de dificultate a testului. Tehnic se procedează astfel: după o prealabilă calibrare a potențiometrului audiometrului vocal cu un ton de 1 kHz la 0 dB indicat de atenuator, subiectul primește în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în hipoacuzia neurosenzorială retrocohleară să apară o scădere a inteligibilității cu creșterea intensității datorită distorsiunilor îcurba în clopot sau «roll-over»). Pragul de recunoaștere a vorbirii (SRT) este pragul auditiv pentru care se recunoaște corect 50% din materialul prezentat în cuvinte bisilabice. Pragul din audiometria vocală este egală cu pragul auditiv mediu din audiometria tonală liminară pe cele trei frecvențe importante pentru înțelegerea vorbirii: 0,5kHz, 1kHz, 2kHz, fără să depășească o diferență de ± 7dB. Dacă pragul în audiometria vocală este mai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Faza sugestibilității pozitive are rolul să încurajeze subiectul în eliberarea tensiunilor psihice și să primească sugestii pozitive de însănătoșire și recăpătarea facultăților de limbaj pierdute. 5. Faza antrenamentului ortofonic constă în administrarea repetată a unor serii de cuvinte mono sau bisilabice, sintagme și scurte propoziții la pacienții cu tulburări de exprimare și solicitarea de a repeta în gând cele transmise. 6. Desofronizarea constă într-o revenire progresivă, lentă la condițiile fiziologice ale vigilenței, printr-un algoritm de sugestii de redobândirea contactului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezultatul mecanismelor patogenice exprimate simultan sau secvențial în percepțiile auditive, optice, kinestezice, datorită lipsei legăturii dintre fonem și grafem C. Calavrezo realizează un dicționar de „șiruri de cuvinte' și „cuvintele de legare'. „Șirurile de cuvinte' sunt formate din cuvinte monosilabice, bisilabice sau trisilabice uzuale, asemănătoare care se deosebesc prin primul grafem sau fonem. Exersarea citirii „șirurilor de cuvinte' concură la fixarea legăturilor temporale dintre grafeme și foneme și oferă posibilitatea optimă de a se exercita capacitatea de analiză fonematică. „Cuvintele de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
hipoacuziei neurosenzoriale profunde bilaterale. Tipul de terapie: Terapia tulburarilor de limbaj Etapa terapeutică: Consolidarea sunetului ,,Ș” Subiectul activitații: Să ne jucam cu sunetul ,,Ș” Tipul activitații terapeutice: Individuala, corectiv terapeutică Scopul activitații: Pronunțarea corectî a sunetului ,,Ș” în cuvinte monosilabice/ bisilabice/ polisilabice. Dezvoltarea vocabularului activ. Obiective operationale: Obiective cognitive: O1. Să pronunțe sunetul ,,ș” izolat, având ca model reprezentarea foneticauditivă, fonetic-vizuală și dactilă; O2. Să pronunțe silabe directe și indirecte/cuvinte ce conțin sunetul ,,ș”; O3. Să citească cuvinte care conțin
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
vreme Îndelungată, apoi spuse: Nu, nu, dacă afli ceva despre el, poate că are brusc o mulțime de bani, dă-mi de știre. Da, da, unchiule, și sărut-o pe mătușa Luisa din partea mea. Urmă o serie de acele „ciao“ bisilabice fără de care venețienii păreau incapabili să pună capăt unei discuții. După ce Închise telefonul, Luciani se Întoarse spre Brunetti și spuse: — Era unchiul meu Carlo. Locuiește lângă Fondamente Nuove, puțin mai În spate de Santi Giovanni e Paolo. L-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
diminutivul cel mai simpatic, caracteristic limbii populare și familiare, sînt adesea prezentate pe forumuri din internet; exemplele de mai jos provin de pe forumul motociclism.ro. Din examinarea eșantionului destul de redus și tipic citadin se observă o preferință pentru hipocoristicele sonore, bisilabice, bazate pe repetiție de sunete - "o cheamă Bubu, este basset-hound, 2,5 ani, campioană și super năzdrăvană"; "Pisica mea. O cheamă Lilu" - sau ironice (cu nota depreciativă convertită în afecțiune): "Motanul meu. Îl cheamă Zurli ". Cîinii (nu toți de rasă
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
Cohen pronunță pe scenă, cât se poate de corect, numele orașului: am și eu o contribuție la triumful lui!) Îl învăț alte câteva cuvinte românești: "mulțumesc", "bună ziua", "poftă bună". Revine, obsedant, la frumusețea mănăstirii. Îi rostește numele în diverse feluri. Bisilabic (Ca-șin), cu accent pe prima silabă, apoi pe a doua. Mă privește întrebător. "Accentul e pe ultima!" Zâmbește. Încerc din nou să plec. "No, stay, please. Hai să mâncăm ceva." Fâstâcit, inert, strivit, îl urmez împreună cu managerul și câțiva din
