76 matches
-
maniera rezolvării unei teme pentru acasă, toposul ubi sunt?, fără a izbuti să trezească în conștiință înfiorarea legitimă: Dar unde sunt acum Nereu și Proteu? Unde e Amfitrite, "zeița ilustră ce nutrește o mie de monștri la sânul său, zeița bocitoare ale cărei valuri se sfarmă cu zgomot de stâncă"? Unde e Triton, cântărețul maestru din concă, ce a rostogolit în valuri pe Misenus pentru că îndrăznise să se ia la întrecere cu el? Unde sunt muzele mărei, sirenele? Unde e Scila
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
considera că aceasta e un semn învederat că respectivii și în cealaltă lume vor fi lipsiți de lumină"114. Marcat de această practică a locului, preotul din Socodor va insista pentru săvârșirea unei ierurgii. Mortul fără lumânare nu va avea bocitoare, oamenii nu vor veni la privegherea sa, îngroparea nu va avea loc în pământ sfințit. Bogătanul Busuioc însă cuprins de un profund sentiment de vinovăție (se consideră responsabil pentru sfârșitul crunt al lui Pupăză) ține să-l îngroape cu toată
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
anunța moartea cuiva. Mortul era acoperit acolo În sicriu (copârșeu) cu o pânză albă din in Ăacum este acoperit cu acea bură Ăpânză fină țesută mai rar). Oglinzile din odaia În care era mortul erau acoperite cu o năframă neagră. Bocitoare profesioniste nu cunosc să fi fost În zona noastră. Soția rămasă văduvă și ceilalți membrii ai familiei spuneau că este datoria lor să-și bocească mortul și nu al străinilor. Două sfeșnice cu lumânări străjuiau mortul În cele trei zile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare” erau celebre În Salonic, ci și evreicele cântărețe și dansatoare. Fără participarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare” erau celebre În Salonic, ci și evreicele cântărețe și dansatoare. Fără participarea unui astfel de grup, nu era de imaginat vreo sărbătoare sau vreun eveniment social <endnote id="(665, p. 185)"/>. Rolul jucat În muzica populară românească de către lăutarii pro
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se vede deodată Cum nu a gândit: Stăpân p-o țară bogată Pentru jăfuit!] Unire numai să fie Români între voi Și veți scăpa de hoție Și chiar de Nemțoi!“ Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea-i bocitoare Strigă ne-ncetat: Oh!... țara e zbuciumată De un hoț străin De o liftă leșinată Slugă la Berlin! Săriți, dar, români cu toții De el s-o scăpați Căci, într-altfel, pradă morții Singuri voi o dați!14 Pentru publicarea acestor versuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile legate de Înmormântare, cum este acela de a ridica troițe În locurile unde a murit cineva, de a plăti ca bocitoare pe cea mai bătrână femeie din sat („prefika”), de a pune un ban În mâna mortului la Îngropăciune sau de a umbla cu capul descoperit, În cazul bărbaților care țin doliu. Folclorul literar Îi atrage de asemenea În mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a întârzia să vorbim despre incomensurabilitatea paradigmelor. Fără discursul propedeutic, simpla retipărire a operelor din canonul culturii universale riscă să se transforme într-un veritabil rit funerar la care ultimii mari savanții slujesc ca arhierei, iar funcționarii marilor biblioteci ca bocitoare. Între timp devenim tot mai incapabili sau poate chiar imuni în fața unor întrebări simple, dar fundamentale. Care este Crezul întemeietor pentru viața creștinilor? De ce suntem mai degrabă creștini decât musulmani fervenți sau atei virtuoși? De ce mai spunem că Hristos a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat, afumat și jelit de șăpte bocitoare ce urlă, trag la măsea și nu le stă gându' decât la pomană, mai bine călare, învârtind toporișca, chiuind ca la nuntă, strigând până la ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor: 'Mnetale ce