76 matches
-
denumirea fiicei de Domnitor, care a ctitorit biserica a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu acest nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
făcut/ cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna Râmnicelu, din județul Brăila, situat la 5-6 kilometri de biserica din Domnița, rămasă aproape pustie. Pe malul râului Buzău, amomte sunt situate localitățile Racovița, Custurea și Gradiștea pe malul stâng, iar pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
paroximativ 3-4 km. diatanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-am născut, se află cam la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-am născut, se află cam la jumătatea distanței dintre Brăila și Râmnicul Sărat, distanță care este de 75 km. Când eram copil de vârsta școlarizării, în sat erau doi învățători
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-am născut, se află cam la jumătatea distanței dintre Brăila și Râmnicul Sărat, distanță care este de 75 km. Când eram copil de vârsta școlarizării, în sat erau doi învățători; „domnu” Baștiurea și „domnu” Tănăsescu. în satul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în care m-am născut, se află cam la jumătatea distanței dintre Brăila și Râmnicul Sărat, distanță care este de 75 km. Când eram copil de vârsta școlarizării, în sat erau doi învățători; „domnu” Baștiurea și „domnu” Tănăsescu. în satul Boarca locuia și șeful de post al comunei. SPECIFICUL LOCAL Nașul meu de botez, Stan Crăciun avea „prăvălie” în care vindea și băuturi alcoolice, și tutun țigări, și îmbrăcăminte, și alimente și încălțăminte. îmi amintesc de prima pereche de bocanci pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu varză și cu vin negru „putereaursului”. La Crăciun se tăia porcul, în ziua de „Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai era Crăciun. Vara se consuma și pește proaspăt prins cu plasa în apele râului. în satul Boarca nu era apă bună de băut. Apa din fântâni era amară, sărată și sălcie. Localnicii, în deosebi femeile și tineretul, aduceau apă cu cobilița de la o fântână din afara satului, singura cu apă bună de băut. Iarna pe viscol și vara
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu erau pietruite. Când ploua, noroiul de pe drumuri ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acelor timpuri. îMPROPRIETĂRIREA După primul război mondial s-a făcut împroprietărirea țăranilor, printre care s-au aflat și părinț ii mei. „Ciupercărenii” ca și „domnițenii” au fost împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au fost împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. în mod normal
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din casa părinților mei. Deși „satul nou” nu avea decât 20 de case, împrăștiate pe tot perimetrul planului de sat, a fost numit de autorități „Ștefan cel Mare”. STRĂMUTAREA Deci în anul 1928 părinții mei s-au mutat din satul Boarca de pe malul stâng al râului Buzău, pe malul drept, pentru că tot pământul lor arabil era acolo și de la Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sat, a fost numit de autorități „Ștefan cel Mare”. STRĂMUTAREA Deci în anul 1928 părinții mei s-au mutat din satul Boarca de pe malul stâng al râului Buzău, pe malul drept, pentru că tot pământul lor arabil era acolo și de la Boarca nu puteau să lucreze bine pământul cu care fuseseră împroprietăriți după primul război mondial, din cauza râului Buzău care de multe ori se umfla și nu putea fi trecut prin vad, pentru efectuarea muncilor agricole la timp. Când era vremea aratului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păsări. Avea porci. Avea vaci cu lapte. Se bucura cu copiii ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei, erau veniți în satul Boarca de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după împroprietărire, din comuna Rubla de lângă Râmnicul-Sărat. Strămoșii din partea bunicului se numeau Ciuhurează, iar cei din partea bunicii Ungureanu. Nu este clar de ce și cum bunicului i s-a zis Moise în loc de „Ciuhurează”. Unii dintre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zis „Moise cel scos din apă”. De la această întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați cu numele de Moise. Unii dintre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era atunci acolo, am căutat locul unde fusese casa, unde fusese grajdul, unde fusese camera în care dormeam, unde fusese cotețul câinelui credincios care a intrat în istoria copilăriei lui și a mea. Cât timp familia noastră a locuit în Boarca, unchiul Constantin venea și sta mai mult în vacanțe pe la noi. Pe când învățam să țin condeiul în mînă, la vârsta de cinci ani, pe când mămica lupta din greu ca să nu scriu cu mâna stângă, unchiul Constantin îi povesta lui tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
