208 matches
-
s-a scris o întreagă literatură, mai ales la date aniversare, în care predominant este tonul poetic de odă și recunoștință, exprimat de lungul șir de dascăli și școlari într-o existență de aproape un pătrar de mileniu. Istoria școlilor blăjene este urmărită cronologic și în funcție de marile evenimente istorice (un capitol amplu este consacrat școlilor Blajului în timpul Revoluției de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
urmărită cronologic și în funcție de marile evenimente istorice (un capitol amplu este consacrat școlilor Blajului în timpul Revoluției de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
Sultana Craia, Umbra lui Don Quijote. „Toamna poemelor”, în „Acasă” nr. 1 și 2, ianuarie-iunie 2009; Marcela Ciortea, Avântă-te în lume, Don Quijote! „Toamna poemelor”, Covali, în Blajul, nr. 4, octombrie-decembrie 2008; Marcela Ciortea, Recenzii despre volumele de poezii, în Astra blăjeană, nr. 3(48), septembrie 2008; George Toma Veseliu, Cu „cărțile” pe masă. Stanțele destinului - poem al durerii și speranței, în Litere, nr. 2(107), februarie 2009; Monica Grosu, Cântecele păsării de foc, în „Clipa”, nr. 8, septembrie 2009; Monica Grosu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
noul centru teologic românesc, instalat în 1738 la Blaj de strălucitul episcopcă rturar Ioan Inocențiu Micu-Klein. Capitolul Biblistice recapitulează, prin texte și studii filologice laborioase, întreaga operă de traducere a textului sacru, care a constituit o preocupare centrală a cărturarilor blăjeni, de la Samuil Micu (autor al traducerii din 1795) și până la Timotei Cipariu, și el autor al unei traduceri integrale, puțin cunoscută în afara cercurilor specializate, din păcate. Capitolul nu ignoră - ba dimpotrivă: aduce clarificări esențiale - aspectele colaterale ale acestei activități scripturistice
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
puțin cunoscută în afara cercurilor specializate, din păcate. Capitolul nu ignoră - ba dimpotrivă: aduce clarificări esențiale - aspectele colaterale ale acestei activități scripturistice, cum sunt prima traducere a Vulgatei în limba română (cunoscută ca Biblia Vulgata de la Blaj,1760- 1761), noile traduceri blăjene ale unui text teologic intens frecventat pe tot parcursul Evului Mediu românesc, ca Imitatio Christi de Thomas Kempis, sau implicațiile activității biblistice din Transilvania asupra limbii literare. Prin textele și studiile de escortă publicate aici, cei doi editori restabilesc două
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
tradiție a detractorilor lui Mihai Eminescu în literatura română, care începe cu Macedonski și Alexandru Grama. Contextul nefericitei epigrame macedonskiene a fost de mult lămurit, iar „studiul” critic al lui Grama nu intră în aceeași paradigmă spirituală. În realitate, teologul blăjean (pe lângă congenitala incapacitate de a înțelege poezia) încearcă să instrumentalizeze politic poezia lui Eminescu. Temându-se de impactul lui negativ - „decepționist”, spunea în epocă Gherea - asupra energiilor naționale românești din Ardeal, aflate atunci sub ofensiva dezlănțuită a maghiarizării, Alexandru Grama
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
încă afirmații hazardate, cum sunt acelea ale lui Petru Mihai Gorcea, din volumul Eminescu II, potrivit cărora Eminescu ar fi fost "elev de seminar teologic", "al seminarului din Blaj". Categoric, Constantin Cubleșan afirmă: "Eminescu n-a fost elev al școlii blăjene, iar cele cernăuțene nu au avut profil teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
specie concretă", că în colind el "s-a suprapus zmeului, cerbului sau chiar ursului". Și totuși, atrage atenția Taloș, chestiunea fusese pusă cu totul altfel, încă din 1926, de poetul bucovinean Gavril Rotică, în articolul Mit și preistorie, din revista blăjeană "Comoara satelor", unde, citându-l pe Herodot, scrie că atunci când Xerses, regele perșilor, "trecea cu oștirea sa prin Tracia și Macedonia, ca să supună Grecia, mai multe cârduri de lei, coborându-se din munți, se aruncară noaptea asupra cămilelor ce transportau
