212,270 matches
-
mult mai încurajați să treacă la fapte. În săptămâna care a trecut, peste tot în țară, șefi și sefuleti mai mult sau mai putin misogini s-au simțit îndreptățiți să proclame mitocănia cod de conduită la serviciu. Iar rasismul, această boală de care suferă 80% dintre români, a explodat în stradă și pe internet, reamintindu-ne cât de fragil este sistemul imun al democrației românești, care nu e-n stare să-și protejeze aproape un milion dintre cetățeni de ură celorlalte
Insulta hacana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82973_a_84298]
-
cănd singura lor vină e că sunt ba prea fricoși,ba prea neîncrezători într-un “mai bine”,ba prea siguri de ei și pe ei ca să ceară ajutor.Daca-i așa,la închisoare cu noi toți,că suferim de aceleași boli!Prea fricoși să încercăm(orice,nu numai droguri),prea neîncrezători că ceva ne mai poate ajuta și prea orgolioși să admitem că putem fi tentați. Un mic exercițiu de sinceritate: Să presupunem că vezi(whoever will read this) lumea doar
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
sau 6 și cred că scală comportă tot atâtea gradații câți indivizi există pe lumea asta. Din păcate, chiar și cei mai toleranți dintre noi abia ne împăcăm cu ideea existenței unei alte orientări decât cea heterosexuala, altfel decât că boala, traumă sau moft, si ne este și mai greu să digeram un concept fluid cum este sexualitatea propusă de Kinsey acum aproape 100 de ani. Cel mai greu le este bisexualilor înșiși, care trebuie să înțeleagă ce se întâmplă cu
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
în chiuvetă. Poate la d-l Tăriceanu acasă așa se procedează. Dar la noi acasă, în București, nu mi se pare civilizat. Acum un an, scriam în Dilemă Veche”, incitat de discursul noului ambasador francez, ca francofonia nu e o boală. M-am înșelat amarnic. La București, francofonia s-a transformat într-o adevărată ciupercă. Și nu-mi închipui nici un moment că de vină ar fi francezii. Cei care au facut dintr-o reuniune internațională fără miză publică o mâncărime națională
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
despre brand personal?!?! Nu văd la Bucurenci vreo “adiere” spre ideea de statut în politică. E mai mult un discurs la limita politicului. După Dragoș, e “politic corect” să fi și moral și civilizat în ale “jocului politic”. Eh! o boală a “copilăriei” personalității publice ! Chestia asta se văzu’ din întrebarea privind raportarea să la Giurgiu, telespectator și TVRisti. @ lector Mersi,o iau că pe un alibi împotriva acuzațiilor de misoginism. Pe de altă parte, recursul la argumente psihologice pt a
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
PRM-isti..sau nebunii pe aici. Parcă au văzut altă emisiune, de pe altă planetă. Cât despre comentariul lui samovaia....probabil ea/el consideră simplutz și plictisitor orice persoană care nu face tămbălău. O fi și ea/el de la spitalul de boli mintale, unde oamenii normali par anormali. Ar trebui să vă declarați și culoarea politică când scrieți aici, să ne dăm și noi seama care, cum... Fresh News pentru toți susținătorii lui Vadim: Dragoș Bucurenci e un om de valoare, față de
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
le Bucurenci, să nu credeți sfaturile ce vi le dau amicii dvs. de la NEC, cum că odată cu anii, vă va intra mintea în cap și veți deveni și dvs. un patron cu mentalitate liberală. Ideile de stânga nu sunt o boală a tinereții. Comentarii de culise: 1. Nu există plusvaloare? Dar taxa pe valoare adăugată pe ce este? 2. Omul nu se înstrăinează prin munca, ci după muncă (dacă abia se întreține pe sine ca muncitor). 3. Corporatismul nu este cumva
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dar cred că iar am încurcat treburile: de unde naiba am făcut eu rost de comuniști la Londra? Concubina acestuia, Claustrina, are un cazier destul de bogat, excursii în Istanbulul care o dăruiește nu numai cu inele de aur ci și cu boli venerice, înșelarea frecventă a concubinului. Și în cele din urmă fiul lor, Ion-Ronaldo, face parte din generația acelora care nu omit nici un film picant interzis lor de către lege și în mod normal de către părinți. Blocul X7, care îi concentrează pe
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