m-a respins. Cu greu am reușit s-o fac să înțeleagă cine sunt. Până la urmă am reușit să descifrez pe chipul ei un zâmbet amar. Satul era pe ternimate. Casele erau puține și vechi, dărăpănate. Se programase desființarea satului Boarca. I-am vorbit despre recăpătarea vederii printr-o operație, dar a refuzar pe motiv că-i prea bătrână. O veche aducere aminte. Pe când eram preot începător, hărțuit de comunism, mi-a scris vărul Ghoerghe, la Crucea, că mama Ileana este
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
niciodată. Unchiul Cristea ? Un fel de Emil Cioran ! UNCHIUL GHEORGHE Nenea Gheorghe, a absolvit școala de arte și meserii din comuna Șuțu. Era un tâmplar foarte nervos. Când era cavaler era primul și apoi singurul om cu bicicletă din satul Boarca și din această cauză era foarte mândru. îmi amintesc că odată i s-a dezumflat un cauciuc de la bicicletă. A desfăcut roata, a scos camera, a căutat defectul dar nu l-a găsit. A pus cauciucul la loc, a umflat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea. înfierbânta cuptorul cu lemn de viță de vie, din corzile tăiate. Din spuma mustului care fierbea, făcea niște turte care, după ce se uscau, erau folosite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și cu mașina. Eu am ceva bani la CEC pregătiți pentru înmormântare. Dacă-ți trebuie, îi scot de la CEC și ți-i dau. înmormântarea se poate face și cu mai puțini bani”. Dacă, la tinerețe mama s-a mutat din Boarca la „Trei Vânturi”, adică la Ștefan cel Mare, la bătrânețe, ca să facă loc tractoarelor, s-a mutat silită, din Ștefan cel Mare, în Râmnicelu. Cine mai poate aprecia ce au însemnat aceste mutări ale gospodăriei? Și pentru ca umilința ei să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vatră” și s-a căsătorit cu o fată din Racovița, care se numea Stanca. La naștere, Stanca a făcut o infecție și a murit, iar odată cu ea a murit și prunca ei care era botezată Victoria. Era, în cimitirul din Boarca, atunci când am fost eu ultima dată, o cruce mare de piatră pe care erau dăltuite cuvintele Stanca Moise și fiica ei Victoria. După ce și-a făcut datoria față de cei repauzați, tata s-a recăsătorit cu Mihaica Picoș, o tânără văduvă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
slab cum era tata meu. DESPRE FRAȚI ȘI SURORI FRATELE VASILE Al doilea născut al mămicii a fost Vasile, care a decedat la doi ani și câteva luni. îmi amintesc de el cum ne jucam împreună pe prispa casei din Boarca, și întâmplarea cu șarpele despre care am amintit. SORA N I C A. Al treilea născut a fost Nica, din botez Ioana. Un copil robust și plin de voio șie. Este cu patru ani mai mică decât mine. Când a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la o unitate militară cantonată în localitatea Ceacuva. A vrut Dumnezeu ca la acea unitate de frontieră să se afle surghiunit pentru că fusese comandantul gărzii Palatului lui Carol al II-lea, colonelul Neculai Mulcică. Acest colonel, se născuse în satul Boarca și fusese coleg de clasă cu tata în școala primară. O întâmplare sau o minune de la Dumnezeu? Nu știu cum a aflat colonelul de Dinu. Dar știu că Dinu a fost chemat la biroul colonelului. Colonelul s-a convins că băiarul este
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
alb-gălbui, par un roi de albine în freamăt ușor, frumoase, și au un miros plăcut, iar înseși albinele culeg de pe florile sale parfumate, materialul din care fac o foarte căutată miere. Oficial, satul în care m-am născut se numește BOARCA, dar locuitorii satelor vecine îi zic „CIUPERCARI” și satului și locuitorilor lui, pentru că locul produce multe ciuperci, iar locuitorii satului le culeg cu plăcere și le consumă în cantități mari atât vara cât și iarna. Bucătăria lor are o paletă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]