3,500 matches
-
iar mătușile îmbrăcate în negru abia își mai aminteau de soții neîntorși din război viermii lacrimilor de văduve tinere deveniseră fluturi cu câinii milogi ai ulițelor am copilărit sub cerul ca un cristal doar albastrul lui cădea fără vuiet cu blândețe în lacuri peste casa cu acoperiș de trestie în care improvizam luminișuri cu un muc de lumânare de seu copil înspăimântat de zvonuri de impozite de cotele ce trebuiau date la stat de apele pârâului piuind peste pietre ca puișorii
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
prietenii din rafturi, toți dorm în somn otrăvit, zorii nu se văd încă, poate mi-ar trebui un zîmbet de seducător pentru ce va urma, pentru că nu știu ce va urma, poate mi-ar folosi calificarea unui traducător de chipuri și figuri, blîndețea unui calm șlefuitor și simt cu disperare oarecum jucată, despuiat de virtuți de doi bani, că sînt lipsit de curaj fizic -mă cred artist beau alcool mort și scriu în așteptarea unei religii micuțe, perfect în viciul meu de a
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
fierăstrău. Fii pe pace, tătucă, știi doar că în ei te vom încălța la sfârșit: mai aveți de trecut prin multe-mpreună. Numai de ar veni... Numai de ar veni ea, strecurându-se printre mobile, dând la o parte cu blândețe cazmalele posace și greblele sperioase, toate uneltele lăsate-n paragină de când boala a trecut cu șenilele peste casa noastră. Numai de ar veni să îi mângâie fața tumefiată, pieptul vinețiu și brațele descărnate, să îl privească în lumina zilei de
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
totdeauna dreptate și cuminecă somnul celor duși dintre noi? Cine alege care gesturi din urmă se vor cerne în firea copiilor noștri, care gânduri vor trece în aprigă luptă rostuindu-se-n voie pe buzele lor? 3. Tu și inconștienta blândețe netezindu-mi amarnic dunele pântecului - până la capătul lumii, unde sângele meu se transformă în altul, unde toate de-acum îmi vorbesc în duet. 4. Oare ce-a fost ce taină a crescut - săvârșindu-se sub haina-mi de carne, ce
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat mereu acolo, unde cumințenia declara întunericul cîndva, fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare, blîndețea rar pătrunsă de dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
bărbat chiar și într-un trib din Africa era, de cele mai multe ori, destul de repede asimilat grupului la Martin, dacă bineînțeles voia și timpul și distanțele geografice îi permiteau să vină suficient de des la cenaclu. Asta nu însemna neapărat o blândețe dinainte asumată a comentariilor la viitoarele lecturi - am asistat inclusiv la o lectură a lui Cristi Popescu întâmpinată extrem de circumspect - dar se instala un fel de recunoaștere a valorii, un fel de... ok, ce a citit azi nu e chiar
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
generație) atrași de materialitatea brutală, agitată, stihială, acordată la un pretențios diapazon cosmic, poeta în cauză se arată receptivă la fața fragilă, vulnerabilă a lumii, la accepția sa plutitoare ca un vis revolut ori încă neîmplinit. Indecizia inofensivă, capriciul benign, blîndețea învăluitoare a reveriei dau substanță caligrafică acestei interiorizări liliale, transcriind parcă o tinerețe eternă, pierdută-n sine: „Ea străbătea grădina/ într-un totem de umbră/ atins pămîntul nu-l mai atingea./ Nu se mai difuza frenetic nici supus./ Crengile jos
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine se găsește și destul de multă autocritică germană. - Aș vrea să facem o completare. Cred că, alături de toate aceste merite pe care le aveți și care impun o recunoștință
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de-o admirabilă continuitate întru lașitate, compromis și nemernicie. Altminteri, ar fi fost greu ca un grupuscul de aventurieri ce se laudă în gura mare cu intenția de a trimite România în barbarie și izolare să fie tratat cu duhul blândeții. Calculul făcut de toată golănimea ce s-a perindat la guvernare e nu doar cinic, ci și autodistructiv. E vorba, în fond, de oameni ce s-au format în cultura politică a ceaușismului, împrumutând de la maestrul gângav sentimentul că sunt
