42 matches
-
nu celor politico-militare, în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității politico-militare americane, ci că riscurile politico-militare pur și simplu nu dețin prioritate în termenii calculelor tehnico-economice ale procesului decizional din politica externă. În plus, conceptul de realism mercantil poate explica și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist. Luna își pierduse contururile într-un cer de purpură, soarele topea bruma de pe acoperișurile caselor. Adesea ne categoriseam când unul devia de la subiect... Repetentule! Nu-i așa că sună frumos!? Însă de multe ori îmi aminteam că și repetenții au inimi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
făcuse liniște în Capitală, numai megafoanele pe străzi urlau discursul prefabricat... toți îl urmăreau pasionați pe președintele peltic care de obicei ținea ore întregi capul de afiș la TV. Tramvaiele și troleele golite de călători se fâțâiau disperate în căutarea blatiștilor și numai câte un provincial se mai urca în ele. Noi repetenții eram oameni cumpătați, nici nu aveam de ce să ne amestecăm cu ceilalți, așa că o parte din gașcă s-a refugiat direct la Drept... la bufet bineînțeles să nu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-mi spune: "Escusa, donde se găsește lifta?" înțeleg, că nu-s prost, și exact când mă întorc să-i arăt coada de critici de cuci la care trebuie să se așeze dacă are sânge în instalație, fiind convins că-i blatist ca și mine, aud zgomotul ăla inconfundabil de motor de lift, în care nu te-ai urca nici mort, și clancul ăla de cabină care pornește în sus, plus bonus, lumina palidă de lift, care se aprinde în fața ochilor mei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
văzut fața celui care, pentru o secundă, am crezut că-i unul dintre urmăritorii mei imaginari, dar m-am liniștit când am văzut că nu are nici un fel de sută în mână. Pur și simplu dorea și el să coboare, blatist sau nu, acum era cu mine în lift și ne-am atins mîiniie când el a apăsat pe 5 și eu pe P. Abia atunci m-am prins că el vroia să urce, nu cum v-am spus eu adineauri
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
că el vroia să urce, nu cum v-am spus eu adineauri, dar asta nu era grav, grav era că eu doream cu orice preț să COBOR. Și m-am mai prins de ceva. Dacă urcă, înseamnă ori nu era blatist ori că era prost pentru că atunci când arde, ieși din casă, nu te ascunzi în pod. Mă mai uit o dată atent la mâinile lui să fiu sigur că nu are vreo sută și, când mă conving, apăs "Anulat" pentru că fusese mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
2.000-3.000 de bilete pe vară, cele mai solicitate fiind la Costinești, unde se organizau șase serii pe sezon. Și noi de la Iași aveam în organizare comandamente la Costinești, unde cea mai mare problemă era gestionarea numărului mare de "blatiști" care invadau stațiunea, dormind "unul peste alta" cu cei ce aveau bilete. Nu puteai opri acest fenomen și acesta era și farmecul Costineștiului. Stațiunea era full toată vara, distracțiile erau la maxim, pe plajă emitea Radio Vacanța toată vara, iar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
le poate avea de la ceilalți, formarea unui sistem de schimb generalizat este foarte riscantă deoarece furnizarea unilaterală a resurselor este o invitație la exploatare. Această caracteristică a schimbului generalizat coincide cu problema prevalentă într-o altă arie de cercetări: problema blatistului din dilemele sociale (Miroiu, 2007). Prin urmare, actorii sociali raționali vor fi într-o situație mai bună dacă nu vor returna resurse, la rândul lor. Totuși, dacă cei dispuși să furnizeze resurse în schimburile generalizate vor crede despre alții că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
În schimbul acestei munci depuse, fiecare se va bucura de o bucătărie curată. Dacă acțiunile fiecărei nu sunt atent monitorizate și puternic sancționate, este rațional pentru fiecare persoană care locuiește în casa respectivă să se sustragă de la această sarcină (acțiune de blatist), bazându-se pe faptul că altcineva o va realiza. Schimbul generalizat de grup centrat pe grup poate fi reprezentat ca în figura 4.7. În această reprezentare, avem un grup de patru actori (A, B, C, D), fiecare dintre ei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rațional ca fiecare persoană să nu contribuie cu o cantitate egală cu a celorlalți sau să nu contribuie deloc, atât timp cât primește o parte egală cu a celorlalți. Ekeh estimează că structurile de schimb generalizat de grup eșuează adesea din cauza problemei blatistului. În fine, o altă formă de schimb discutată de Ekeh este „structura de schimb generalizat de rețea”. Despre această formă de schimb am discutat mai sus în contextul schimbului indirect generalizat (vezi figura 4.5). 4.1.5. Caracteristici structurale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
