66 matches
-
și 1963, a fost elev al Seminarului Teologic din municipiul Caransebeș. După absolvirea seminarului, a urmat cursurile Institutului Teologic de grad Universitar din municipiul Sibiu. Aici a obținut rezultate excepționale, care i-au deschis drumul spre cursurile de doctorat în bizantinologie din cadrul Institutului Teologic de grad Universitar din București. Cursurile de istorie bisericească universală le-a urmat la Episcopal Theological Scholl (Cambridge-Massachusetts) și la McCormik Theoogical Seminary (Chicago, SUA). Din anul 1973, a ocupat funcția de asistent la Institutul Teologic din
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
și 1963, a fost elev al Seminarului Teologic din municipiul Caransebeș. După absolvirea seminarului, a urmat cursurile Institutului Teologic de grad Universitar din municipiul Sibiu. Aici a obținut rezultate excepționale, care i-au deschis drumul spre cursurile de doctorat în bizantinologie din cadrul Institutului Teologic de grad Universitar din București. Cursurile de istorie bisericească universală le-a urmat la Episcopal Theological Scholl (Cambridge-Massachusetts) și la McCormik Theoogical Seminary (Chicago, SUA). Din anul 1973, a ocupat funcția de asistent la Institutul Teologic din
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
10 ani de activitate a acestei reînființate Facultăți de Teologie. Menționez faptul că am participat la toate manifestările și comunicările, atât în plen cât și pe secțiuni, cu expuneri și intervenții 7 - 8 Mai 2003 am participat la Simpozionul de Bizantinologie cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la Căderea Constantinopolului organizat de către Facultațile de Teologie Ortodoxă și Istorie din cadrul Universității Oradea și Muzeul Județean Oradea 22 - 25 Iulie 2003 - Am participat la Simpozionul cu tema: „2004 - 500 de ani de la
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
10 ani de activitate a acestei reînființate Facultăți de Teologie. Menționez faptul că am participat la toate manifestările și comunicările, atât în plen cât și pe secțiuni, cu expuneri și intervenții 7 - 8 Mai 2003 am participat la Simpozionul de Bizantinologie cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la Căderea Constantinopolului organizat de către Facultațile de Teologie Ortodoxă și Istorie din cadrul Universității Oradea și Muzeul Județean Oradea 22 - 25 Iulie 2003 - Am participat la Simpozionul cu tema: „2004 - 500 de ani de la
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
București, urmând cursurile Facultății de Litere. În 1928 își susține la Cernăuți Teza de Doctorat cu Titlul: Viața și opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești. Mitropolia Sibiului îi oferă o bursă pentru studiul Dogmaticii și Bizantinologiei. Studiază la Munchen, Berlin, Paris, Constantinopol. Este hirotonit preot la 25 Septembrie 1932, numit director al ziarului Telegraful Român în 1934, iar doi ani mai târziu ajunge rectorul Academiei Teologice din Sibiu, până în 1946 când este obligat de noua dezordine
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
pentru cultura universalistă, extraordinara capacitate de sinteză, devotamentul față de istorie, spiritul enciclopedic, lejeritatea cu care vorbea despre toate epocile istorice, pentru promovarea imaginii Universității în plan universal. Este membru fondator (1958) al Societății de Filologie Clasică și al Societății de Bizantinologie din România, între anii 1972-1975 a fost ales secretar general al Asociației Orientaliștilor, este membru al Asociației Winckelmann și unul din puținii membri neteologi ai Societății pentru Studii Patristice (Oxford). A fost ales secretar general al Comitetului de Luptă pentru
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
școlare de limba franceză și, împreună cu D. Evolceanu, de limba latină. A tradus din Dialogurile lui Lucian. După o lucrare de licență referitoare la opera poetului grec Herondas, reluată și publicată în 1901, L. se dedică studiilor de elină și bizantinologie, contribuțiile sale având un caracter documentar. Vreme îndelungată lucrează la clasarea manuscriselor grecești aflate în Biblioteca Academiei Române. Astfel, realizează o bibliografie fundamentală pentru istoriografia și istoria literară românească, Catalogul manuscriptelor grecești (1909), în care înregistrează manuscrisele și tipăriturile grecești din
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
în primul volum al culegerii sale Analecta Sacra, în 1876, douăzeci și nouă de imnuri; într-o ediție ulterioară publicată la Roma în 1887, tot datorită lui Piatra, au fost scoase la lumină alte trei; în 1897, unul din părinții bizantinologiei moderne, Karl Krumbacher, și-a propus să editeze toate imnurile lui Roman: a publicat patru în acel an și alte patru în 1907. Altele au fost publicate, din păcate în mod nesistematic, de către elevul său Paul Maas, un eminent bizantinist
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
chiar de consilier comunal la Vălenii de Munte. Ales în 1907 membru în comitetul Ligii Culturale, el a activat în această organizație toată viața, în calitate de secretar, apoi de președinte. A organizat reuniuni de tot felul, între care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat la toate congresele internaționale de istorie și bizantinologie. După debutul din 1884 I. colaborează la o seamă de ziare și reviste românești („Lupta”, „Era nouă”, „Timpul”, „Drapelul”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă” ș.a.
