89 matches
-
pretendenți la cucerirea zonei de savană - păstorii și agricultorii - această capacitate fiziologică a permis supraviețuirea, retragerea pe terenuri unde cultivatorii nu-i mai puteau urma.” ------------------------------ Doru SICOE Oradea 10 decembrie 2013 Referință Bibliografică: Doru SICOE - LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂȚII NOASTRE: BOȘIMANII - CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT / Doru Sicoe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1079, Anul III, 14 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doru Sicoe : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
ioniene din Asia Mică, iar în Italia toată Toscana, Campania și Lucania. Dar nu pelasgilor li se datorează formidabila civilizație cretano-minoiană (minoian vine de la Minos, legendarul rege cretan de origine feniciană), ci unei populații africane (se presupune că înrudită cu boșimanii și hotentoții), stabilită în Creta înainte de mileniul al VI-lea, dată aproximativă la care demarează această civilizație, pentru ca apogeul să-l atingă în al doilea mileniu de dinaintea erei noastre. Atunci, în mileniul al doilea, civilizația cretano-minoiană înaintează spre nord și
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
din București erau cozi infernale. Solicitanții de viză dormeau nopți la rând întinși pe cartoane, direct pe trotuar. Funcționarii de la ambasade nici nu-și băteau capul cu ei - pentru asta erau angajați români care știau cum să-i ia pe boșimanii ăia din stradă. Era nevoie de un ton dur, disprețuitor - turistul român trebuia să simtă favoarea care i se făcea dacă era lăsat să plece în Occident, să-și cheltuiască banii acolo. Mai întâi am dus-o pe Maiko la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În perioada Renașterii, fundul femeilor frumoase era încă mare, dar înălțimea ideală a corpului începuse să crească peste opt capete. Astăzi, fundul mare și picioarele scurte sunt o adevărată nenorocire pentru o fată dintr-o țară civilizată. În schimb, la boșimani, un trib cu o medie de înălțime destul de mică în Africa, există o conformație ideală a feselor, numită steatopigie. Potrivit acestui ideal, tinerele boșimane trebuie să aibă pe fese foarte multă grăsime, astfel încât fundul să arate destul de țuguiat și de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și opusul său, "lene", aparțin limbajului nostru, al omului modern. Cum am putea, însă, să le numim altfel? Lucrările lui Marshall Sahlins 58 (care se sprijină pe monografii consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în Ținutul Arnhem și boșimanilor Dobe din Kalahari, Africa de Sud) demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care se sprijină pe monografii consacrate mai ales grupurilor de aborigeni australieni trăind în Ținutul Arnhem și boșimanilor Dobe din Kalahari, Africa de Sud) demonstrează că nu este vorba despre o particularitate a societăților indiene tradiționale. De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
antiproducție", explică Sahlins. E o lume care se înfrînează să producă prea mult, care își interzice să muncească prea mult (dincolo de ceea ce consideră a fi strict necesar). "De ce am planta noi înșine, din moment ce pe lume există atîtea fructe mango?" întreabă boșimanii. Pentru ei, resursele sunt nelimitate: natura (Mama doică) produce ceea ce au nevoie, de aceea le este imposibil să nu o respecte, să nu o venereze. Dacă muncesc puțin, sunt neprevăzători și fără grijă, cum de reușesc să se descurce? Oricît
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de condițiile de viață existente. Ipoteza noastră (sprijinită pe lucrările lui Pierre Clastres și Marshall Sahlins) este că aceste diferite aspecte sunt indisociabile, se sprijină și se întăresc unele pe altele. Cele șase imposibile structurează, în bloc, lumea. Dacă Guayakii, boșimanii sau aborigenii australieni se organizează pentru a nu munci, o fac pentru a împiedica divizarea societății, inegalitatea. A munci, a produce dincolo de strictul necesar, înseamnă a deschide o breșă, am zice noi un posibil: înseamnă a face posibilă apariția șefilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cine suntem. Organizați pentru a nu munci, nepăsători și neprevăzători, mulțumiți de condițiile lor de viață (din punctul nostru de vedere, minime), neposedînd mai nimic, dar nedorind să-și îmbunătățească strarea materială, considerînd resursele drept ilimitate, avînd nevoi constante, Guayakii, boșimanii, aborigenii australieni contrazic întru totul ceea ce științele economice ne învață despre om. Pot fi formulate trei ipoteze. Prima care-i vine în minte omului modern este să-i considere pe oamenii epocii de piatră infra-oameni: ființe care au o "mentalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