gândești, bădie? S-or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai celui decedat, care pe o melodie tristă cântă un cîntec de rămas bun. în noapte de priveghi de dinaintea zilei în care trebuie să aibă loc înmormântarea, morților care nu au trecut de 45 de ani, un grup de femei bocitoare cântă la fereastra camerei în care se află mortul, o melodie de jale, cîntecul specific satului nostru, Cocoșdaiul, pe un text ce povestește despre viața, aventurile, suferințele celui dus, făcându-se referiri la durerea pe care o lasă în urmă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sineală... Decedații căsătoriți merg la cimitir cu alaiul condus de preot. De-a dreapta și de-a stânga mortului se deplasează una sau mai multe femei, care foarte discret cântă bocete. Până a putut umbla, pentru rudele ei cele mai apropiate, bocitoare foarte conștiincioasă, a fost Lonoaica.Tinerii necăsătoriți, fie fată, fie fecior sunt conduși la mormânt cu muzică, aceasta intonând numai melodii triste. În ziua înmormântării, sub sicriu se pune un ulcior plin cu apă, care va fi dus de cineva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru ultimul drum și să-i pună pe piept niște bănuți, ca mortul să aibă cu ce plăti vămile văzduhului. Rar se întâmplă să fie plânsă de un participant la priveghi, doar rudele cele mai apropiate și, într-un timp, bocitoarele care-i depănau viața în vorbe sub forma unui monolog în versuri. Cei veniți la priveghi, cei mai tineri, aveau altă treabă; ei voiau să arate că nu le pasă de moarte, că viața trebuie trăită intens, cu bucurie. Între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părul...” 33, căci bocetul, ca formă a discursului funebru și a dialogului între cei vii și cei morți, ar fi trebuit să exprime o stare sufletească acută), pentru a da expresie durerii generale, Weismantel a băgat de seamă că aceste bocitoare-și împlineau obligația doar când se simțeau supravegheate: „[...] plătesc femei din afară care sunt datoare să bocească, stând tot timpul lângă mort, și până la groapă și tot timpul cât stă în coșciug în casă ele nu contenesc să plângă când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de figurativă. E ușor să ne imaginăm, citind-o, cum vor fi arătat respectivele țesături. Iată, de pildă: „O bucurie fără nume/ într-un chenar de aur alb/ nu privi prea mult/ s-ar putea să mori/ sub aripa porumbelului bocitor” (p. 43). Sau, și mai elocvente, aceste două tentative de a reproduce „desenul din covor”: „Apoi a venit un cântăreț/ cu barbă și fără liră/ ușile basmului s-au deschis/ vrând să-și spună numele/ silabele cântărețului/ s-au risipit
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
dimprejur are un titlu generic (mă gândesc și la al lui Mircea Zaciu), dat de Sainte Beuve: Mes poisons. Dar există nuanțe. Greșeală lui Cioran a fost, trecând de la cărți la caiete, de a-l schimba pe cinic cu o bocitoare. Vai, vai, cât de mult sufăr! vai, vai, cât șanț de nefericit. Nu omite avertismentele, inutile de altfel, că nu trebuie crezut pe cuvânt: ăOrice ficțiune e salutara și, nu mai mult decât alții, nu mă pot lipsi de eaă
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
noi. Trebuie să recunosc, ați fost politicos. Nu mi-ați atras atenția că sunt “sumbru” sau că am viziuni “apocaliptice”. “Sceptic” sună aproape frumos. Chiar și “pronosticuri pesimiste” e o formulă acceptabilă. Alții m-au obișnuit cu alți termeni: “Cassandră”, “bocitoare”, “negativist înrăit”. Apropo de “cassandră”. M-am străduit să mă apăr cu argumentul că din orice dicționar de mitologie se poate afla că sărmana Cassandra, pedepsită de Apolo să nu fie crezută (fiindcă, după ce i-a dat harul profeției, n-
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
ninsoarea a încetat și se pare că pentru îndelungată vreme. Indignarea care a pus stăpânire pe mine la aflarea incredibilei vești, sporită de incuria autorității, n-a fost depășită decât de oroarea ce se citea pe chipul crainicei. Asemeni anticelor bocitoare, frumoasa femeie își smulgea smocuri de păr, își dădea pumni în piept, lacrimi de sânge îi picurau din ochi, țipetele ei ritualice au gonit motanul de pe calorifer, sub pat. Câinele de stână, din fundul curții, începu să urle, luna intră
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
idlic" relația dintre PSD și PNL, "îmbrățișarea" acestora nefiind de "nedezlipit". "Atât cât e nevoie încât să ne putem despărți strângându-ne mâna și să ne despărțim cu fruntea sus față de alegători. Eu știu foarte bine că sunt foarte multe bocitoare, cobitoare. De la nașterea acestei Uniuni Social - Liberale în fiecare zi ni s-a prognosticat despărțirea, ruptura. Eu sunt absolut încrezător că până în anul 2016, adică patru ani, un ciclu de guvernare, un ciclu angajat prin acest program, prin tot ceea ce
Antonescu: Îmbrățișarea liberalo-socialistă nu va fi de nedezlipit by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40122_a_41447]
-
apoi nu ezit să fac niște prortrete. Portrete ale gazdelor la care am stat, Mihai și Elena Faur, portretul unui vrăjitor, al unui vindecător, Grigore Vlăduț, portretul unui preot, Dabela, al unui rânduitor, maestru de ceremonii la nunți, al unei bocitoare... Fiindcă cred că e interesant să comunici o experiență, să prezinți chipuri omenești vii, cu contradicțiile lor, cu condițiile în care își desfășoară practicile sociale. Am făcut chiar portretul unei călugărițe pe care am cunoscut-o pe când era foarte tânără
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
suficienților Târg cu bordeluri și bodegi acre unde bei ca să uiți, unde nu poți lega o vorbă cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor de oase, într-o mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați, liliachie, virgină amânată în care laptele s-a covăsit, curvă, crăcănată, soldățească, alcoolică, hoață, batjocoritoare, ucigașă, blândă lățoasă, înstelată cu coji de semințe, cu sânii pe burtă, cu sfârcuri celeste, perplexă, trecătoare și eternă, fidelă
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
cuvintelor oarbe/ abia apuci/ să ăntelegi de ce asuda larvele spaimei/ urcănd creasta sfărsitului de mileniu/ an port la Hvide Sande de pe o corabie/ m-a atins umbră unei raze de soare.../ Nu mai cred an melancolii și nici an/ zările bocitoare/ singur dezmierd cu cuțitul/ peștele care m-a ănghitit/ an lăuntru/ singurătatea e-o formă de fericire/ cei ce suferă de tahicardie ași vor vinde săngele/ an piața de bărci și de văsle/ Knud Sorensen/ mi-a soptit-o deunăzi
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Spiridon se încăpățânează să nu evolueze, el preferând o "poezie leneșa" (chiar "moartă" am putea spune dar termenul ar putea fi considerat dur). Cu o lamentație calmă și stridenta în același timp acest poet pare a-și asuma rolul de "bocitor" profesionist. În încheiere voi semnala o mică problemă pe care o ridică chiar coperta acestui volum: în colțul dreapta sus apare sigla colecției "La steaua. Poeți optzeciști". Marea problemă (care din motive de spațiu nu poate fi discutată aici) e
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
special, tinerilor care consumă alcool în club și apoi, fără a conștientiza riscul la care se expun, se urcă la volan. În filmulețul promovat de Poliția Română, mai mulți tineri ”amețiți” de băutură sunt întâmpinați, la ieșire din club, de bocitoare care îi "conduc pe ultimul drum", iar de oglinzile mașinilor sunt legate prosoape pe care scrie "Dacă ai băut, conduci pe ultimul drum". Reacțiile tinerilor sunt diverse, de la zâmbete, la apostrofări verbale, dar mesajul pare a fi fost înțeles de
Campanie inedită a Poliției Române, cu bocitoare la club - Video () [Corola-journal/Journalistic/22978_a_24303]