989 matches
-
izvoare / ce susură mereu cu vrajă jucăușă / și curg și-acum în valuri trecătoare - / deci dragoste mai este sub cenușă!” E „Tinerețe fără bătrânețe”: dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de petrecere a iubirii spre veșnicie. „Și..., dincolo de regrete și patimi, / se-aștern tăcute marile ninsori / în care mă voi arde după datini / însingurând în strai de sărbători”. Referință Bibliografică: Liniile paralele se întâlnesc în infinit (Iulian Patca, Să
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
îndrăgostiți și ne plăcea dar nu spuneam la nimeni. Era în aer o mireasmă cotropitoare care lumina toate amiezile, diminețile și serile și nu ne plictiseam deloc. Odată... când ne ascundeam după portocalul în floare ni se spărgeau în inimă bocetele pomilor noștri loiali și rănile rămâneau deschise îngreunându-ne trăirea. Eu nu voiam să plâng căci crestăturile lacrimilor mele pe diminețile pure, înduioșau tot anotimpul printemps dar era așa o împingere de nu știu unde și palmele mele de copil renăscut nu
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor bune, perfecționiste, ale malului stâng. Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău, ascultă scâncetul cățelului după proscris! Mai am ceva interzis de zis? Da, prea multe pete negre puse să-mi ascundă gânduri albe, prea multe lucruri perfecte, tăiate impulsuri, prea multe dări la o parte, tăiate ca la cartea de
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
pâinii coapte din casaflorilor? Printr-o pată îmi potșterge imaginea de alb, verdelecânepii la dospit fuiorulîntregitor, al fiorului risipitde viață. Îmi fac dorință dintr-opoză voalată, tocmai în clipa cubătaia gongului, osana ființelorbune, perfecționiste,ale malului stâng.Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău,ascultă scâncetul cățelului după proscris! Mai am ceva interzis de zis? Da, prea multe pete negrepuse să-mi ascundă gânduri albe,prea multe lucruri perfecte,tăiate impulsuri, prea multe dărila o parte, tăiate ca la cartea de etică.Bulboana
ADINA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/adina_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
între catafalcuri de crengi fecioralnice, mângâiată în flămânzirea gurilor de vânt,argint prins la urechile primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TRECERI / Doina
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465365090.html [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în ea, ca să se crucifice mesianic în armonii nebănuite pentru adevăratul cântec românesc al ei, unicul. Tragismul trecutului, cu ale sale vitregii, avea să sune în vocea ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
spre norocul neamului, eterna pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în ființa ei ca niște mărgăritare ale miracolului. Cântatul ei la ceruri, la scenă, la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Când timpul e gata să spintece clipa, al vieții Izvor peste ape pășește - renunță, vâslaș, la obsesia salvării - odihna și pacea la El o găsește. DEZMĂȚURI Dezmățutrile-s triste-acum, Dezmățurile plâng. Icnind Mocnind, Sau sictirind, Prohoduri bîguie pe drum, Și-n bocete se frîng. Cu râset, dans și băuturi, Prin clăile de fum! Cu zmei, Pigmei, Și corifei Ce lîngă damele cu nuri Se buluceau duium. Dar azi cu toți, de ani borîți, Își scarpină cu-n băț, Vre-un sloi Șiroi
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_dezmat_la_daniel_ionita_1364455711.html [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MOMENT ÎNTR-O NOAPTE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când cucuveaua mușcă luna de un colț, Sub pleoapă de pământ pândește ca un hoț, Un bocet de gorun, pasăre vicleană Zidită-n cuvânt precum o altă Ană. Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie, Urlă așteptarea, lacrimă văpaie, Ca un corb pribeag și nesătul trecutul Te mâna din urmă umbrind începutul. Furnicarul lumii colcăie-n ispită