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
comitetul Ligii Culturale, el a activat în această organizație toată viața, în calitate de secretar, apoi de președinte. A organizat reuniuni de tot felul, între care primul congres de bizantinologie (București, 1924), și a participat la toate congresele internaționale de istorie și bizantinologie. După debutul din 1884 I. colaborează la o seamă de ziare și reviste românești („Lupta”, „Era nouă”, „Timpul”, „Drapelul”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă” ș.a.), precum și la prestigioase publicații științifice din țară și străinătate („Analele Academiei Române”, „Revue historique
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
al legăturilor greco-române” (Constantin C. Giurescu). O rigoare care nu îl lăsa să treacă neanalizate nici o ipoteză, nici un detaliu, indiferent dacă era vorba de clarificarea atmosferei (umbrită, la noi, multă vreme din pricina prejudecăților legate de fanariotism) din jurul Bizanțului și a bizantinologiei sau despre cercetarea in extenso a poemei lui Stavrinos sau a cronicii în versuri a lui Matei al Mirelor. Istoric cu o bună școală, el a dezbătut chestiuni fundamentale ce interesează și literatura română veche, cu atâtea deschideri culturale date
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
în primul volum al culegerii sale Analecta Sacra, în 1876, douăzeci și nouă de imnuri; într-o ediție ulterioară, publicată la Roma în 1887, tot datorită lui Pitra, au fost scoase la lumină alte trei; în 1897, unul din părinții bizantinologiei moderne, Karl Krumbacher, și-a propus să editeze toate imnurile lui Roman: a publicat patru în acel an și alte patru în 1907. Altele au fost publicate, din păcate în mod nesistematic, de către elevul său Paul Maas, și el un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
motive politice, să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de Filosofie, intră la Institutul Teologic din Sibiu, de unde în 1954 se transferă la București, luându-și licența în 1956. Până în 1959 frecventează cursuri pentru un doctorat în teologie - bizantinologie, sub îndrumarea lui Alexandru Elian. Se înscrie în 1961 la Facultatea de Limbi Slave a Universității din București, secția rusă - română, absolvind în 1966; tot aici, sub conducerea lui Dan Simonescu, își pregătește doctoratul în filologie, susținut în 1971. Lucrează
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
doc. nr. 17, p. 17. Ibidem, doc. nr. 19, 20, 21, 29, pp. 18-19, 25. Asupra relațiilor comerciale ale Transilvaniei cu lumea balcano-levantină, precum și asupra unor date suplimentare privind circulația negustorilor evrei, vezi studiile lui Samuel Goldenberg (fost profesor de bizantinologie și de istorie medie universală la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj, de ale cărui cursuri, informații și indicații metodologice am beneficiat în perioada studenției, ca și în anii următori): „Der Südhandel in den Zollrechnungen von Sibiu (Hermannstadt) im 16. Jahrhundert”, în Revue
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
XII.1878, Călărași - 11.IX.1971, București), bizantinolog. După studii secundare și universitare la București, face o specializare în limba greacă și literatura bizantină la München (1910-1912), unde își trece și doctoratul (1914). Revizor școlar, profesor secundar, profesor universitar de bizantinologie la Cluj (1919-1938), apoi la București (1938-1947), rector al Universității din Cluj (1924, 1926), devine membru corespondent (1920), titular (1938) și vicepreședinte (1938-1947) al Academiei Române; în 1964, primește titlul de profesor emerit. A fost membru în comitetul de conducere al
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
Ceaslov din secolul al XIX-lea, un Catehism în limba slavonă din anul 1839, Cuvântările Sfântului Efrem Sirul, din secolul al XVIII-lea. În muzeu se păstrează o fotografie realizată la 10 aprilie 1924. Profesorii participanți la simpozionului internațional de bizantinologie au vizitat Mănăstirea Cetățuia. Dintre ei i-am recunoscut pe Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu. Eticheta care explică fotografia este semnată de către Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei. Din cele prezentate până aici ne dăm seama de valoarea tezaurului spiritual al colecției
