104 matches
-
demnitatea paradoxului în geografia vastă a ființei 2. Pe lângă deconstrucția radicală operată de hermeneutica fenomenologică, Louth așază o nouă stație filozofică: opera epistemologului Michael Polanyi. În acest context, ne este reamintit „principiul indeterminării”, al lui Werner Heisenberg (1901-1976 - fiul augustului bizantinolog german A. Heisenberg) și mutația metodologică provocată de succesul epocal al fizicii cuantice. Pentru că M. Polanyi și-a scris opera după remarcabilele transformări de epistemă de la începutul secolului XX1, se cuvine să ne întrebăm mai întâi care este relevanța acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
, „Cine zice slavism, zice bizantinism - afirma Demostene Russo în cartea sa Elenismul în România (1912) -, căci slavonismul nu era altceva decât trupul exterior mișcat de sufletul bizantin.” Remarca reputatului bizantinolog cuprinde o doză importantă de veridicitate, dar are și tendința de a trimite către o generalizare (excesivă și oarecum exclusivistă) a „stării” literare la slavii de sud. Partea de acceptat din această teză spune că prin intermediul literaturilor sud-slave - veche și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
RUSSO, Demostene (22.I.1869, Peristasi, Grecia - 5.X.1938, București), bizantinolog. Și-a făcut studiile secundare la Constantinopol, la „Marea Școală” din Fanar, și pe cele superioare la Atena, Berlin și Leipzig, unde a obținut și titlul de doctor în litere, în 1893, cu o lucrare despre „filosofia școlii din Ghaza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
la care fragmentele descoperite de P.A. Lavrov l-au făcut să renunțe), a considerat Învățăturile... drept un „pseudoepigraf” târziu, compus de un călugăr din secolul al XVII-lea ce avea drept principală lectură Umilința lui Simion Monahul. „Mozaic”, a spus bizantinologul, încercând să definească felul în care autorul Învățăturilor... (un biet „plagiator”) a așezat într-un text nou - la ale cărui virtuți literare și filosofice învățatul nu a prea fost atent - fragmentele împrumutate din mai multe cărți . R. le-a dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
și 1779, a șase volume de Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul său Filaret), completate de prefețe originale, atestând orizontul iluminist al clericului, ce se inspiră masiv din Enciclopedia franceză și din opera bizantinologului Charles Le Beau. La traducerea Mineielor, lucrare colectivă, condusă de episcop, bazându-se pe vechile tălmăciri ale lui Dosoftei, Radu Greceanu și Damaschin al Râmnicului, au colaborat mitropolitul Grigorie, Filaret de Râmnic, Anatolie ierodiaconul, Rafail monahul și Iordan Cappadochianul. Prefețele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
pe care o desfășurați, atât pentru plinirea destinului Dv. pe acest pământ, cât și pentru gloria meleagurilor natale. Sunt convins că numele Dv. va figura cu cinste în „Galeria oamenilor de seamă”. Nu v-au solicitat întâmplător cei mai iluștri bizantinologi români și străini, cu ocazia ultimului Congres internațional de bizantinologie, din București!156 Al Dv. cu deosebit respect, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 4.7.1972 Mult Stimate Domnule Luchian, Adunându-mi gândurile după avalanșa de treburi legate de deschiderea Muzeului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nu-i sunt indiferente procedeele de lucru, metodologia, teoretizarea fenomenelor studiate. De alminteri, un exemplu strălucit în această direcție l-au dat compatrioții săi, Bojidar Knejević și Gavro Manolović, cel din urmă cunoscut nu numai ca teoretician, ci și ca bizantinolog și egiptolog. Radovan Samardžić a abordat în mai multe împrejurări subiecte legate de școli, teorii și concepții istorice, socotind că preocupările sale în istoria politică și psihologică a Evului Mediu și a epocii moderne pot fi susținute îndeaproape prin asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
câțiva ani profesor de elină la Colegiul ,,Sf. Sava” din București, la Seminarul ,,Veniamin Costache”, Liceul Național și Institutul „Humpel” din Iași. Primește o bursă de doi ani la München, unde în 1901 obține doctoratul în litere, sub conducerea renumitului bizantinolog Karl Krumbacher, continuându-și specializarea prin stagii de cercetare la Atena, Roma și Berlin. Întors în țară, din 1908 e profesor titular la Catedra de arheologie a Universității din București, iar din 1910 director al Muzeului de Antichități. Printre scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
se evidențiază și ca orientalist. În același timp, prin studiul despre Pavel Everghetinul (1956) și cele două ample studii despre Nicodim Aghioritul (1968), considerate „contribuții originale” (Al. Elian) la cunoașterea vechilor traduceri românești din Apophtegmata patrum, se afirmă și ca bizantinolog de marcă. În cea de a doua etapă a activității sale, după 1963, C. se îndreaptă, cu asimilările anterioare și direcțiile asumate, către o sferă mai largă, cea a istoriei culturii românești în context sud-est european. Publică studii care, întemeiate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
