4,944 matches
-
cum ridică el un deget, ori dă din umeri, clatină din cap, cum ridică vesel din sprâncene, cum face cu mâinile așa și-așa, mai vorbim noi, cum duce mâna la cozoroc, salutând de sosire, de revedere... Femeia de jos, blondă, grăsuță și care aleargă ca o rață, târând după ea doi copii, spre mecanicul care face semne de pe bordul mașinii lui, precis că este nevastă-sa. Pe Guriță nu-l așteaptă nimeni. El mai mult vine. Cu povestirile lui - cu
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de treabă, care nici o clipă nu s-au gândit să îmbrace uniforma intelectualității"; "căpitanul Floroiu, care, cu mustața bătrânicioasă și blondă, trecea, oarecum, drept intelectualul batalionului". În concluzie: nu e rău să le cerem elevilor să discute despre intelectuali; ar fi și mai bine să existe suficiente dezbateri și tratări serioase ale acestui concept destul de ambiguu și alunecos, care să le
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
tu ai devenit băiat, întinerești, ce naiba, - la cincizeci și ceva poți să iei viața din nou, nu? Așa spusese Valeria. Care, și când era studentă, vorbea și se purta la fel. Care vorbise acum din Dacia ei de culoarea berii blonde, cu portiera larg deschisă, privindu-se în oglinda retrovizoare, în timp ce își mușca buzele, pe care le avea bine desenate, cum fac femeile, oricât de inteligente, când se văd în câte o oglindă, și își aranjează părul, deși nu-i nevoie
Expediție în interior by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10495_a_11820]
-
prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut": un armean cu "căciulă înaltă de astrahan și caftanul cel lung, negru ce poartă"; "un cinovnic cu drept de clasa întâia la tren ia cu dânsul un copilaș blond, pe care nu-l poate scoate destul de răpede pe fereastră când sună de plecare; și mama care nu știe ce să facă de frică..."; o rusoaică - "fata aceea bătrână cu fața galbenă și părul gros, sămănat cu fire tari, albe
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen, asemenea unui gentle giant blond, creează uimitoare solouri minimaliste la baterie. Coeficientul improvizatoric e mult redus față de ceea ce se așteaptă îndeobște în jazz, dar publicul odată prins în joc rămâne fascinat de combinația dintre imperturbabilitatea scandinavă și depresiile celaniene. Pianistul Florin Răducanu ne-a propus
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
a cîștigat finală Eurovision din România. Interpreta va reprezenta România la semifinală internațională Eurovision Song Contest de la Moscova. În finala din România s-au calificat 12 interpreți și formații. Astfel, Elenă Gheorghe a concurat alături de Coști (”Can you forgive”), Red Blonde (”Nu am cu cine”), Cătălin (”Stop”), Alin Nica (”Don’ț leave”) și IMBA cu “Round & round”. Cei șase, alături de Popas Band, Blaxy Girls, ZERO, Tabassco, Dâlma și Țină, au încercat să convingă publicul și un juriu format din 9 membri
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94400_a_95692]
-
locul pe asfalt, în parcările de pe la FEAA, ASE sau în parcările Mall-urilor, mașini ce trebuie să recunoaștem că sunt cele mai de preț accesoriu la această vârstă. Îmi plac la nebunie acele domnișoare frumoase, siliconate și de cele mai multe ori blonde, deoarece ele cred că oglinzile retrovizoare sunt un accesoriu creat special pentru femei, de înfrumusețare în timp ce conduc. Acestea pot fi văzute zilnic pe Copou la cafenele precum Time Ouț, dar niciodată pe la facultate, la cursuri, biblioteci sau la piata cumpărând
Masina un accesoriu in trend al studentilor [Corola-blog/BlogPost/94467_a_95759]
-
Lucian Vasiliu Mânia ce-aprinse crivățul Aseară s-a stins ca o blondă silabă pe strada Rusia... Nordul a făcut dragoste cu Sudul în parohia Asachi. Obștea Valahă a Liricilor - Ludică vizitatoare a urbei lui Paul Celan - Eminescianiză Serafic în spațiul Catedralei. (Contemporană cu Lepturariul lui Aron Pumnul, Urnă a norilor orbi, răsturnată
Ceață livrescă la Cernăuți by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/5781_a_7106]
-
ceafă, În care-am să mă descompun fără speranță Visînd la perii cîrlionțați ai sexului tău. În care sexul meu nu va intra niciodată Nici trist, nici vesel, nici umil, nici furios, Nici obosit, nici strălucind de promisiunea Unei dinastii blonde, cu ochii albaștri. Nu va intra niciodată, căci mai departe Ești ca Ninive și Babilon, ca Fou-Tzien și Cartagena, Ca Tenohtitlan și Samara, ca Ophir și ultima Thule, Mai departe ești decît aerul ce mă înconjoară, Decît sîngele care-mi
