80 matches
-
și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și a strofelor. Ritmul poetic reprezintă o succesiune recurentă de unități prozodice echivalente, numite picioare metrice. Acestea se definesc ca unități ritmice în care silabele accentuate (/) și cele neaccentuate (U) se succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bcb, cdc/în rondel: abba, abab, babaa) - monorima (aaa, bbbb/12 34): Din ochi lăcrimând, / Pe culmi alergând, / Pe toți între bând / Și la toți zicând Rimele monosilabice sunt numite rime masculine (silabele finale sunt accentuate: ...dés /...iés), iar rimele bisilabice (penultima silabă accentuată: ...lúne /...súne), rime feminine. Rimele bogate sunt cele trisilabice (rima dactilică începe cu antepenultima silabă, care e accentuată: ... clípele/...arípele) sau tetrasilabice (rima hiperdactilică/peonică realizează identitatea fonetică a ultimelor patru silabe: ...málurile/...válurile). - Rima interioară (două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în limba română doar patru substantive feminine terminate în bă, care au genitiv dativul în ii: barbă - bărbii iarbă - ierbii limbă - limbii treabă - trebii Terminația ei apare la: a) majoritatea substantivelor terminate în ă, b) toate substantivele terminate în ie bisilabic, c) toate substantivele și adjectivele terminate în e, d) pronumele și adjectivele pronominale. Pentru a-și forma și consolida deprinderile de exprimare corectă orală și scrisă am reamintit permanent regulile scrierii substantivelor și adjectivelor cu doi și trei i, am
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
orizontal. S-a realizat constatarea că diametrul vertical depindea de elemental fonetic, adică de numărul silabelor numelui. Doi care este monosilabilc are diametrul vertical de 21 de milimetri, egal diametrului orizontal, cromatismul rezultat fiind un cerc perfect. Patru, care este bisilabic, are un diametru vertical de 22 de milimetri, în timp ce diametrul orizontal este de 21 de centimetri. Patru zeci și patru are un diametru vertical de 26 de milimetri. Deci, pentru fiecare silabă diametrul vertical crește cu un milimetru. Controale repetate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor. S-a încercat emiterea sunetelor prin pronunțarea unor serii de silabe opuse de tipul: „za-ze-zi-zo-zu-zî-ză”. S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice și bisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ca-să”, „ma-să”. S-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului, oferindu-i-se suport vizual în toate fazele terapiei
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pronunțare a sunetelor afectate prin exerciții de repetiție. S-a încercat mai apoi emiterea sunetului prin onomatopee și prin pronunțarea unor serii de silabe opuse de tipul: „ra-re-ri-ro-ru-rî-ră”. S-a trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ra-ma, ra-na, ra di-e-ră, rază, rață, rapid”. Cu această ocazie s-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună pentru vârsta pe care o are. 2.1. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare al limbajului verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice pe care le folosește în propoziții simple imperative („Da apă!”; „Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce propoziții precum: „Pisică mănâncă lapte”./ „Rata înoată pe apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și capacitatea de recunoaștere a comunicării verbale. Recunoașterea vorbirii este o sarcină ce implică atât detecția vocii cât și decodificarea semnalului verbal. Vocea poate fi percepută la nivele de intensitate mai mici, pe când înțelegerea vorbirii depinde de complexitatea cuvintelor îmonosilabice, bisilabice, sintagme, propoziții, fraze) și se realizează la o intensitate ceva mai mare, deoarece în decodarea sonoră a fonemelor este necesară discriminarea sunetelor tranzitorii cu spectre de frecvențe și intensități cu viteză mare de variație, ce solicită senzorial un număr mare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sonor verbal crește direct proporțional cu intensitatea sonoră a emisiei fonemice, fiind minimă la 50 % din cuvintele recunoscute. Utilizarea cuvintelor complexe în context propozițional permite subiectului recunoașterea cu o inteligibilitate superioară a acestora datorită redundanței sonore, pe când folosirea cuvintelor mono, bisilabice izolate sau a logatonilor (consoană - vocală - consoană) crește gradul de dificultate a testului. Tehnic se procedează astfel: după o prealabilă calibrare a potențiometrului audiometrului vocal cu un ton de 