Deși era de un sfert de veac bolnavă, moartea Țiței ne-a luat prin surprindere. Era atît de plină de viață, de atentă la ce se întîmplă, pe scurt, de prezență, încît numai cu greu cineva care nu știa de boală ei ar fi admis că fusese definitiv marcată de o operație, purtîndu-și handicapul fără să se plîngă. Am incercat în mai multe rînduri să-mi explic dificultatea ei de a scrie. Cu o excepție, n-a scris nimic. În afara excelentelor
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
primul și în ultimul rînd din talentul ieșit din comun (de la scriitura originară pînă la viziunea regizorală și pînă la stilul de joc) de a face haz de necaz, adică de a aborda cu un umor strălucitor subiecte "delicate" (singurătate, boală, moarte, spleen și altele din aceeași zonă), despre care de mult n-am mai rîs atît de bine! E vorba, printre altele, de o "doamnă sinucigașă și de plodul ei", un copil de 12 ani pe care lumea îl crede
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
în același timp, sursa analizei seci, fără atracție. Cioculescu face din elemente filologice clasice, elemente de poveste. Niciodată critica nu a intrat atît de bine în anecdotic așa cum se întîmplă în "mărturiile" sale. Cioculescu suferă în zilele noastre de o boală specifică unui anumit tip de critică - cea care n-a dat naștere unor "mituri" literare, o critică din care n-au tocit copiii la școală, care n-a invadat comentariile. Boala se numește ignorare - editare slabă, în condiții grafice nu
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
mărturiile" sale. Cioculescu suferă în zilele noastre de o boală specifică unui anumit tip de critică - cea care n-a dat naștere unor "mituri" literare, o critică din care n-au tocit copiii la școală, care n-a invadat comentariile. Boala se numește ignorare - editare slabă, în condiții grafice nu prea spectaculoase. Din Cioculescu se pot extrage pagini extraordinare, niciodată didactice. De la Cioculescu nu avem ce "învăța", el nu este un critic care să predea literatura, ci unul care te face
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
prelucrare superbă care poate face obiectul unei analize (psihanalize!) pe text. Am stat șaisprezece ani la Piatra Neamț, într-o vreme cînd Teatrul Tineretului însemna ceva. Spiritul de acolo a fost un fel de medicament care m-a vindecat de multe boli și m-a salvat, pînă astăzi, de la blazare.
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
nici profesorilor. Altă explicație nu găsesc faptului că, an de an, studenții sunt mai inculți, speriați de moarte la gândul că au de citit o carte și gata să intre în sevraj la ideea că au de scris un rând. Boala nu e nouă, dar ea a ajuns la metastază. Cine nu-și aduce aminte de formularea paralizantă a melcului Ciorbea, care afirma, cât de explicit era el în stare, că prioritățile guvernării sale vor fi sănătatea, învățământul și cultura, dar
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
care acceptă să intre în lanțul corupției, dezvoltând la nivel de masă practica micii șpăgi, iar la vârf vânzarea examenelor și trucarea concursurilor de diplomă ori de titularizare? Noua măsură a ministresei Andronescu urmărește să lichideze bolnavul, nu să elimine boala. Pentru că atât dezastrul de la examenele de titularizare, cât și practica înșelăciunii, furtului și escrocheriei sunt boli ale sistemului. Acum, mini-stresa provocatoare de mare stres s-a năpustit pe decerebrații ce-au produs foi de examen goale. Dar ce ne facem
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
la vârf vânzarea examenelor și trucarea concursurilor de diplomă ori de titularizare? Noua măsură a ministresei Andronescu urmărește să lichideze bolnavul, nu să elimine boala. Pentru că atât dezastrul de la examenele de titularizare, cât și practica înșelăciunii, furtului și escrocheriei sunt boli ale sistemului. Acum, mini-stresa provocatoare de mare stres s-a năpustit pe decerebrații ce-au produs foi de examen goale. Dar ce ne facem cu directorii de școli, cu metodiștii, cu inspectorii ajunși în funcții nu pe bază de valoare
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
Puritanul întreabă: "De ce păcătoșii?" Iar moralistul urlă: "Prostituata vrea să vină la ospăț!" Păstrătorul valorilor sociale strigă: "Cum s-o ierți pe adulteră dac-a păcătuit?" Penitentul își sfâșie veșmintele: "De ce să vindeci un orb care se gândește numai la boala lui și nici măcar nu mulțumește?" Ascetul se oțărește: "O lași pe femeie să-mprăștie pe capul tău un ulei scump! De ce să nu-l vinzi ca să cumperi mâncare?" Surâzând, Iisus ține ușa deschisă. Iar războinicii luminii intră, nesocotind urletele isterice
