126 matches
-
dresa disparității severe (și prin urmare politic periculoase) dintre retorica platformei sale egalitare de temut și modul său de viață extravagant. În plus, niciunul dintre prietenii săi nu era văzut în lumea bună ca fiind respectabili, ci mai degrabă ca bogătani vulgari care imitau cele mai proaste aspecte din cercul Regelui, niciodată cele mai bune; într-adevăr, unii erau suspectați de criminalitate. Se puneau întrebări mai ales privind finanțarea conacului din Walton Heath al lui Lloyd George, care era mult peste
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
n. 1947) Str. Dorneasca nr. 4 bl. P64, sc. 4, et. 1, ap. 107 sector 5 țel. 4118181 5036 BOCȘE VICTORIA (n. 1938) Str. Dezrobirii nr. 14 bl. 24, sc. C, et. 3, ap. 56 sector 6 țel. 7727618 11998 BOGĂTAN MARIANA DOINA (n. 1960) Aleea Dumbrăvița nr. 2 bl. 28, sc. B, et. 1, ap. 50 sector 6 țel. 7255100 5038 BOGDAN AURICA (n. 1945) