137 matches
-
moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui. Citește mai mult NUIAUA FERMECATĂDecembrie nouă sute douăzeci...În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre!Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui.... XXIV. TRANDAFIRUL SIRENEI-13, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. 20- Doi incoruptibili Printre vălătucii grei de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
să-și caute fratele pe câmpul de luptă, după indiciile din vis. Deși nu a primit încuviințarea, ceea ce satisface orice judecată legată de viața în mănăstire, ceva neidentificabil din ființa măicuței o îndemnă să iese de sub ascultare. Și, cu o bocceluță asupra ei, în care aproape instictual puse niște feșe și o sticluță de tinctură de iod aflate în chilia sa pentru accidente “casnice”, ieși pe poarta mănăstirii. În drumul său aproape nedefinit, își încropi reperele călăuzitoare, după elementele spațiale din
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1434370753.html [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
cu moartea. Pe vremea aceea, înaintea celui de-al doilea război mondial, moralitatea era la mare preț și valorile încă nu se pierduseră. Fără să dea prea mare importanță rușinii și oprobriului cu care își murdărise renumele, Ioana își luase bocceluța cu câteva zdrențe pe care le avea și plecase în lume să-și câștige existența. Nu lăsa pe nimeni în urmă care să-i plângă exilul. Din familia sa mai existau vreo două mătuși din partea mamei, care o renegaseră de când
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1493154674.html [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
la toate detaliile vieții de cuplu, ca să zic așa, si le dosesc bine, bine, împachetate, îmbrobodite, atentă că EU să fiu aceea care le bagă în pachet. și dă-i și împachetează. la un moment dat, liniște. țipă dăduse peste bocceluța, o desfăcuse, se uită și, ca orice față de la țară, mă întreabă: “nicole, ce-i cu astea? sunt ale tale???????” beep, ce să fac? cum scap, că stă lângă mama și mă află tot cartierul! îmi iau față pioasa, plec
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
putut să-l eviți. Fiecare om are dreptul la fericire. Să poată fi o persoană veselă și mai ales liberă. Dar știu toți să-și gestioneze așa cum trebuie aceste drepturi? - Ai dreptate. Se zice că te naști cu o mică bocceluță, al cărui conținut tot crește pe timp ce înaintezi în viață. Tot aduni în ea ca o furnică ce se pregătește de iernat, lucruri pe care crezi că-ți vor fi necesare și când devin prea multe, îți vine greu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423143876.html [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
Simona Tache Ea e Andreea: Acum 10 ani, era avocat la o firmă de top din România, dormea câteva ore pe noapte și participă la semnări de contracte de milioane de euro. Până într-o zi, când și-a făcut bocceluța, a lăsat totul baltă și a plecat la Sân Francisco, unde a trait vreo 10 ani. Are un certificat de Project Management de la Stanford și unul de la PMI și a și lucrat că Senior Project Manager la Yahoo, dar nu
Ieri Project Manager la Yahoo, astăzi dansatoare din buric by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18453_a_19778]
-
hai să cumpărăm schimburi și conserve și să mă pregătesc”. Am dat niște telefoane, că mai aveam și eu niște cunoștințe, și am rugat să nu vină să mă ia de-acasă. Le-am zis că mă prezint singur, cu bocceluța, la poarta închisorii. Nu mi-a fost ușor. Am slăbit în prima lună de închisoare 20 și ceva de kilograme. Dar nici clipă nu m-am gândit să beau. Nu mă gândeam decât la cât rău îmi făcuse alcoolul. Și
Bomba pe patru roți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20259_a_21584]
-
la vârsta de 9 ani; și-a făcut ucenicia copilărind printre "cireșari", fiind parte din distribuția cunoscutei trilogii din anii '80 - "Cireșarii" ("Cireșarii", "Aripi de zăpadă" și "Cetatea ascunsă").Calit la scoala " cireșarilor", în anul 1992 Alex și-a făcut bocceluța și a plecat în căutarea succesului pe "pământul făgăduinței" pe care scria - USA.A fost primul român acceptat cu bursă de merit integrală de către prestigioasa universitate MIT (Massachusetts Institute of Technology) - universitate care se află în Top 3 în lume
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1436633009.html [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
lagărul de muncă de la Poarta Albă, unde, În primele zile ale sosirii lui acolo, a asistat la o scenă care l-a marcat pentru tot restul vieții. Un grup de ofițeri fuseseră „descărcați” din camioane și așteptau resemnați, așezați pe bocceluțe, să fie luați În primire. Supraveghetorul Stangicel, un țigan condamnat pentru crimă, care avea drept de viață și de moarte asupra deportaților politici, s-a adresat unui aviator care nu se ridicase În picioare În fața lui. „Tu de ce nu te
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
țărani care s-au opus colectivizării au luat drumul închi sorilor comuniste, mulți fiind îngropați în locuri necunoscute, în gropi comune fără cruce. Peste 200.000 de țărani au fost deportați în Bărăgan, cu un singur geamantan sau cu două bocceluțe, în trista epopee a dislocaților. În anul 1947, prin Directiva NK/003/47, la punctul 17 erau prevăzute următoarele: Gospodăria particulară trebuie declarată nerentabilă și colectivizată. Se impune creșterea obligațiilor de predare la stat a cotelor de cereale, carne, lapte
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
de o moarte naturală. A fost înmormântat într-una din gropile comune din cimitirul fără cruci din Țiganca Dobrogei, împreună cu trupurile altor martiri ai comunismului. Un milițian s-a prezentat la rudele profesorului din Iași, aducând vestea decesului și o bocceluță cu lucrurile rămase de la el. Vestea morții lui Ioan Gh. Botez a impresionat lumea universitară din Iași, pe care o înnobilase prin personalitatea sa umană și științifică. Cu toată atmosfera de teroare care domnea în acele timpuri, mai mulți universitari
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
puțin la noi, încă nu s-a inventat. Povestea e însă alta! Profitând de conjunctură, în vreme ce tu, dusă, eu pe la greci plecat, coana Joițina... Mitra, de, concubina noastră, după ce s-a îmbuibat, joiținele și-a măritat, și-a luat ceva bocceluțe, lan țuri, brățări, verzișori și părăluțe și la Țârdel ea definitiv s-ar fi mutat. Vorba vine! O știi doar! Azi aici, mâine în Focșani! S-a dus dracu, a plecat! N-a mai contat că vrând-nevrând, copiii împreună i-
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
vreo 8 zile am trecut Nistrul. Trecând Nistrul cu o barcă, militarii tot s-au purtat foarte urât. Am avut niște cercei mici și unul mi-a smuls un cercel și l-a aruncat În apă. Altora le-a aruncat bocceluța cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au vorbit cu mine. Au spus: „Mergi la moarte, ce-ți trebuie ție cercei?”. Asta e. Au țipat, din „jidan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și două inele bărbătești cu rubine - restul bijuteriilor Însă au rămas acasă. La rugămintea tatălui meu, mama și-a scos din urechi cerceii - foarte valoroși -, care au fost striviți cu piciorul și aruncați În WC. Ne-am făcut câte o bocceluță cu lucruri, eu mi-am luat fotografiile care-mi erau dragi, am Împachetat un balot cu așternut și cu ele am ajuns la gară. Am urcat În acele vagoane pentru vite, Înghesuiți ca sardelele. Nu-mi aduc aminte cât am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
neștiind ce destin ne așteaptă, am fost Întâmpinați de jandarmi Înarmați care ne zoreau cu Înjurături să coborâm cât mai repede și să pornim la drum. Balotul cu așternuturi a rămas pe peronul gării din Atachi, iar noi, fiecare cu bocceluța În mână, am pornit pe drumul Golgotei, străjuiți de jandarmi. Cu greu, aruncând pe drum și din puținele lucruri pe care le aveam În bagaj, am ajuns Într-o piață din Atachi, unde dincolo de un cordon de jandarmi și ofițeri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În brațe, iar pe noi ne mai ținea tata. Țin minte că era o problemă - foamea. Foamea era marea problemă. Localnicii mai vindeau câte o pâine, că și ei aveau greutăți. Dădeai ce aveai, ce-a luat fiecare, câte o bocceluță, bijuterii... dădeai un ceas de aur pe o pâine. Astea s-au terminat repede, așa că, sigur, foamea era problema. După aia am ajuns În Obodovca. Nici n-aș putea să vă spun traseul. Acolo tot foame, frig... Ce țin minte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Vuitton Staniforth. A fost un moment minunat. —Pot s-o văd? a întrebat Joey. Nu încă. Dă-i-o Annei, i-a poruncit Jacqui. Las-o pe Anna s-o ia în brațe. Mi s-a pus în brațe o bocceluță care mieuna cu fața congestionată, o nouă făptură. O nouă viață. Degețelele ei minuscule de păpușă s-au întins spre mine și, în sufletul meu, s-a topit ultima fărâmă de amărăciune față de Aidan și am recunoscut sentimentul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fost arestat de două ori. Prima dată a fost În 4 noiembrie 1956, Împreună cu tata. Au venit la ora nouă și pân’ la doișpe și ceva au făcut percheziția, după care i-au spus la mama să facă câte-o bocceluță la fiecare, ne-o pus În câte-o mașină, separat, că erau patru mașini În fața casei, și ne-a dus la Securitate... Cum a decurs ancheta la Securitate? Domnule, știți ce-i interesant? Mie mi s-a părut groaznic. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că-i grav”. Mai stau puțin și-ntr-o noapte Îl aduce pe unu’, Popescu Pasărea. Ăsta era un preot, legionar notoriu... Și ăsta făcuse Închisoare săracul, și Canalul, și-n timpul lui Antonescu... Pe ăsta l-a luat cu bocceluța cu rufe spălate... Și le desface, și le scutură, și-ncepe să le pună pe capul patului. „Domnule, n-ai voie!” „Dă-i, mă, În pizda mă-sii! Cum n-am voie, domne?! Păi mie Îmi spui!” Vine gardianu’ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dată când a mușcat dintr-o roșie. Adolescentă fără nume, Îmbrăcată În alb În ziua Împărtășaniei sale; adolescentă la geamul mașinii Fiat Tipo a lui Buonocore - zâmbește-i lui tati, iubire, bravo; fetiță cu câțiva ani În urmă, cu o bocceluță În brațe, nou-născut creponat, cu ochii Încă Încețoșați. Fetiță osoasă Îngenuncheată pe nisip, la stânga unei tipe blonde, În costum de baie, lângă care se Îngrămădește un copilaș sașiu. Toți trei zâmbesc bronzați și orbiți de lumina soarelui de amiază, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vorba despre sălașul meu. Ea se consultă cu camerista. Nici nu îndrăzneam să răsuflu în timpul convorbirii lor; dar când auzii că voi dormi aici în casă, abia putui să mă stăpânesc și am văzut că mi s-a pus mica bocceluță în camera ce-mi era hărăzită, aproape la fel cum Saint-Preux văzuse așezându-i-se jilțul la doamna de Wolmar. Avui, pe deasupra, plăcerea de a afla că această favoare nu va fi trecătoare..."280 Și totuși tânărul își dă seama
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
suprimarea vieții, toate acestea fac parte dintr-un mecanism social demonic care terfelește toate valorile : dreptate, libertate, proprietate, viață, în numele unei false egalități. Oamenii nu sunt egali, ei trebuie să aibă egalitate de șanse, dar fiecare venim pe lume cu bocceluța noastră de determinări care face din noi ființe unice. Nu putem renunța la ereditatea noastră, la genele noastre, ele își strigă prin noi dreptul la nemurire. Boierii, nobilii, intelectualii, tocmai ce avea mai rafinat neamul românesc, au fost aruncați la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bani. O fi fost vreo spumă de bani, foarte puțini pe care i-o fi luat mama. Pământ era, dar bani nu erau. Or fi luat și surorile vreun așternut și vreo pătură, că fiecare avea în brațe câte o bocceluță. În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]