86 matches
-
publice contribuțiile în reviste occidentale de bizantinologie (din Germania, Italia, Belgia și Franța). Era pretutindeni bine cunoscut, prin lucrările sale anterioare, pretutindeni apreciat. Din Grecia a ajuns, în 1974, în Franța, la Paris, unde a găsit o bună echipă de bizantinologi care îl cunoșteau din România. Jean Gouillard, Helène Ahrweiller, Jacque Bompaire. Încadrarea în Centrul Național de Cercetări Științifice (Centre National de Recherches Scientifiques - CNRS) nu a fost prea grea. A găsit acolo pe Emil Turdeanu, slavist, pe Nicoară Beldiceanu, orientalist
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
în 1979 (materialul fusese adunat în timpul prezenței sale în Grecia). Pierre Năsturel este admis în cercul profesoral al Sorbonei ca chargé de cours de diplomatique byzantine, o prestație la catedra lui Helène Ahrweiller, unde rămîne cîțiva ani. În această calitate, bizantinologul român stabilit în Franța publică la Roma, în 1986, Le Mont Athos et les Roumains, un volum de 375 de pagini, care aduna cercetările sale asupra relațiilor româno-athonite dintre secolele XIV-1654 (ulterior, în 2010, în colaborare cu Boško Bójoviç, Tomislav
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și bizantinologului Demostene Russo (1869-1938), unul dintre autenticii săi prieteni și conțin prețioase știri despre pregătirea și restituirea integrală a operei 3 lui Ion Creangă în celebra Fundație Regală pentru Literatură și Artă. Impresionează prin franchețea confesiunii, prin mărturiile despre contemporani și
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
undeva de departe în Metopolis, poate din Marmația sau poate ,de nicăieri"; Femeia-paracliser se retrage în clopotniță, iar comportamentul ei bizar răspândește neliniște printre metopolisieni, sensibilizați de o amenințare apocaliptică. Filip Teologul Umilitul este un savant al locului, teolog și bizantinolog cu stagii vieneze, care la bătrânețe, ademenit să se întoarcă acasă, este disputat de rude pentru averea lui și se refugiază în Insula Cailor unde i se pierde urma. Astfel de biografii bizare au virtutea de a răspândi o ,ceață
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
literatura lui Ștefan Bănulescu se arată străbătută subteran de fluxul meditației asupra literaturii - mai precis asupra genezei și înțelesurilor sale". Creatori virtuali sunt Polider, numit ,croitorul demiurg", și Topometristul, măsurător și cartograf al spațiului. Dar cel mai important creator e bizantinologul Filip Lăscăreanul Umilitul, a cărui biografie ocupă ultima parte a romanului. Generalul Marosin îi insuflă Milionarului obligația de a face din bizantinolog, la origine dicomesian, un mit cultural: ,Ca și Bizanțul, Dicomesia era pentru el tot un fel de teren
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
sunt Polider, numit ,croitorul demiurg", și Topometristul, măsurător și cartograf al spațiului. Dar cel mai important creator e bizantinologul Filip Lăscăreanul Umilitul, a cărui biografie ocupă ultima parte a romanului. Generalul Marosin îi insuflă Milionarului obligația de a face din bizantinolog, la origine dicomesian, un mit cultural: ,Ca și Bizanțul, Dicomesia era pentru el tot un fel de teren pulverizat în vrajă". Elogiul e nețărmurit: , Umilitul era un om al minții și al spiritualității vaste care dintr-o amintire putea face
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
și ministru, economistul Gheorghe Tașcă este viitorul ministru și ambasador, Ion Irimescu-Cândești face parte din studenții care l-au apărat pe Nicolae Iorga de represalii în perioada răscoalelor țărănești din 1907, politician liberal și scriitor, Nicolae A. Constantinescu este viitorul bizantinolog, Grigore Gheorghiu-Putna este viitorul ginere al scriitorului Ioan Slavici, teologul Gheorghe I. Cotenescu este primul secretar particular al lui Nicolae Iorga, animator al șezătorilor și festivalurilor organizate de Liga Culturală în vechiul Regat și în diaspora română, dar și organizator
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc?, Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
vindecat de ideea continuării unui dialog cu un fost bandit și client statornic al Securității. Cu sinceră afecțiune și alese simțăminte, N. Steinhardt” P.S. 2 Câțiva spiriști: Mircea Eliade, Constantin Noica, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Al. Paleologu, Alex Elian (elenist, bizantinolog, istoric), Alex. Ciorănescu, Dinu Pilat, Bedros Horasangian, Barbu Brezianu, Octavian Paler”. Se cuvine să fac o precizare. În această prezentare uzitez mult citatul original pentru tinerii care nu cunosc aceste amănunte și n-au avut încă șansa de a-l