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
bizantin, după cum modelele romane au supraviețuit în anumite segmente din corpul social și au dispărut din altele 3. Spectroscopia lui Nicolae Iorga rămâne exemplară și pentru că ilustrează ceea ce, tot el a numit, "forma de universalitate", deschisă prin excelență, a Bizanțului. Bizantinologia modernă simplifică într-un fel desenul, susținând că omul bizantin- ca locuitor avânt la date al casei comune a Europei- e "o sinteză răsăriteano-apuseană ilustrând în chip fascinant un model de umanitate în aproximarea căruia intră surse dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
perspectivă comparată, Minerva, București, p. 12-103 (cap. Tipologie). 3 Nicolae Iorga, Deux conferences sur la vie byzantine donnees en Hollande. I. L'homme byzantin, Paris, 1936, p. 7. Cf. și lucrarea noastră, Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 51-65 (între bizantinologie și balcanologie). 4 Claudia Tița-Mircea, Postfață la Omul bizantin, voi. Coordonat de Guglielmo Cavallo, Polirom, Iași, 2000, p. 322. 5 Victor Paracostea, Balcanologia în Sud-estul și Contextul European, Buletin VI, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, 1996, p. 71 și
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
și, evident, absența unor instituții care să-și fi putut negocia rolul în contextul istoric al întemeierii. În ce măsură românii au folosit atunci ortodoxia ca instrument politic? După trei sferturi de secol de la lansarea tezei "Bizanț după Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își poate găsi totuși răspunsul. Documentele oficiale, corespondența religioasă și istoriografia românească demonstrează că instituțiile bizantine, dar și formațiunile statale nord-dunărene au fost direct interesate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
comportînd și eventuale traduceri, precum și orchestrații, transcripții, reducții, prelucrații, stime, manuale școlare de profil muzical, material didactic muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul 2
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]
-
prin mărturia pe care o aduc asupra posibilității unui alt mod de-a fi. Fără muzică sufletul n-ar avea nici un contur. * A murit prematur un admirabil coleg, ce și-a dedicat viața cercetării istoriei și întemeierii unei școli de Bizantinologie. Îi supraviețuiesc lucrurile făcute cumva împotriva inerției și indiferenței unei mari părți dintre colegi. Discret detestat în timpul vieții pentru ambițiile sale și pentru modalitatea de punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
acest pământ, cât și pentru gloria meleagurilor natale. Sunt convins că numele Dv. va figura cu cinste în „Galeria oamenilor de seamă”. Nu v-au solicitat întâmplător cei mai iluștri bizantinologi români și străini, cu ocazia ultimului Congres internațional de bizantinologie, din București!156 Al Dv. cu deosebit respect, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 4.7.1972 Mult Stimate Domnule Luchian, Adunându-mi gândurile după avalanșa de treburi legate de deschiderea Muzeului și de organizarea activității după aceea, am reușit să pun
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Giurescu și Iorga, amîndoi sprijinindu-l pe regele Carol. Alții (ca D. Russo) au intervenit în confruntare datorită unor nemulțumiri personale sau din oportunism. Iorga susținea că Russo se simțise nedreptățit pentru că nu fusese ales președinte al Congresului Mondial de Bizantinologie din 1924166. Meritele Noii școli de istorie au fost definite de Michelson: 1) Au fost inițiate dezbateri rodnice ale istoricilor reprezentînd Noua școală de istorie, aruncîndu-li-se mănușa celorlalți istorici; 2) "Revista istorică română" "a stabilit noi standarde pentru publicațiile istorice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]