spun că și eu am mers acolo la tabăra de la Izvoru Mureșului, pentru că în tabărĂ era un colțișor și pentru reviste studențești. Și atunci am fost o dată sau de două ori la Izvoru Mureșului luându-l pe frate-meu ca blatist, fărĂ asta nu știa ce e viața stu‑ dențească, că după 1989 a dispărut complet. Taberele studențești erau foarte plăcute ; alea au fost școala noas‑ tră revoluționară, dar nu cum voia Partidul, ci pe bune. Și pentru frate-meu, care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în comparație cu cel dur, baritonal al rivalului său, Ion Iliescu. Președintele Emil Constantinescu îl caracterizează pe Adrian Năstase, de altfel un politiciamn cult, elevat, ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală, de felul: ”blatiștii vor fi dați jos din trenuri cu o gară înainte și puși să facă jogging” ,”va trebui să inventăm un detector de maghiari”, ”Băsescu are dificultăți în a număra până la zece”, ” Ziariștii procedează cum se scarpină maimuța” Totuși, eu nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stau în vila noastră și în cele din apropiere. Toți vin la noi, „la râs“. Dăm și o petrecere cu multă lume, unde vine și băiatul ăla de la medicină care trebuie să controleze camerele și să-i dea afară pe blatiști. Îmi amintesc doar că am cântat jazz din Trei culori cunosc pe lume. Și am dansat pe Deșteaptă-te, române!, într-o variantă rock ad-hoc. A doua zi, iar la plajă. Se văd de departe costumele de baie Pufinas. Cele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
O consecință firească a creșterii grupurilor a fost nevoia unei coordonări și a unei cooperări crescute. Importanța crescută a cooperării a condus, la rândul ei, la apariția a două noi probleme. Prima dintre ele este cunoscută sub numele de problema blatistului (free-rider-ului) (Dunbar, 1999). Această problemă apare datorită existenței unor membri ai grupului care Încearcă și reușesc să beneficieze de avantajele cooperării, eludând Însă costurile aferente (de exemplu, un individ ar putea să mănânce, pe ascuns, hrana pe care și-a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin producerea următoarelor schimbări (Boehm, 2000): 1. emergența unor mecanisme pentru limitarea puterii indivizilor cu un comportament de tip alfa; 2. implementarea unor mecanisme de pedepsire a blatiștilor și a indivizilor cu un comportament de tip alfa; 3. apariția unor valori și reguli care să promoveze cooperarea În interiorul anumitor grupuri; 4. transmiterea și reîntărirea acestora prin intermediul evoluției culturale. Membrii unei astfel de comunități se aflau În fața unei veritabile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
generații și chiar Îmbunătățite de către acestea (4). Etapa 3: Prezența normelor sociale În toate grupurile culturale Grupurile care au reușit să instituie regulile și valorile menționate În etapa 2 au fost imitate de altele. Grupurile cu un număr mare de blatiști sau de indivizi cu un comportament de tip alfa nu erau suficient de competitive pentru a face față grupurilor ce reușiseră să restrângă numărul acestor tipuri de membri (Richerson et al., 2003). Prin urmare, primele grupuri fie au dispărut, fie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de alte elemente pot favoriza furnizarea eficientă a bunului public. Printre acestea, se găsesc caracteristici precum gradul de măsurabilitate a bunului public sau existența unor limite clare ale problemei: cunoașterea indivizilor afectați, existența unui sistem operațional de sancțiuni graduale aplicate blatiștilor, monitori responsabili față de constituenți, față de autorități sau față de ambii, existența unor mecanisme relativ ieftine și rapide de soluționare a conflictelor și altele. Concluzie În discutarea relației dintre antreprenoriatul public și politicile publice am precizat termenul secundar ca semnificând acțiunea colectivă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]