36 matches
-
ziditori este amintit (gestul lor fiind astfel consolidat). Participarea noului ctitor este, de regulă, menționată (chiar dacă unii dintre cei ce s-au „amestecat” între timp sunt uitați”): „Această sfântă și D(u)mn(e)zeiască biserică, unde se cinstește hramul Blagoveștenia preaslăvirii Născătoarei de D(u)mn(e)zeu și pururea Feciorii Mariei - spune Ștefan Cantacuzino, în 1715, terminând de adus unele îmbunătățiri bisericii de la Curtea Veche, înălțată de Mircea Ciobanul [mormântul lui se află, desigur, în partea dreaptă a pronaosului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Credincioșii ortodocși și catolici sărbătoresc, duminică, Buna Vestire, amintind de ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama lui Iisus Hristos. Buna Vestire sau Blagoveștenia este marcată, în fiecare an, pe 25 martie, cu nouă luni înainte de Crăciun, sărbătoarea fiind celebrată, în Răsărit, încă din anul 550, în timp ce la Roma s-a introdus în secolul al VII-lea. Sărbătoarea inaugurează "plinirea timpului", adică împlinirea făgăduințelor
Care sunt cele mai răspândite tradiţii de Buna Vestire () [Corola-journal/Journalistic/23258_a_24583]
-
chemată să îl zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu. Și, prin aceasta, este o ucenică desăvârșită a Fiului ei, care, în ascultare față de Tatăl, își împlinește libertatea și tocmai astfel își exercită libertatea, ascultând. De Blagoveștenii, ca și în Duminica Floriilor, este dezlegare la pește. Potrivit tradiției, cine mănâncă pește va fi sănătos tot anul. În credința populară se spune că de Blagoveștenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe
Care sunt cele mai răspândite tradiţii de Buna Vestire () [Corola-journal/Journalistic/23258_a_24583]
-
față de Tatăl, își împlinește libertatea și tocmai astfel își exercită libertatea, ascultând. De Blagoveștenii, ca și în Duminica Floriilor, este dezlegare la pește. Potrivit tradiției, cine mănâncă pește va fi sănătos tot anul. În credința populară se spune că de Blagoveștenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valențe simbolice, cântă de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de
Care sunt cele mai răspândite tradiţii de Buna Vestire () [Corola-journal/Journalistic/23258_a_24583]
-
Credincioșii ortodocși și catolici vor sărbători, vineri, Buna Vestire - ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină Mama lui Iisus Hristos. Buna Vestire sau Blagoveștenia este marcată, în fiecare an, pe 25 martie, cu nouă luni înainte de Crăciun, sărbătoarea fiind celebrată, în Răsărit, încă din anul 550, în timp ce la Roma s-a introdus în secolul al VII-lea. Sărbătoarea inaugurează „plinirea timpului“, adică împlinirea făgăduințelor
Buna Vestire, sărbătorită vineri de ortodocşi şi catolici () [Corola-journal/Journalistic/26883_a_28208]
-
Crișan Andreescu Credinciosii ordotocși și greco-catolici sărbătoresc, marți, Buna Vestire sau Blagoveștenia. Pentru credincioșii care țin Postul Mare, aceștia au dezlegare la pește și vin. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil că-l va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătoarea unei minuni. Maria, în
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
pentru rod bogat, și se afumă cu cânepă și tămâie pomii fructiferi, pentru alungarea dăunătorilor. De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsările boabele de sub brazdă. În tradiția populară se spune că de Blagoveștenie vin rândunelele și începe cucul să cânte, până de Sânziere sau de Sfântul Petru. După aceea, se zice că se îneacă cu orz sau cu boabe de cireșe și se transformă în uliu. Tradiția populară spune că, dacă auzi cântecul
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
purtată mai ales de filosofi). ( Desigur că și în limbajul românesc - cel ce a precedat și a rezistat slavizării limbii de cult, dacă... sapi, dai de Tertullian. Puterea elementului latin a făcut să coexiste în vorbirea religioasă paralelisme ca "bunăvestire"/ "blagoveștenie", "binecuvântare"/ "blagoslovire" sau originalul răspuns, prin calc lingvistic, al primei adresări: "bogdaproste" - "să fie primit".) Fiind implicați în traducere doi scriitori (Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc) și un filosof, Cristian Bădiliță (înțelegem din prefață că a fost inițiatorul și promotorul
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
ale sufletului: „era duh neastâmpărat și neîmpăcat chiar cu sine însuși.” Așteaptă ei un semn care nu li se arată? Se poate, dacă Popa Duhu tulbură suficiența unui episcop în ziua de Bunavestire, iar Cănuță își strică familia tot la Blagoveștenie. Se nasc, pesemne, sub o zodie din Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte, amăgiți că vor găsi în lume libertatea de-a refuza soarta de obște. O caută fără rezultat, rămași cu putința, lecuire oarecum a frustării, de-a
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]