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
în această noapte o rază luminoasă a căzut pe inima mea, m-am rugat ardent și cu fervoare, am simțit vecinătatea lui Dumnezeu, iubirea sa, consolarea sa, și mă găsesc din nou ușurat."" Altă dată mărturisea prietenei sale că această boală era pentru el o baie care i-a purificat sufletul. ,, Am luptat, spunea el, am luptat greu, dar am triumfat. Totul este acum clar în spiritul meu. Am construit un edificiu mare și înalt ca un turn puternic, și în
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
un șir lung de întâlniri, relevate atât de G. Călinescu 11), cât și, în ultima perioadă, de Dan Mănucă 12). Ele trebuie legate nu doar de excesele sau de răul romantic, ci și de acea creativitate pe care o isca boala - organismul asediat. Note 1) L. Roustan, Lenau et son temps, Paris, 1898, p. 4-17. Vezi și Jozsef Turoczi, Lenau. Ruetten et Loenig, In deutsche uebertragen von Bruno Heilig, Berlin, 1961. 2) Mircea Anghelescu, Lenau și Eminescu, în Caietul expoziției itinerante
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
cuib în căștile soldaților, să le intre puf în ochi!" Cartea însă nu este numai o colecție de monștri, pasajele de genul celor citate sînt departe de a fi gratuite. în lumea care și-a pierdut fundamentele, se văd semnele bolii. Pînă și visele intercalate parăzilor interminabile, cele în care Sophie se plimbă cu tatăl ei printr-o zi-vară eternă, sînt purtătoare de morb: "se strecurase boala ca un puf alb de pe copacii mari din fața școlii, care le intra în nas
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
de a fi gratuite. în lumea care și-a pierdut fundamentele, se văd semnele bolii. Pînă și visele intercalate parăzilor interminabile, cele în care Sophie se plimbă cu tatăl ei printr-o zi-vară eternă, sînt purtătoare de morb: "se strecurase boala ca un puf alb de pe copacii mari din fața școlii, care le intra în nas și în ochi. Vîntul ușor îl purta peste tot și-l așeza, jos în păr și pe haine. îl respirau amîndoi și ea își ducea degetele
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
morbid, cu degetele mici ca niște rîme frumoase cu unghii". Pentru că nici în vis o lume perfectă nu poate fi intactă, Sophie și tatăl ei călătoresc fără oprire printr-un lan ireal într-o zi egală, atinși de o inexplicabilă boală, rătăcesc de fapt printr-o lume de dincolo, ei fiind "singurii locuitori ai vieții lor". Un roman al copilăriei de fapt, mai mult decît al imperiului sovietic, comparat deja cu romanul lui Sallinger, pentru privirea copilului care, fără să pună
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
politice, valuta în care ai fost plătit sunt doar elemente formale. Condițiile exterioare contează, însă și casa unde actrițele britanice își trăiesc așteptarea din anticamera morții le oferă o ambianță confortabilă. Toaletele țin de eleganța vremurilor trecute. Rămân problemele universale: boala, gloria însoțită de uitarea aferentă, diferențele între fostele vedete și fostele "purtătoare de tavă", capriciile, eșecurile cu bărbații și copiii și chinuitoarea întrebare, dacă a meritat. Nostalgia după viața care s-a dus, zădărnicia vieții care este, permanenta iritare stârnită
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
normalitate intervine însă istoria și nu orice istorie, ci plaga comunismului care contaminează ființele cele mai vulnerabile, tinerii. Acest prim volum, așa cum arată în această ordonare cronologică este de fapt povestea acestei contaminări și perioada cea mai dramatică din istoria bolii care i-a urmat. Dar tocmai acest registru morbid care ne vine tuturor în minte cînd auzim povești de la sfîrșitul războiului e ocolit cu măiestrie. Fără să fie frivol, Radu Cosașu reușește performanța de a povesti această alienare a adolescentului
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
dar pentru oameni, de aceea trebuie trăită clipa ca eternitate, pentru că nu știm ce se ascunde în spatele ei. în dormitor se furișează mereu moartea pe care noi încercăm s-o alungăm prin febra erotică, o formă vitală a morții. Durere, boală și moarte venind din naștere, din viață. Dar iubirea, incluzând și erosul, amână parcă deconstruirea, precum focul, fiind unul dintre modurile de exprimare a forței naturii. FEBRUARIE 1989 ené resimte o angoasă teribilă, spune mereu că totul e înghețat pentru
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]