chiar în sensul cel mai larg pe care i-l dă Polanyi) este un imposibil constitutiv al anumitor lumi. În același fel în care nu există artă în lumea Navajo, în același fel nu există economie în lumea Guayaki, a boșimanilor sau aborigenilor australieni. Pierre Clastres este, după cîte știm, singurul care acceptă cu totul ideea de societate "aneconomică" pe care o propunem. El vorbește de "societate anti-economică", de "societate de refuz al economiei", de "societate împotriva economiei". Surpiza și neîncrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai întîlneai luptând gladiatori ce se bazau pe arme dintre cele mai eteroclite. Dar situația din poezia actuală e și mai spectaculoasă. Sau să ne-nchipuim că se organizează un festival muzical la care participă un cuartet de coarde, un boșiman cu un instrument straniu și neidentificat, o formație de rave și o trupă de jazz, la care se mai adaugă și niște călușari, acolo, pentru culoare locală. Pretextul? Toate acestea reprezintă muzica zilelor noastre și, când spunem "muzică", ne putem
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
construiască gîndurile prin toate mijloacele posibile" [1991:291]. Ca întotdeauna, însă (vezi din nou principiile lui Murphy), la o afirmație care permite o anume opoziție sau informare, aceasta nu va întîrzia mult să apară. Astfel, cercetările etnologului Stephen Philips asupra boșimanilor din deșertul Kalahari denotă că aparent aceștia "trăiesc într-o pace eternă, în care nu există zile, nu există ore și, mai mult decît orice, nu există noțiunea de rău (s.n., T.D.S.). Chiar și limba ciudată a acestora este lipsită
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care nu a avut încă prilejul să le desfășoare. De aici, poate, fericirea biblică a "celor săraci cu duhul". În această ipostază, însă, ipoteza dualistă a "potențialității" care devine performanță doar în condițiile unui anumit mediu social (cu care boșimanii se vede că încă nu s-au confruntat, trăind încă "în sînul lui Avraam") rămîne în întregime valabilă. * CE ESTE MINCIUNA, totuși, în contextul lumii actuale și ÎN CE SE CONCRETIZEAZĂ manifestările sale propriu-zise? iată întrebarea căreia îi vom căuta
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
condițiile unei societăți totalitare [1996:224-242]. Pentru relevanța lor metodologică, posibil de evidențiat la nivelul tuturor sistemelor sociale în care constrîngerea se manifestă cu excesivă putere (fiind știut că societăți fără de constrîngere nu există de fapt, cu excepția poate a primitivismului boșiman), pe de o parte, pentru valoarea lor aplicativă (profilactică, în măsură să preîntîmpine repetarea unor greșeli), pe de altă parte, le vom prezenta sumar în cele ce urmează. • Controlul comunicațiilor umane reprezintă o acțiune desprinsă din convingerea reprezentanților societății totalitare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
indicii în leg]tur] cu originile eticii umane. Etică în societ]țile de mici dimensiuni GEORGE SILBERBAUER Primii oameni au tr]it în grupuri nomade mici. Analiza sistemelor etice a unor societ]ți contemporane de mici dimensiuni, cum ar fi boșimanii din deșertul Kalahari, ne ajut] s] înțelegem elementele sistemelor etice adecvate societ]ților care tr]iesc în acest mod. Studiile antropologice ne pot ajuta s] înțelegem de ce și în ce m]sur] unele valori și principii etice sunt universale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost elaborat doar în situațiile, foarte rare, în care baza documentară a permis-o și chiar a recomandat-o. În mare parte calchiată după schița reieșită din actele simpozionului Man the Hunter (Lee & DeVore 1968) și, în consecință, după societatea boșimanilor !Kung, acest portret mizează, dacă nu o pe uniformitate absolută, cel puțin pe o anume constanță în timp a organizării sociale din paleolitic, atribuibilă, fără îndoială, așa numitului „sindrom” vânătoare-cules: slab susținut tehnologic și pe deplin imers în contextele ecologice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
arheologice, diferențiindu-se de aceea a adulților prin selecția, după criterii proprii, a unei game specifice de resurse (colectare de moluște - Bird & Bliege Bird 2000); în altele, autonomia lor economică apare târziu (15 ani, pentru femei, 20 pentru bărbați, la boșimani) (Blurton Jones et al. 1994; Hames & Draper 2003). În societățile „simple”, riguros egalitare, educația copiilor este rareori formalizată, socializarea lor revenind mai degrabă grupurilor specifice de vârstă. O trăsătură generală o reprezintă educația liberă și în mare parte colectivă de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