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]
-
ulterioritatea manuscrisului (variantei) pentru revistă: problemele de ritm sunt rezolvate în versurile anterioare, mai ales prin clauzula M'a-făr-me-cat, dar și prin formele fără iotacism scân-te-e, fe-me-e, / E-to-tuș-alt-fel (remarcă de trei ori -e plin), iar aici se creează serie de bisilabice. La versul 8 sunt iarăși diferențe: Titu Maiorescu are: E totuși altfel, nu știu cum - iar Convorbirile: E totuș altfel nu "știu cum". Edițiile curente au: E totuși altfel, "nu știu cum". Cine și de ce mută ghilimelele în revistă, de ce nu le pune deloc
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
fără a ajunge totuși într-o poziție prea puțin specifică românei. De fapt, trebuie să ținem cont de o preferință românească pentru accentuarea pe silaba penultimă, dar mai ales de modelul oferit de cuvinte asemănătoare: trisilabice - director, inspector, corector - și bisilabice: doctor, chestor, rector, mentor, tutor etc. În aceste cazuri, terminația -tor este preluată prin împrumut; spre deosebire de sufixul de agent -(ă)tor / (i)tor / (u)tor, productiv în română și totdeauna accentuat: căutător, băutor, întrebător, cititor etc. În ciuda componentei semantice similare
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
fixează. Abrevierile de diverse tipuri (sal, ro etc.) sunt de altfel tot mai dese, în ultima vreme, sub influența comunicării rapide prin chat și mesaje telefonice. La început mai ales împrumutate și imitate, trunchierile și-au impus deja tipare preferențiale (bisilabice, cu finala în -o sau în -i, ca la hipocoristicele numelor proprii). Seria s-a îmbogățit cu câteva inovații de circulație deja destul de largă. Cu o evidentă intenție ironică a fost creată abrevierea gospo (de la gospodină): "reclamele la detergenți musai
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
voi la grădi"? (forum.desprecopii.com); Ce vaccinuri îi trebuie copilului înainte de a intra la grădi?" (copilul.ro) - și chiar în titluri jurnalistice: "Atac la taxa de Ťgrădiť" (bihon.ro). O altă abreviere ușor ironică, foarte răspândită, e profi (cuvânt bisilabic, cu accentul pe o; a nu se confunda cu pluralul abrevierii lexicalizate prof). Profi e rezultatul trunchierii cuvântului profesionist și al adăugării în finală a vocalei i, tipice hipocoristicelor sau termenilor de adresare afectuoasă (scumpi, iubi etc.): "Care ești, bă
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
de reviste", forum.pixelrage.ro), șaișpe ("au scos un muzical de succes acu' șaișpe mii de ani ", computergames.ro), șaptișpe sau șaptîșpe ("păi sunt șaptișpe mii de feluri de cutii", daciaclub.ro). în genere, par să fie preferate formele populare bisilabice și fără oscilații și complicații de pronunție (ceea ce ar explica popularitatea mai redusă de care se bucură trisilabicele, mai ales cu variații de pronunțare - șaptîșpe/șapteșpe, optîșpe/optușpe, nouășpe/nooșpe - și de acord - douășpe/dooșpe). Nu e însă de exclus
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
pronume în articole. Fenomenul continuă: locuțiuni și compuse noi, care au luat locul celor vechi, avînd avantajul pregnanței, al posibilității de reliefare, tind să ia același drum al gramaticalizării. Adesea diferența e de lungime a corpului sonor. e un cuvînt bisilabic, accentuat, deci ajută deocamdată la scoaterea în relief a unei relații: precum în cer, așa și pe pămînt. O alăturare de elemente este mai puternic marcată de ca și - cu atît mai mult de precum și - decît de un simplu și
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
filosof-iii; lingvistul - care propune diferențierea în scris între i vocalic (i ) și i semivocalic (scris i ) - era de părere că la cuvintele din seria citată ar fi fost de ajuns să se scrie cu doi i, pentru a indica pronunția bisilabică, forma articulată filosofii acesteia fiind astfel diferențiată de cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, formele în cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
s (î), z(î), n(î); - omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]