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
s-a putut cândva cu mijloace așa puține a se câștiga efecturi mai înseninătoare de cum ne arată istoria acestui loc și acestor scoale?" (v. Timotei Cipariu, Discursuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, seria "Restituiri", p. 21). Dacă în țară bicentenarul școlilor blăjene a trecut neobservat, români din diaspora, la inițiativa monseniorului Octavian Bârlea, fost elev al Blajului, s-au gândit la cinstita aniversare a "fântânilor darurilor", printr-un volum omagial. Printre cei solicitați să colaboreze alături de Păr. Pe-tru Gherman (Bruxelles), monseniorul Pamfil
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
comemorativă (35 de ani de la înălțarea sa la cele veșnice) și una aniversară (95 de ani de la naștere), precum și, mai ales, o meritată, deși tardivă restituire literară. În primul rând a poetului Radu Brateș (pseudonimul literar al profesorului și preotului blăjean Gheorghe I. Biriș, 1913-1973). Prezent în antologia Poeți tineri ardeleni, Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1940, alcătuită de un coleg de generație, Emil Giurgiuca, poetul era prezentat cu un grupaj de poezie și cu o caracterizare
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
Biblia de la Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu, cea de-a treia Biblie în ordine cronologică, din cultura românească, după Biblia de la București (1688) și după foarte puțin cunoscuta Biblia Vulgata a lui Petru Pavel Aron - episcopul-părinte al Școlilor blăjene, din 1760-1761, rămasă un sfert de mileniu în manuscris și de curând editată în cinci volume de un colectiv de cercetători, coordonat de Ioan Chindriș; scrie cărți de teologie morală, traduce o carte celebră de proză ascetică din literatura religioasă
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
cărei notorietate este apropiată de a Noului Testament. Cu această ocazie, autorii ediției restabilesc un adevăr de istorie literară multă vreme ignorat - ediția cu acest titlu apărută la Blaj în 1812 nu aparține lui Samuil Micu, ci altui cărturar ardelean (blăjean) ce urmează să fie identificat. Reproducerea în această ediție se face după un manuscris păstrat în Biblioteca Filiala Cluj a Academiei Române; este un orator religios, ilustrând predica funebră prin acele Propovedanii sau predice la îngropăciunea oamenilor morți; este autor de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
revelație a volumului este epistolierul Samuil Micu - prin scrisorile amicale sau scrisorile-memoriu către episcopii Ignatie Darabant și Ioan Bob sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene, este istoric și filolog. Ca istoric, nu are informația vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
înrădăcinată, a istoriei noastre literare este că generația literară pașoptistă a fost refractară la poezie, citându-se doar un singur reprezentant, Andrei Mureșanu, despre care Titu Maiorescu spune că este autorul unei singure poezii, Deșteaptă-te, române. Adevărul este că blăjenii din generația pașoptistă, Cipariu în primul rând, dar și ceilalți, au tăinuit talentul lor poetic, lăsând poeziile în manuscris sau tipărindu-le în publicațiile brașovene („Foaie pentru minte, inimă și literatură”) sau blăjene („Organul luminării”) cu pseudonime încifrate, greu de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
biblice sau virtuți creștine, ilustrate, în paralel, cu citate concludente din cărțile Noului și Vechiului Testament. Sursele lui Ioan Marginai sunt: Biblia de le București 1688, o ediție a Vulgatei, Biblia Sacra, Veneția, 1690, aflată în fondurile vechi ale bibliotecii blăjene, dar mai ales s-a orientat după „un model latinesc de concordanță biblică tematică”. (Studiu introductiv, p. 23) Ținând cont că va mai trece un secol până la apariția în 1876, la Gherla, a lucrării Concordanța biblică reală sau locuri scripturale