se atașa ulterior, la o vârstă mai înaintată, grupurilor de bărbați. Această tranziție, în unele situații surprinzător de „naturală”, face în altele obiectul unor complexe ritualuri de inițiere (Owens & Hayden 1997). De exemplu, la inuiți, spre deosebire de alte populații, cum sunt boșimanii !Kung sau pigmeii Aka din Africa Centrală, procesul de tranziție spre maturitate și asumarea activităților proprii fiecărui sex are loc mai devreme (în jurul vârstei de 10 ani) și poate face obiectul unui „învățământ” formal, absent la celelalte populații (Keith 2006
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
primitive” cunoscute de etnografia prezentului sunt mai degrabă componente și nu antecedente ale societăților complexe (Sassaman 2004: 229; pentru o perspectivă similară, dar diferit argumentată, vezi Binmore 2001). Ironic, sunt tocmai populațiile care au servit drept arhetip pentru societățile paleolitice, boșimanii din Kalahari, cele care, în loc să descrie starea umanității de dinainte de apariția complexității, sunt, în realitate, produsul istoric al unor puternice forțe instituționalizate. Astfel că, ignorând istoria populațiilor actuale de vânători și culegători, riscăm să idealizăm, să portretizăm ca anistorică, sau
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dimensiunea populației și capacitatea productivă a mediului. Din nefericire, chiar și acest scenariu contrariază net așteptările etnografice! Dacă acceptăm, pentru paleolitic, un regim de creștere demografică anuală normal pentru comunitățile de vânători culegători actuali, cum este de exemplu, cel al boșimanilor !Kung, cel de 0.007 %, o populație inițială de 10.000 de persoane, poate conduce la nivelul populației actuale de pe mapamond în doar 1900 de ani (Boone 2002: 21). Și alte statistici ne pot edifica. O populație inițială de 100
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
În această lume înconjurătoare ostilă pot rezista doar specii de animale și plante specializate. Și oamenii au dezvoltat tehnici deosebite pentru a supraviețui în medii ostile. Spre exemplu, întrun mediu fierbinte, așa cum este în deșertul Kalahari, situat în sud-vestul Africii, boșimanii își pot procura hrana chiar și în perioadele cele mai uscate. Se cunosc 115 specii de plante comestibile. De asemenea, se pricep să găsească apă în regiunile aride. Formațiunile solului și resturile de plante indică rădăcini în care este acumulată
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
20 de minute igluul este gata. Pereții izolează atât de bine, încât în interiorul igluului se ating 0° C, chiar și atunci când afară sunt -50° C. Pentru nomazii din deșerturi și din zonele lor marginale, viața nu este atât de simplă. Boșimanii din deșerturile Namib și Kalahari, beduinii și tuaregii din Sahara sau aborigenii de pe continentul australian trebuie să își ducă locuințele cu ei, dar nu au de ce să se plângă, căci le sunt de ajuns paravânturile sau colibele simple din ramuri
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
lui Constantin Brâncuși. În Măștile populare (1970) V. extrage implicațiile mitologice ale acestor forme de folclor ludic și propune o nouă clasificare a lor. SCRIERI: Chestionar mitologic, Târgoviște, 1938; Două tipuri de mitologie română, București, 1944; Fenomenul horal, Craiova, 1944; Boșimanii, București, 1967; Etnografia: știința culturii populare, București, 1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
actuală, o mică populație albă subzistă cu dificultate, cunoșteau și consumau cîteva zeci de plante sălbatice cu mare valoare nutritivă. În Africa de Sud, chiar în anii de mare secetă, s-a observat că milioane de nuci din genul Ricinodendron, din care boșimanii își obțin o parte a hranei, putrezeau pe sol pentru că, odată satisfăcute nevoile alimentare, nimeni nu-și mai dădea osteneala să le culeagă. S-a calculat că, la popoare care trăiau în principal din vînătoare și din adunarea produselor sălbatice
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și a influenței exercitate de colonizatorii albi sau de misionari. „Căci numeroase civilizații arhaice, bazate pe vânătoare, pescuit și cules, supraviețuiau până nu demult la marginea spațiului locuibil al suprafeței terestre (În Țara de Foc, În Africa, la hotentoți și boșimani, În zona arctică, În Australia etc.) sau În marile păduri tropicale (pigmeii bambuți etc.). În ciuda influențelor civilizațiilor agricole vecine, structurile originare nu erau Încă dezarticulate spre finele secolului al XIX-lea. Aceste civilizații «oprite În loc» Într-un stadiu analog paleoliticului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]