1 kHz la 0 dB indicat de atenuator, subiectul primește în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în hipoacuzia neurosenzorială retrocohleară să apară o scădere a inteligibilității cu creșterea intensității datorită distorsiunilor îcurba în clopot sau «roll-over»). Pragul de recunoaștere a vorbirii (SRT) este pragul auditiv pentru care se recunoaște corect 50% din materialul prezentat în cuvinte bisilabice. Pragul din audiometria vocală este egală cu pragul auditiv mediu din audiometria tonală liminară pe cele trei frecvențe importante pentru înțelegerea vorbirii: 0,5kHz, 1kHz, 2kHz, fără să depășească o diferență de ± 7dB. Dacă pragul în audiometria vocală este mai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Faza sugestibilității pozitive are rolul să încurajeze subiectul în eliberarea tensiunilor psihice și să primească sugestii pozitive de însănătoșire și recăpătarea facultăților de limbaj pierdute. 5. Faza antrenamentului ortofonic constă în administrarea repetată a unor serii de cuvinte mono sau bisilabice, sintagme și scurte propoziții la pacienții cu tulburări de exprimare și solicitarea de a repeta în gând cele transmise. 6. Desofronizarea constă într-o revenire progresivă, lentă la condițiile fiziologice ale vigilenței, printr-un algoritm de sugestii de redobândirea contactului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezultatul mecanismelor patogenice exprimate simultan sau secvențial în percepțiile auditive, optice, kinestezice, datorită lipsei legăturii dintre fonem și grafem C. Calavrezo realizează un dicționar de „șiruri de cuvinte' și „cuvintele de legare'. „Șirurile de cuvinte' sunt formate din cuvinte monosilabice, bisilabice sau trisilabice uzuale, asemănătoare care se deosebesc prin primul grafem sau fonem. Exersarea citirii „șirurilor de cuvinte' concură la fixarea legăturilor temporale dintre grafeme și foneme și oferă posibilitatea optimă de a se exercita capacitatea de analiză fonematică. „Cuvintele de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
același) și de diferențiere (celălalt, cestălalt): același om/același, celălalt om/celălalt. Alte deosebiri caracterizează numai formele de feminin singular: • absența particulei deictice -a lasă loc la nominativ-acuzativ dezinenței -ă: această fată/aceasta. • adjectivul de depărtare are la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestei noi omonimii-excepție: persoana a II-a imperativ - persoana a II-a indicativ este condiționată de structura fonetică a verbului și de relațiile de fonetică sintactică în care acesta se cuprinde. Primesc dezinența -I și la imperativ cele mai multe din verbele bisilabice a căror rădăcină se termină în africatele ¥, ©: plâng-I!, trec-I!, merg-I!, tac-I! etc. și unele verbe cu rădăcina terminată în sonantele n sau r: rămâ-I!, răsar-I!, apar-I! etc. Compușii acelorași verbe, însă, păstrează prima omonimie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dificultate. Chiar și în clase mai mari, cei mai mulți copii cu deficiență mintală citesc pe litere sau pe silabe pentru că nu șiau însușit imaginea fonetica și grafică a cuvintelor. Dintre cuvinte, cel mai usor de analizat, citit și scris sunt cuvintele bisilabice cu silabe deschise („casă”, ‚masă”). Urmează apoi cuvintele monosilabice și cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
identificarea literelor mari și mici de tipar; asocierea fonem-grafem (identificarea literelor la auzul sunetului); scrierea literelor mici și mari de mână, aplicând normele de scriere corectă (mărime, forma, înclinație, distanța); scrierea grafemelor izolat, în silabe și în cuvinte mono și bisilabice prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și rostirea cu voce tare a celor citite pentru a fi percepute și pe cale auditiva. Un exercitiu fonetic complet și corect va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la silaba dată se formează cuvinte monosilabice și bisilabice (silaba fiind plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai lent de citit-scris au format câmpul de citire de o silaba și reușesc treptat să-l extindă la cuvinte întregi. Elevii cu ritm mai lent reușesc, în perioada postabecedară, să realizeze sinteză silabelor și chiar sinteză cuvintelor monosilabice sau bisilabice. Scrierea literelor de mână, a cuvintelor, a propozițiilor și a unor texte scurte se face după normele metodologice precizate în perioada preabecedară și abecedară. Dacă elevii citesc relativ corect, în ritm propriu, actele grafice necesită o atenție sporită, pentru ca, în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]