, Nestor (23.III.1909, Peristasis, Grecia - 3.VI.1982, București), istoric literar. Nepot al bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și frate cu Adriana Camariano-Cioran, C. își face studiile secundare și superioare la București unde a absolvit, în 1936, Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea filologie modernă. A lucrat mai întâi ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286049_a_287378]
-
racla istorică se găsește încrustat următorul text în limba română cu litere slavone: "Dăruite de către Io Mihail Voievod și Doamna Stanca și fiul lor Io Necula Voievod în anul 7108 (1600 după calendarul actual), ispravnic fiind mitropolitul Eftimie". Menționată de bizantinologul român Alexandru Elian, în lucrarea sa "Inscripții Medievale ale României" din 1965, inscripția poate fi văzută de toți cei care vin să venereze sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae în această biserică din centrul Bucureștilor, ctitorie a Sfântului Voievod Martir
Reacțiea BOR, după ce italienii au spus că mâna lui Sf. Nicolae este falsă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/26463_a_27788]
-
din elita bucureșteană. Tînărul Năsturel și-a trecut în 1949 doctoratul în Istorie la Universitatea din Iași cu o teză de bizantinologie (Contribuții la istoria relațiilor românobizantine) și a lucrat ca cercetător în Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ (bineînțeles, ca bizantinolog) alături de regretatul Alexandru Elian. Articolele și studiile sale de bizantinologie vedeau lumina tiparului în revistele de specialitate din țară și de peste hotare („Byzantina”, „Balcania”, „Revista de studii sud-est europene” etc.). Cercetînd istoria bisericii ortodoxe române în relație cu Bizanțul (în
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
mănăstirile de pe Muntele Athos, studiile lui se publicau și în „Ortodoxia” și în revistele teologice ale Patriarhiei 2. Asemenea direcții de cercetare au înlesnit călătorii de studiu în Grecia, unde, treptat, și-a construit - „la sursă” - o bună formație de bizantinolog. Atunci cînd, hărțuit de Securitate (pentru că „avea rude în străinătate” - pe fratele său, Jean Năsturel, la Paris), a avut posibilitatea de a pleca din țară, în 1969-1970, cu ocazia unor reuniuni internaționale, Petre Năsturel a cerut azil politic în Grecia
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
publice contribuțiile în reviste occidentale de bizantinologie (din Germania, Italia, Belgia și Franța). Era pretutindeni bine cunoscut, prin lucrările sale anterioare, pretutindeni apreciat. Din Grecia a ajuns, în 1974, în Franța, la Paris, unde a găsit o bună echipă de bizantinologi care îl cunoșteau din România. Jean Gouillard, Helène Ahrweiller, Jacque Bompaire. Încadrarea în Centrul Național de Cercetări Științifice (Centre National de Recherches Scientifiques - CNRS) nu a fost prea grea. A găsit acolo pe Emil Turdeanu, slavist, pe Nicoară Beldiceanu, orientalist
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
în 1979 (materialul fusese adunat în timpul prezenței sale în Grecia). Pierre Năsturel este admis în cercul profesoral al Sorbonei ca chargé de cours de diplomatique byzantine, o prestație la catedra lui Helène Ahrweiller, unde rămîne cîțiva ani. În această calitate, bizantinologul român stabilit în Franța publică la Roma, în 1986, Le Mont Athos et les Roumains, un volum de 375 de pagini, care aduna cercetările sale asupra relațiilor româno-athonite dintre secolele XIV-1654 (ulterior, în 2010, în colaborare cu Boško Bójoviç, Tomislav
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării științifice și istorice, unele dintre cele mai interesante arii tematice ale vieții muzicale românești din sud-estul
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Dragoș Alexandrescu Olguța LUPU Maestrul Dragoș Alexandrescu - protodiacon, teoretician, compozitor și bizantinolog, reprezentant de excepție al învățământului muzical universitar românesc - a trecut la cele veșnice, dar nu ne-a părăsit. Și nu ne va părăsi niciodată, întrucât a devenit parte intrinsecă din ceea ce suntem noi astăzi. E performanța la care poate ajunge
Drago? Alexandrescu by Olgu?a LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
Vasile VASILE De mai bine de o jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote> și risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu publica o primă versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D. Petrescu, adept fanatic al lui Amédée Gastoué, cel care considera manuscrisele ulterioare anului 1814 purtătoare ale unei muzici ce ar fi reprezentat degenerescența celei bizantine. Ulterior, încercându-se „salvarea” creației „clasicilor români ai muzicii bizantine” a fost creată și
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Craiova. Editura Scrisul românesc, 1999. footnote>, urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
București, Editura muzicală, 1979; footnote> și de cele două manuscrise ce se găsesc în Athos - Manuscrisul nr. 63 de la chilia Sfântul Ipatie și Manuscrisul nr. 58 de la schitul românesc Prodromu tot din Athos, prezentate de cele două cataloage amintite, al bizantinologilor Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Op. cit., pp., p. 377 și 59 60. footnote> și Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I, București, Editura muzicală, 2007, p. 155 și vol. II, 2008, pp.
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]