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
atât mai remarcabilă, cu cât ea aparține unor lingviști. Cărora, însă, putem spune că nu le-a scăpat nimic din ceea ce formează contextul cultural și literar în care are loc geneza operei lui Budai-Deleanu, de la enciclopedismul iluminist, la atmosfera spirituală blăjeană. O primă dificultate pe care ediția Chivu-Pavel a surmontat-o cu brio a constituit-o unificarea criteriilor de transliterare a manuscriselor. Aceasta constituia o condiție sine qua non a unei ediții critice comprehensive, deoarece majoritatea textelor autorului au rămas în
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
III-lea al Seminarului de la Blaj, pregătit pentru o carieră ecleziastică. Știe carte latinească, după cum o demonstrează textul Memoriilor, dar și istorie, filosofie, literatură. Spre deosebire de Lăcusteanu, care este vizibil egocentric și contra-revoluționar, Moldovan este revoluționar și, ca majoritatea colegilor săi blăjeni, exhibă un frumos patos al devoțiunii. Luciditatea colonelului muntean cade adesea într-un cinism delectabil (pentru noi), în timp ce luciditatea lui Moldovan coexistă cumva cu credința fierbinte într-o cauză superioară. Ochiul lui Lăcusteanu este întors către fantasmele sinelui, iar lumea
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
Moldovan este de altă calitate decât cel al lui Lăcusteanu. Ar fi ceva de spus și despre ediție, în ciuda faptului că, de regulă, despre o reproducere anastatică nu se (poate) spune nimic. Salutând această apariție, le atrag atenția inimoșilor editori blăjeni că repunerea în circuit a unui scriitor uitat și care nu a fost niciodată prea cunoscut nu se poate face printr-o ediție anastatică. Mai ales când autorul scrie în limba și cu ortografia etimologică de la sfârșitul secolului al XlX
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
zona Târnavelor și înseamnă „față de masă”. În 1911, la Serbările Semicentenarului Astrei de la Blaj, personalități culturale din Vechiul Regat (Caragiale, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, Ion Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor intelectuali blăjeni. O gazdă primitoare a fost și familia preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor intelectuali blăjeni. O gazdă primitoare a fost și familia preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu au fost găzduiți la familia acestui cărturar blăjean, dar e foarte probabil, că au fost alături de ceilalți scriitori măcar oaspeți ocazionali. Cu această ocazie s-a vorbit
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
preotului profesor Ioan Fekete Negruțiu (1854-1935), director al Școlii Normale de Învățători din Blaj și până la data serbărilor jubiliare blăjene, președintele Despărțământului Astra Blaj. Nu știu dacă autorul Scrisorii pierdute sau Victor Eftimiu au fost găzduiți la familia acestui cărturar blăjean, dar e foarte probabil, că au fost alături de ceilalți scriitori măcar oaspeți ocazionali. Cu această ocazie s-a vorbit și de... masa lui Caragiale din casa lui Vlahuță. Și atunci doamna Fekete Negruțiu, ca să nu imite întocmai acea masă, i-
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
albă și albastră. Cele brodate cu alb sunt greu de reprodus prin fotografiere. Această „măsăriță” a fost păstrată de profesoara Viorica Lascu (n.1919), fiica marelui botanist Alexandru Borza (1887-1971), întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj, și a fost dăruită Mitropoliei blăjene cu ocazia recentei aniversări centenare a Serbărilor Astrei de la Blaj din 1911. Pe fața de masă, pe „măsărița de la Blaj” am descoperit cu emoție semnăturile (brodate apoi) ale lui: Octavian Goga, Șt. O. Iosif , G. Ranetti, Onisifor Ghibu, Augustin Caliani
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]