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
Doina Ruști Drept în față, prin geamul curat ca lacrima, se vedeau scalpurile atârnate pe o prăjină. Nane ridică puțin perdeaua, încercând să vadă dincolo de părul care părea smuls în mare grabă și pus la uscat. Erau cinci peruci negre, blonde și castanii, iar printre ele se zărea profilul zâmbitor al peruchierului. De la Sf. Nicolae, după înscăunarea lui Hangerli, Hanul Șerban Vodă se umpluse de prăvălii noi. Dar dintre toate, nu stârnise senzație decât această perucherie, a unui român din Meglen
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
să ne izbăvească de prăpădul Lui cel de pe urmă. Nimerise într-un vis straniu pe care nu l-ar fi putut încă socoti coșmar. Au luat-o în primire două gardiene cam de vîrsta ei și la fel de înalte, doar că blonde și mai bine clădite și hrănite, late-n umeri, cărnoase, cu fese și coapse semețe, bombate deșănțat prin pantalonii strîmți; interviul de o oră a fost la fel de formal ca la unguri, căpătînd însă treptat, pe măsură ce interlocutoarele se încălzeau, menirea explicită
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
din penele de lișiță în timp ce eu renunț ca o ancoră să mai urmez vreo corabie. În timp ce tu devii Liliana Constantinescu. Astăzi dezertez ca soldații dopați cu LSD. Dezertez într-un câmp de-o palmă. Unde pirandele se vopsesc cu Gerocossen blond. Lilca Ditcov, au bătut clopotele de utrenie. Aruncă porumbul. Viedmele vor închide poarta. S-au încuiat preoții în casa ta. Glosar Dura! - Proasto! Milesianul doarme pe lijancî Milesianul stă pe lijanca pe care a murit bunicul tău, Tutov. Masează pielea
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
cursuri de vară. Codruț m-a rugat să am grijă de-un prieten al lui din America, pornit către București, dar oprit pentru o vreme la Timișoara. Părea că România începe să fie interesantă pentru toată lumea. Mgrid era o nemțoaica blondă că paiul și știa românește mai mult de la bunici, decât de la paring săi, cu toții nascufi în România. Venise însofita de un tânăr, Siegfried, entuziast că și ea, ca să caute - ce credeți? - arhivele STASI, adică arhivele Securității Germaniei Democrate, despre care
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
prin Yemen. Pe față, însă, era profesor de limbă engleză la un colegiu din New Jersey. Mai copt decât predecesorii săi nemfi (trecut cu puțin peste 40 de ani), dar și mai aerian decât ei. Cel puțin așa părea. Înalt, blond, deșirat, îmbrăcat mai mult decat sportiv, aș zice neglijent, cu pieptul desfăcut și cu capul descoperit, fără teama de frig și, în general, fără teama de nimic. Un șleampăt și-un caraghios. Dezinhibat și simpatic de la prima ochire. Dacă era
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
pastă de ciocolată pe toată lățimea limbii. În spatele bisericii, sub salcia ca un clopot, o aștepta celălalt. Cum să spun, băiatul nostru, cufundat în teza lui de istorie, n-o judeca în niciun fel pe femeia, cu părul ei nici blond, nici șaten, învelită bine în cel mai bun tartan și plecată cu noaptea-n cap la întâlnire. Dar nici pe el nu era gelos. Celălalt era un bărbat atât de aprins, că, doar privindu-l, te-ai fi simțit imediat
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
flori, ceva mai aproape, în stânga, cândva probabil în alb și negru, acum, în cafeniu și cenușiu. Persoanele: bunica mea la cinci sau șase ani, ținută în brațe de tatăl ei, mama ei în picioare, aplecată asupra lor. Bunica mea pare blondă, are ochii umezi, o rochiță albă, stă în brațele tatălui ei, care la rândul lui se sprijină, cu guler tare și mustață, de zidul de piatră. Se vede că începe să chelească, se văd câteva riduri. Mama bunicii poartă părul
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
nor nedeslușit, depărtându-se dincolo de amintire, unde nu le mai pot ajunge. Zidul de piatră pesemne că s-a risipit și el, casa din care făcea parte zidul s-a năruit, ba chiar și strada a dispărut. Dar fetița rămâne blondă, cu ochii umezi și rochița albă. Nici unul dintre ei nu zâmbește, nu se aud bile de biliard la catul de sus, nu mai sunt cadeți sub fereastră, nici tacul nu mai dă perdeaua la o parte. Îmi vine greu să
