97 matches
-
motiveze starea și manifestările lor exclusiv prin factori exteriori și printr-o evidentă detașare de acești factori, exteriorizînd uneori chiar ceea ce le este mai apropiat și îi plasează în europenitate: limba. Ca atare, românii atribuie neîmplinirile sau laturile criticabile balcanismului, bizantinismului, comunismului sau altor manifestări ale fatalității implacabile, trecînd cu vederea faptul că și alte popoare au trăit și trăiesc în aceeași zonă cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri sociale, fără a fi marcate totuși în aceeași măsură de aspectele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
, „Cine zice slavism, zice bizantinism - afirma Demostene Russo în cartea sa Elenismul în România (1912) -, căci slavonismul nu era altceva decât trupul exterior mișcat de sufletul bizantin.” Remarca reputatului bizantinolog cuprinde o doză importantă de veridicitate, dar are și tendința de a trimite către o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
și greu de definit -, el se distinge de al celorlalte popoare vecine și se traduce în literatură prin expresii contrastante și printr-o neîncetată neliniște, care înclină forma de gândire românească către lirism și către ethos.” În această forma mentis, bizantinismul culturii noastre nu privește, arată autorul, numai un sens religios, ci și „concepte sociale și morale și, în același timp, o ierarhie spirituală și profană”, ce i-au conferit atât asumarea unui rol misionar în fața expansiunii slavismului și a tenebrelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La „Cronica plastică”, „subtilul și finul tânăr critic” Eugen Ionescu scrie despre Aspecte ale plasticii și ale culturii. După ce neagă existența organică a unui bizantinism „cu rădăcini înfipte în solul românesc”, Eugen Ionescu pune sub semnul întrebării „spiritul de finețe” al intelectualilor noștri din întâia generație, ca și prezența în arta lor a unui stil, concluzionând că „salvarea” nu o reprezintă nici sămănătorismul, nici bizantinismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
bizantinism „cu rădăcini înfipte în solul românesc”, Eugen Ionescu pune sub semnul întrebării „spiritul de finețe” al intelectualilor noștri din întâia generație, ca și prezența în arta lor a unui stil, concluzionând că „salvarea” nu o reprezintă nici sămănătorismul, nici bizantinismul, nici modernismul sincronic, ci „o răbdare scurtă de două sute de ani”. „Cronica politică” e ținută de analistul Mihail Polihroniade. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
În realitate, grație uniformizării comuniste, provinciile României au ajuns să semene destul de bine Între ele și, În afara unor voci izolate, nimeni nu pomenește de vreo federalizare. Visează poate la ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă, s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
remigrație și naufragiu, 296 • Șantaj și promisiuni, 296 • Marea Înfrângere, 296 • Reacția viscerală la critică, 297 • Modelul de partid, model mental, 298 • Mască veche, chip vechi, 299 • Cultura suspiciunii și intimidării adversarului, 299-300 • Iluzia socialismului cu chip uman, 300 • Tentația bizantinismului, 300 • Miza pe amnezie, 303 • Atitudini toxice și cosmetizare, 303 • Unde sunt justiția socială și proiectul descendenței iluministe?, 304 • Conflicte de generație și mentalitate, 305 • „Ce să descentralizăm, eșecul?”, 305 • Cu și fără Învățăminte, 306-307 • Criza de adaptare la realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Eminescu un vers care să fie mai actual decât sfârșitul Scrisorii a III-a - o satiră, e adevărat, dar... Mircea Mihăieș: La noi satira a devenit discurs realist! Vladimir Tismăneanu: Din nefericire, da, ca și tragerea de sfori, iezuitismul, machiavelismul, „bizantinismul” - În sensul pe care Îl remarca David Pryce-Jones... Mircea Mihăieș: ... În recenzia la cartea ta... Vladimir Tismăneanu: ...din Times Literary Supplement. Este adevărat. Nu știu dacă e o boală incurabilă, dar e o boală a culturii politice românești. Mircea Mihăieș