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
fi tolerat asta. Dar în ultima vreme aș vrea să vorbesc cu o preoteasă. N-am avut niciodată o preoteasă. Am cunoscut un preot. |la mi-a spus: Dacă vreți vă asist eu să ajungeți sub pămînt. Sînt renumit pentru blîndețea înhumărilor mele. Pe mormîntul meu deschis vreau să răsune blues-uri de pe bandă. Pe sicriul meu vreau să fie amplasat un microfon. Sicriele sînt bune conducătoare de rezonanță. Presupunînd că în afară de mine nu se află nimic în sicriu. Unele firme
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
la cuptor. Cruzime a celor tineri la adresa bătrânului lor învățător... Cât despre mătușa Vera, nu știu prea bine de unde vine. A apărut așa, cu profilul ei uscat și tăios, ca să încarneze autoritatea în această familie de artiști caracterizată printr-o blândețe pasivă. Este cumva contrapunctul, cățelul de usturoi care să dea un pic de picanterie cărnii prea fade a personajelor. D.J. Ca în cazul celor mai mulți dintre scriitorii ruși, ceea ce este cel mai uimitor în scrisul dvs. este firescul. Sunteți la curent
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
castel domnește un paradoxal spectacol de contraste ce hrănește și încîntă ochiul minții, ca o frîntură de oglindă ruptă dintr-un gran teatro del mundo. Istoria veche dăinuie, teatral de vie, în toate ungherele; locatari de mult răposați bîntuie cu blîndețe prezentul, privind trecerea ceasurilor din cadrele lor de aur și cretă, dînd parcă vizitatorilor bună ziua" (p. 119). De departe, punctul de maxim interes al acestei cărți îl constituie însă însemnările despre specificitatea vieții culturale americane și despre influența pe care
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
a-și proslăvi vîrsta aurorală, autoarea Netrăitelor compune acum, sub zenitul maturității, tabloul utopic al acesteia, o instaurează ca pe-o "netrăire " esențială, nu mai puțin reparatoare în sens virtual. Pagina i se umple tardiv cu îngeri "activând cu infinită blândețe" firea-i nativ "armonioasă", "muzicală". Actul scriptic i se revelă determinat nu de daimonul amoral, ci de mesagerul celestelor virtuți: "Ce faci când nu citești/ și nu scrii. Te gândești/ la ce ai citit și la ce ai scris./ Și
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
amintite notele pline de fervoare ale unui cult marianic: "în orice loc ai sta în biserică, ea te găsește cu ochii./ Ochii Maicii Domnului cu pruncul în brațe. în stânga,/ cum intri și mergi sfiit spre altar. Neasemuit de frumoasă-n/ blândețe, te-așteaptă, te primește, te ascultă. Ochii sunt vii, vie-i icoana, străluminat locașul din Mărțișor" (Ochii Maicii Domnului). Astfel copilăria e reconstituită pe planul "a ceea ce ar fi putut să fie", în înseși miezurile sale silite inițial a se
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
din răsaduri crescute de mine, pe care le iubesc de mici și care mă iubesc, la rândul lor, cu dovezi la vedere. Copii proprii în leagănul lor, fără nostalgia altor grădini și grădinari, îmi recunosc doar mie respirația, undele, aura, blândețea, fericirea și disponibilitatea de a le include în materia transparentă a sufletului meu, în poezia care mă caută prin ele. Grădina mea cu turturele îmblânzite și vrăbii obraznice care planează sublim, căutând grămăjoarele de grâu și firimiturile. Se îngrașă vizibil
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
cum spun, că aș avea chiar toată dreptatea, dar îmi place să cred, pentru liniștea mea, pentru sufletul meu, și pentru ceilalți, fără îndoială, că mai înainte de a fi credincioși suntem morali, că avem repere în bunătate și rost în blândețe, că ne putem permite cu ce avem, cu cât ni s-a dat, și cu cât ni s-a luat, să fim fericiți, atenți la ansamblu și la amănunt. Greșind uneori, ne acoperim de regret, ne afectează faptul de a