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
Summertime”, să fie unul dintre cele mai premiate scurt-metraje elvețiene: inteligenta scriitură cinematografică, finețea analizei psihologice, discreția tonului și excelenta colaborare cu interpreții adolescenți. Atașant și filmul tandemului regizoral Oliver Paulus-Stefan Hillebrand “Wenn der Richtige kommt”: odiseea Paulei, o elvețiancă blondă și lungană, de 30 de ani, plecată în Turcia pentru a-l găsi pe rotofeiul Mustafa, fost portar la imobilul unde ea era femeie de serviciu. Acest film cu subiect de telenovelă și povestit asemeni unui roman, pe capitole, este
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
lui Flo, cel invitat de copii în America, în timp ce el, Niki, nu primește nici o scrisoare. Colonelului i-a crescut barba, se mișcă greu, cumpără medicamente pentru nevasta care alunecă tot mai adînc în Alzheimer. Își vede consoarta costumată în Zînă blondă zulufată, și se lasă echipat cu urechi de Mickey Mouse. E, o clipă de uluire, Niki Mouse. Ziua a șaptea Ziua eliberării sinelui. Și a revanșei. Doliul a trecut. Niki își rade barba, își taie unghiile de la picioare, pe fundal
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
aștepta și că aveam să stau lângă ea pe bancheta de stejar din colț a secției de artă și sculptură a Europei de nord... de păcătoasa de Maria Magdalena... Magdalena lui Gregor Erhart de pe la 1540 goală, înfășurată doar în părul blond, auriu, în care era îmbrăcată în pustnicia ei, alte vestmânte neavând... Artistul s-a inspirat după Magdalena lui Albrecht Dürer de pe la 1505, mult mai severă, mai clasică, după cum se vede într-o fotografie alăturată. Magdalena lui Erhart este o Evă
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
De la diferite detalii scenice menite să umple unele momente statice ale operei Lot și până la găselnițe de costume, coafură, machiaj, mimică, gestică asociate comicului absurd din Lecția, sau chiar viziunea asupra unui rol secundar - Servitoarea apărând ca un “top model” blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop arată că știe foarte bine să construiască un spectacol. A avut și cu cine să lucreze, toți cântăreții, fără excepție, fiind profesioniști. Apariții frapante rămân
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
2004 a fost acordat Alinei Cojocaru, primă balerină la Royal Ballet London, iar în cadrul secțiunii de "proiecte multimedia/instalații/spectacol" Premiul pentru cea mai bună creație multimedia/instalație a fost înmânat coregrafului Cosmin Manolescu, pentru proiectul "Don't ask the blond". Vom reveni asupra acestei confirmări internaționale a valorilor românești.
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu dublu înțeles care puneau pe jar "organele", se transformă repede într-o treaba serioasă, cu sînge și morți. În toiul evenimentelor, Filip Criste (Cristé, pentru străini), primul "narator" al romanului, o cunoaște pe Eliza, blonda profesoară de engleză, cu care va împărți, pe mai departe, chinurile "auctoriale". Povestea ei amestecă amintirile despre Revoluție cu cele despre mineriade, cu vagi ecouri livrești, cu inevitabila compătimire pentru mama care-i cere să stea deoparte, cu nestăpînita ei
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
A înșfăcat numărul vechi din Muncitorii invers, și-a pus o jumătate de pulpă pe pat și și-a luat zborul aproape imediat. -Dacă mă caută mama sunt la toaletă, da? îmi aruncă ea cu un aer complice. Capul ei blond de căpriță a dispărut. Nu-mi trece prin cap ce-aș putea să agăț în cuiul ăsta. Umerașele astea, ce pacoste! Doar n-o să le agăț pe ele de cuiul meu, sunt prea îndoite. În spatele lor e o scândură mare
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
ușor de atras spre lejerități de tot soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, Ťrețetať mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. Frumos mi-ar ședea să iau o poză de teoretician famelic, să strâmb de nas înaintea iahniei și să contemplu nudul blond sau brun cu grimase mistice." Mă tem însă ca nu cumva folosirea cuvântului "moralist" să-mi fie răstălmăcită într-un sens nedorit. Dincolo de intransigență și pe alocuri duritate (pamfletară), Andrei Pleșu nu dă, totuși, lecții deschise și explicite, nu are
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]