MOMENT ÎNTR-O NOAPTE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1478686098.html [Corola-blog/BlogPost/380532_a_381861]
-
ochii aceia mari, mirați, care nu înțelegeau ce i se întâmplă, cu părul plin de sânge, întinsă jos pe gresia bucătăriei. Plecă spre locul unde osânda sufletului său era însuși povară faptei făcute. Norii se strângeau a doliu peste sat, bocetele sfâșiau liniștea. Două famili se pregăteau de înmormântare în locul unei nunți ca în povești. Doar în curtea casei o tufă de trandafiri înflorea în plină iarnă ca un miracol, ca un dar adus unui suflet ce se îndreptă spre cer
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
correctde-a pururi și în vecii-vecilorfără identitatenu-mi sugruma deznădejdealas-o naibii să se exprime liberîntr-o lume obsedată de perfecțiune încorsetată în cămăși de forțăalbeîntotdeauna albenu-mi spune că trebuie să mă spăl în fiecare dimineațăcu sângele proaspăt scursdin carnea cireșelor de mai... V. BOCET, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015. tu umbră eu umbră tu daltă eu lemn tu litera albă eu singurul semn uitat într-o carte din care ai rupt filă cu filă când calm
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
un colț de cameră - Înger, îngerașul meu, repetă fetița. - Care înger, dragă? se auzi vocea iritată a zeiței Artemis. Din alt univers... Camera se mări. - Cine ești tu? întrebă fetița. - Eu stau vis-a-vis și trebuie să ascult seară de seară bocetele unei fete și ale unui băiețel, adică ale voastre. Ba vreau aia, ba ailaltă. - Păi înseamnă că ne poți îndeplini din dorințe! exclamă fetița. - Ei! Fără din astea! Ce dorințe? - Pff! Păi să nu mai fie războaie în lume, de
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1455775793.html [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
mare Lumina i-o-nnegrește. Bulbuci e marea-ntreagă Căci fierbe din străfunduri Pe rugi fierbinți și grele Din morții treji de gânduri. Căci din coșmaruri negre Căzuți fără de vină Ar vrea cu toții astăzi Un loc mai la lumină. Și bocetul din glasuri Azi a urlat spre cer Cerșind cu disperare Lumină-ntr-un ungher. Și-a plâns în hohot cerul, Țărmul le-a dat morminte, Iar Dumnezeu ungherul Din Rai și daruri sfinte. Referință Bibliografică: ZBUCIUMUL MARII / Angela Mihai : Confluențe
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467218443.html [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
moștenită - căci, așa cum a remarcat, muzica asta nu se poate învăța nici prin conservatoare, nici prin academii muzicale... așa ceva nu poți primi decât de la măicuța ta, ca moștenire ce începe cu un cântec de leagăn și se încheie cu un bocet la buza mormântului. Pe dl. Grigore Leșe nu îl cunoscusem. L-am întâlnit doar la două dintre evenimentele publice din acest turneu Canadian, mai întâi la Festivalul Iei, la muzeul textilelor din Toronto, unde a ținut un minirecital. Apoi la
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
mine, Sângele Tău, Iisus, pe care umblă Corăbii roșii cu divină umbră Și monastiri târzii vâslind spre lună, Spre-un roșu preadivin ce le cunună. Și totu-i răsărit, nimic n-apune. Sub ceru-ngenuncheat în rugăciune. Chiar ceru-a-ngenuncheat în rugăciune! Bocet Priviți, se lasă seara În toți: în crini și-n prunci. Și dacă vindem Țara Ce vom mai fi atunci? Auzi? Răsună-n soare Tăceri cosite-n lunci. Și Țara de-o dispare Ce vom mai fi atunci? Citiți în
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
lasă seara În toți: în crini și-n prunci. Și dacă vindem Țara Ce vom mai fi atunci? Auzi? Răsună-n soare Tăceri cosite-n lunci. Și Țara de-o dispare Ce vom mai fi atunci? Citiți în cartea ierbii Bocete lungi-prelungi. Și de ne plâng și cerbii Ce vom mai fi atunci? Privești, auzi, citește - De zei știute munci. Și-n tot ce arzi, sporește, Ca să mai fim și-atunci... Psalm În veac nu te mai întrista, creștine, Iisus a