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
Dumitru Dabija, care l-a mai acompaniat, discret, pe regizor de cîțiva ani încoace. Un text atît de dificil - numai dacă îl citești - rostit și interpretat minunat de Costache Babii - niciodată nu mi-a plăcut mai mult! - și Mircea Andreescu. Blîndețea lui Didi, ciufuțenia lui Gogo. Vladimir: Și dacă sîntem mulțumiți ce facem? îl așteptăm pe Godot! S-ar fi putut tăia destul din text. Desigur. După părerea mea, s-ar fi pierdut ceva esențial tocmai din fragilitatea întregii povești, din
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
mării negre, suveran al Evului mediu, privind din vîltoare înspre secolul douăzeci. Cîte trupuri de femeie - ciocolată, lapte, teracotă - oricum mult mai apetisante decît coaja rumenită a unei gogoașe. Totul e minunat, straniu, și ceva-ceva, poftim dacă vreți, cunoscut; o blîndețe fără sfîrșit coboară odată cu asfințitul din munții Caucaz. închizi ochii - peste pleoape pete purpurii pătrund cu îngrijorare, ca o eczemă, ca o infecție. Soarele din Kobe e încă sus, deasupra Moscovei și deasupra Ritzei, la zenit doar singur vulturul montan
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
M.I.: Nu cumva, atunci când vorbeați despre statutul foarte complicat al secretarului literar, puneați de fapt mult din felul în care vă vedeți, vă resimțiți? Dorind o comunitate și simțindu-vă diferit, diferit și de aceea respins, direct sau mai cu blândețe, uneori cu mănuși, alteori foarte brutal - mă înșel eu, ori chiar au existat momente extrem de brutale în care ați fost exclus, refuzat, ejectat de comunități față de care aveați sentimente de solidaritate?! B.E.: Fără îndoială. Pe de altă parte, cred că
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
are un sens și în raporturile socio-politice. Wilhelm Cuceritorul părea să cunoască bine această putere de seducție. Orderic Vital relatează că, atunci cînd suveranul era în vizită la Londra , Îi fermeca pe toți prin politețea sa afectuoasă, îi poftea cu blîndețe la sărutări (de bun sosit) și arăta fiecăruia cea mai mare atenție 5". Amabilitatea poate fi și un mod de a-ți prinde adversarul în plasa unei curtoazii băloase! Hrusciov și oamenii politici ruși au practic mult sărutul pe gură
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
untura de pește. Rea la gust, nesuferită, ți se dă cu lingurița și ești convins, puțin cîte puțin, că face bine. La fel, hrănite cu știri prefabricate, personajele dintr-un soi de junglă ultracivilizată (dar tot junglă...) ajung să aibă blîndețea letargică a animalelor de cîrpă. Care seamănă cu bunătatea cum seamănă cu pacea răgazul dintre două bătălii. Despre asta e, de fapt, vorba. Despre un bine fără miză, zvîrlit anapoda într-o lume care plutește, plutește...Despre nesfîrșitele lupte pentru
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
spus-o, nici nu am încercat să-i întreb. Lumea lor nu este a noastră, este din start altfel!". Atunci, ŕ quoi bon să mimezi înțelegerea? E o cale, aceasta vag "inflamată", de a denunța tocmai ipocrizia, falsa preocupare, marea blîndețe de circumstanță. Sînt, întîmplările de pe stradă, abuzuri în văzul lumii, de cele mai multe ori, pe care o anume comoditate sau neglijență, sau "delicatețea" de-a nu-ți păsa de treaba altuia ne face, pe fiecare, să le tolerăm vinovat. Cum să
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
de muncă” și că „Peste 800.000 de românce sunt victime ale violenței în familie”. Asta dacă le luăm în calcul pe cele care au curajul să se plângă de ceea ce pățesc acasă. O cifră care spune multe despre tradiționala blîndețe și cumsecădenie a românilor. lîn ZIUA înregistrăm un început de polemică între doi vecini de rubrică. Pe aceeași pagină în care Dan Pavel, politologul care a devenit consilierul lui Gigi Becali, scrie despre „Democrație pe-apucatelea”, Toader Paleologu își intitulează comentariul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]