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Surpriză de proporții • Dintr-o barcă În alta: remigrație și naufragiu • Șantaj și promisiuni • Marea Înfrângere • Reacția viscerală la critică • Modelul de partid, model mental • Mască veche, chip vechi • Cultura suspiciunii și intimidării adversarului • Iluzia socialismului cu chip uman • Tentația bizantinismului • Miza pe amnezie • Atitudini toxice și cosmetizare • Unde sunt justiția socială și proiectul descendenței iluministe? • Conflicte de generație și mentalitate • „Ce să descentralizăm, eșecul?” • Cu și fără Învățăminte • Criza de adaptare la realitate • Palma peste obraz • Negarea negațieitc "Surpriză de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Surpriză de proporții • Dintr‑o barcă În alta \: remigrație și naufragiu • Șantaj și promisiuni • Marea Înfrângere • Reacția viscerală la critică • Modelul de partid, model mental • Mască veche, chip vechi • Cultura suspiciunii și intimidării adversarului • Iluzia socialismului cu chip uman • Tentația bizantinismului • Miza pe amnezie • Atitudini toxice și cosmetizare • Unde sunt justiția socială și proiectul descendenței iluministe ? • Conflicte de generație și mentalitate • „Ce să descentralizăm, eșecul ?” • Cu și fărĂ ÎnvĂȚĂminte • Criza de adaptare la realitate • Palma peste obraz • Negarea negației" Mircea Mihăieș
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
LacI, II, III, cu mesaje prin care unii erau invitați, alții nu. Se credea că În acest tip de Întâlniri particulare, semisecrete, se vor putea rezolva niște lucruri care trebuiau de fapt discutate public. Mircea Mihăieș: E acea tentație a bizantinismului care nu a dispărut la noi nici după ’90. Vladimir Tismăneanu: Apar coridoare obscure ale puterii, folosirea zvonului ca element În jocul politic, utilizarea canalelor de presă pentru a plasa cele mai năucitoare ipoteze (e foarte la modă acest cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui S., la evidențierea unor permanențe adânc unificatoare ale operei. Linii de reconstituire biografică și de profil moral (experiența crucială a războiului, trăsăturile esențiale, deloc îndulcite, ale unui „temperament excesiv”, „încrederea în forța omniprezentă a inteligenței” și „dezgustul față de formele bizantinismului moral”) intră în comunicare cu idei și atitudini angajate în câmpul culturii: „sensul cognitiv al autenticității”, fecunditatea spiritului polemic, concepte ca noocrație, substanțialism, convergențe și delimitări, reacții semnificative față de Henri Bergson și Edmund Husserl, Marcel Proust, Luigi Pirandello, Paul Zarifopol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
din Statele Unite ale Americii) aplică metodele academice ale postmodernismului, post-structu-ralismului, deconstrucției, psihanalizei și ale multiculturalismului critic (studiile culturale, postcoloniale și postcomuniste) în tratarea unor teme variate precum retorica balcanizării (Vesna Goldsworthy), vampirul ca imagine a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Această biserică datează din secolul al X-lea, când Larnaka încă se numea Kition și este un lăcaș de cult dintre cele mai importante din punct de vedere istoric, alături de bisericile din Peristorina și cea a sfântului Barnabas, tipice pentru bizantinismul mediu cipriot. * Mă limitam, în acele condiții, la relațiile cu ciprioții. Pe cât era posibil răspundeam invitațiilor româncelor și soților lor care lucrau indiferent de temperaturile cu care ei erau deja obișnuiți. Așa am reușit să răspund unor invitații amabile. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
a individualiza gândirismul, dincolo de niște constante, descifrând, aprofundând și nuanțând prin comentarii proprii de mare rafinament sintagme precum "etnicismul estetizant al lui Blaga", "tradiționalismul decorativ al lui Pillat", "suprafața autohtonistă a lui Voiculescu", "ortodoxismul cu inflexiuni semănătoriste al lui Crainic", "bizantinismul estetizant al lui Maniu". În cazul lui Crainic, discipol al unei estetici poetice de tip bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Iisus în țara mea", "Sensul teologic al frumosului"); se oferă argumente pentru orfismul poeziei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
M-am întors, politicos, să aflu ce dorea de la mine președintele Senatului. Mă așteptam să-mi reproșeze vreun articol. Și, absolut siderat, am ascultat două fraze pe care mă străduiesc să le reproduc întocmai, deoarece ele mi-au dezvăluit un bizantinism șiret sub masca de bunic, ușor somnolent, arborată de Ovidiu Gherman în furtunile parlamentare: Cu siguranță, aveți în mintea dumneavoastră niște sertare. Aș fi curios să aflu în ce sertar al imbecilității mă așezați pe mine". Capodoperă de ipocrizie smerită
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
și o "tradiție a limbii". Urmărită în descrierea atentă și riguroasă a lui Viorel Marineasa, traiectoria gândirii celor doi oameni de cultură se vădește a se ramifica sub zodia paradoxului, deoarece, promovând autohtonismul, ea face apel la Orient și la bizantinism, iar criticând filosofia și cultura occidentală, admite o asimilare implicită a formelor modernității. Astfel se explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Așa încât, la o întrebare subînțeleasă pe care i-ar adresa-o presupusul cititor al cărții sale (una de genul "De ce e invocat aici și Caragiale?"), Ruxandra Cesereanu va răspunde: "Caragiale, pentru că Ťmofturileť sale au devenit emblematice pentru oricine invocă balcanismul, bizantinismul și miticismul românesc; cine consideră că o stare de fapt sau o situație este ridicolă și grotescă în România folosește astăzi termenul Ťcaragialismť sau Ťca-n Caragialeť". Prin urmare, ceea ce contează pentru a servi teza principală a eseului este nu poetica
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
biserici în cea ortodoxă nu putea decît să convină Patriarhiei de la București, care nici acum nu acceptă retrocedarea bunurilor obținute prin această unire forțată. Gillet este bine familiarizat cu dreptul canonic și cu toate formele pe care le poate lua bizantinismul (referitor la religie) - în această carte se întîlnește în sfîrșit o încercare de explorare a acestei noțiuni, folosită curent în societatea românească actuală. Autorul belgian devine însă vulnerabil cînd compară situația etnică și confesională a României cu cea a fostei
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
în Epoca de Fier), sau cu Vechiul Testament, unde depistăm indicii deprecierii calității vieții umane, în raport de scăderea dramatică a duratei vieții, a labilității și indolenței în curs de generalizare etc. La noi intervine și complexul periferiei, de aceea cioburile bizantinismului se cer analizate atent (așa cum face un Mircea Muthu, de exemplu), ca figurări ale balcanismului, amestec de pervertire, exotism și nebănuite biografii aspirânde la demnitatea esteticului, din moment ce la alt fel de demnitate nu au șansă. Un merit indenegabil al lui
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
însușiri. Că ele vor fi mai mult tehnici combinatorii și mai puțin lucrări ale spiritului, e o fatalitate: felul în care a știut să-l deposedeze de putere și influență pe noul mitropolit al Ardealului arată o înaltă școală a bizantinismului politic. Dacă șmenurile de culise ale patriarhului sunt demne de orice antologie, n-am nici un temei să-l creditez ca exeget literar. Dincolo de imprudența de a se transforma în critic de texte dramatice, Teoctist comite un lucru mult mai grav
Censura transcendentală by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11045_a_12370]
-
sofisme dizolvante, nega complet (în articolul „Sistemul de alianțe. România, țară a Răsăritului. Premisele politicii noastre externe”, publicat în „Cuvântul” din 9 martie 1930) latinitatea spiritului românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul Gărzii de Fier va fi contribuit și el, desigur, într-o proporție însemnată, la acest asalt împotriva latinității, în deceniul premergător marii conflagrații mondiale. Tracomania se naște, fraudulos, acum, din neînțelegerea ori din instrumentalizarea sensului unor studii mai vechi
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
e un migrant fără liniște: de când avea șapte ani, familia lui s-a stabilit la Constantinopole; tinerețea și-a petrecut-o, între 1923-27, la un liceu-internat din Paris; a fost marcat de André Breton („manifestul suprarealismului”), dar și de volutele bizantinismului și Orientului, de lumea elenă veche (Parthenon, Salamina), dar și de America de Sud (Chile, Valparaiso). Anii bătrâneții, de „tihnă și împăcare”, între 1960- 1980, i-au adus în fine recunoașterea faptului că singura călătorie valabilă e aceea pe care omul o
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
pe el la nici o acțiune de protest din Uniunea Scriitorilor!” De bună seamă, redactorii Europei libere, aflați la distanță de țară, oricît s-ar fi străduit, nu izbuteau totdeauna a fi impecabil informați. Cu atît mai vîrtos cu cît intervenea bizantinismul unor autori care țineau a se plasa în două luntri (ei au stat ulterior la temelia „apolitismului” de pomină): „Pe mulți, ei (Monica Lovinescu și Virgil Ierunca) - ca și noi, cei de la München - îi ghiceau; dar nu pe toți... Și
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
trăim într-o comunitate mai mare, sau atunci cînd comunitatea este foarte diversificată ea însăși. O.O. Polipticele lui Ilie Boca le-ați conectat la o memorie a unui spațiu bizantin. P.Ș. E vorba despre memoria unui anumit tip de bizantinism. De fapt, poate mai bine zis, imaginile lui Boca și sursele imaginii bizantine sînt cumva în armonie, sînt solidare, însă nu sînt echivalente. Există o imagine care nu presupune descrieri explicite, care nu se autocontextualizează și se identifică prin anexe
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]