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
mai încap pe sârma cu vrăbiile albe care nu-și mai aduc aminte de prima zăpadă căzută pe sânul iubitei e-atât de pustiu încât se aud păcatele sărutându-se unul cu altul ceara se prelinge peste ceară unindu-și bocetul până la ultima vertebră flacăra se prelinge peste flacără precum ceasul al doisprezecelea peste ora a douăsprezecea oamenii se preling peste oameni înfundându-și gândurile strălucitoare în buzunarul îngerului și pe cele negre în fiecare fisură din flacăra aceasta trecătoare Referință
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lumanarar_vasile_pin_1390231618.html [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
bună bucată de timp totul a rămas pustiu. În curte nu mai era nici o mișcare. Lady nu mai alerga și nu mai lătra. Stătea culcată lângă scăunelul gol. Doar scâncetele ca de copil și câte-un urlet prelung ca un bocet ce sfâșia din când în când tăcerea nopții dădeau de știre că mai trăiește. Se mai înviora când trecea prietena bătrânei aducând câte ceva de mâncare și împrospătând apa din castron, ca după aceea să își reia locul de lângă scăunel. Venise
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
pot să-l adun, Când sfârșeala durerii din suflet m-o frânge, Să-l torn făr' de milă, peste suflet să-l pun. În asta seară îmi este chipul negru și trist Și printre hohote spre cer îmi înalț închinarea, Bocetul durerii de-o viața mă cade, nu mai exist, Plângă-mi cărarea spre dus, valsul mării și zarea. La noapte cobora-voi și prin patimi negre de iad, Să adun păcatele toate din gânduri ascunse, Să le îngrop în sufletul
SEARA ULTIMEI NOPȚI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1482756422.html [Corola-blog/BlogPost/362138_a_363467]
-
confesiunea mea de credință ca truditor neostenit al condeiului în slujba minunatei muzici populare: ”Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n lăuntru-ți se prăvale Într-un bocet de cavale. Iar când lacrima o-mbraci În mireasma de copaci, În culori din buburuze Și-n zâmbet în colț de buze Viața nu-și mai are rostul, Un străjer în avanpostul Lumilor fără hotar Și pe-al cerului altar
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460994323.html [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
cununați și binecuvântați pentru înmormântare moșii și strămoșii, în care participam cu uimire și încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părintești auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor și al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare și bocetul vreunei femei în cimitir. Nu voi uita niciodată lumânările aprinse în perioada Deniilor și în timpul cununiilor, puritatea și bucuria aproape sacre pe care le trăiam când de Vinerea Mare mergeam la Biserică cu flori fragede și parfumate de narcise și lalele
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
din junglă, ce sfâșie-o gazelă, Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpare Din brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii, Din bocet nerostit, din strigătul iubirii. Am dat în drumul meu întâi peste luceafăr Și m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafăr Și-mi murmură cu jale și cu un zâmbet trist Că va mai sta pe-acolo, cât
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugenia_mihu/canal [Corola-blog/BlogPost/381673_a_383002]
-
lei flămânzi din junglă, ce sfâșie-o gazelă,Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă.Și am pornit la drum, urcată-n Carul MareDorind s-ajung la stele, să îmi găsesc scăpareDin brațele-nghețate dar dulci ale-amintirii,Din bocet nerostit, din strigătul iubirii.Am dat în drumul meu întâi peste luceafărși m-am topit de dragu-i văzând că încă-i teafărși-mi murmură cu jale și cu un zâmbet tristCă va mai sta pe-acolo, cât și eu mai exist
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugenia_mihu/canal [Corola-blog/BlogPost/381673_a_383002]