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a eparhiilor supuse Ohridei, ultima dintre ele (XXIV) era "Episcopia vlahilor". Dintr-o altă listă din secolul al XIII-lea, Notitia episcopatum, rezultă că episcopul vlahilor rezida în "Vreanoti", dar fără delimitarea teritoriului de jurisdicție (listele au fost publicate de bizantinologul H. Gelzer, în 1892). Istoricii au identificat această localitate cu orașul Vranje, situat pe Morava de sud (Serbia), iar alții cu Vranovici (Macedonia). Nu cunoaștem până acum nici un episcop al vlahilor, doar numele unui preot pe un manuscris din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi fost centru episcopal ortodox. Episcopia de Dibiscos După reorganizarea Arhiepiscopiei de Ohrida, în anii 1019-1020, imediat după cucerirea Bulgariei apusene, este menționată și episcopia de Branitza (Branicevo-Serbia) cu șase "castre (cetăți) episcopale", unul dintre ele fiind Dibiscos. Acesta, cf. bizantinologului ungar M. Gyoni, ar fi transcrierea bizantină a formei Tibisco, adică așezarea romană Tibiscum (Jupa-Caransebeș). Cetatea sau castrul Dibiscos, menționată în 1019-1020, ar fi, de fapt, cetatea Timișoarei, în secolul al XIII-lea, ea apare sub denumirea de "castrul Timiș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1968), unde închină tablete bunicii sale materne, Elena C. Cornescu, apoi lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, G. Călinescu, Oscar Lemnaru, pictorului Theodor Pallady, lingviștilor B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și I.-A. Candrea, bizantinologului D. Russo, savantului Ioan Cantacuzino. În Diverse, grupaj prezent în mai multe cărți, se oprește asupra lui V. Alecsandri, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a., pentru ca în Diverse II (1988) să-și extindă
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
RUSSO, Demostene (22.I.1869, Peristasi, Grecia - 5.X.1938, București), bizantinolog. Și-a făcut studiile secundare la Constantinopol, la „Marea Școală” din Fanar, și pe cele superioare la Atena, Berlin și Leipzig, unde a obținut și titlul de doctor în litere, în 1893, cu o lucrare despre „filosofia școlii din Ghaza
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
la care fragmentele descoperite de P.A. Lavrov l-au făcut să renunțe), a considerat Învățăturile... drept un „pseudoepigraf” târziu, compus de un călugăr din secolul al XVII-lea ce avea drept principală lectură Umilința lui Simion Monahul. „Mozaic”, a spus bizantinologul, încercând să definească felul în care autorul Învățăturilor... (un biet „plagiator”) a așezat într-un text nou - la ale cărui virtuți literare și filosofice învățatul nu a prea fost atent - fragmentele împrumutate din mai multe cărți . R. le-a dat
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
sa lucrare de amploare, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice (elaborată în 1956 ca teză de licență, dar publicată în volum abia în 1992), se arată preocupat „de a pătrunde esența istoriei și a destinului spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
câțiva ani profesor de elină la Colegiul ,,Sf. Sava” din București, la Seminarul ,,Veniamin Costache”, Liceul Național și Institutul „Humpel” din Iași. Primește o bursă de doi ani la München, unde în 1901 obține doctoratul în litere, sub conducerea renumitului bizantinolog Karl Krumbacher, continuându-și specializarea prin stagii de cercetare la Atena, Roma și Berlin. Întors în țară, din 1908 e profesor titular la Catedra de arheologie a Universității din București, iar din 1910 director al Muzeului de Antichități. Printre scrierile
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
nu-i sunt indiferente procedeele de lucru, metodologia, teoretizarea fenomenelor studiate. De alminteri, un exemplu strălucit în această direcție l-au dat compatrioții săi, Bojidar Knejević și Gavro Manolović, cel din urmă cunoscut nu numai ca teoretician, ci și ca bizantinolog și egiptolog. Radovan Samardžić a abordat în mai multe împrejurări subiecte legate de școli, teorii și concepții istorice, socotind că preocupările sale în istoria politică și psihologică a Evului Mediu și a epocii moderne pot fi susținute îndeaproape prin asemenea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, „Cine zice slavism, zice bizantinism - afirma Demostene Russo în cartea sa Elenismul în România (1912) -, căci slavonismul nu era altceva decât trupul exterior mișcat de sufletul bizantin.” Remarca reputatului bizantinolog cuprinde o doză importantă de veridicitate, dar are și tendința de a trimite către o generalizare (excesivă și oarecum exclusivistă) a „stării” literare la slavii de sud. Partea de acceptat din această teză spune că prin intermediul literaturilor sud-slave - veche și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
BĂNESCU, Nicolae (16.XII.1878, Călărași - 11.IX.1971, București), bizantinolog. După studii secundare și universitare la București, face o specializare în limba greacă și literatura bizantină la München (1910-1912), unde își trece și doctoratul (1914). Revizor școlar, profesor secundar, profesor universitar de bizantinologie la Cluj (1919-1938), apoi la București (1938-1947
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
, Nestor (23.III.1909, Peristasis, Grecia - 3.VI.1982, București), istoric literar. Nepot al bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și frate cu Adriana Camariano-Cioran, C. își face studiile secundare și superioare la București unde a absolvit, în 1936, Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea filologie modernă. A lucrat mai întâi ca
CAMARIANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
, Ariadna (31.III.1906, Peristasis, Grecia - 11.III.1993, București), comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și soră a lui Nestor Camariano, C.-C. își face studiile universitare la București, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă Catedra de
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]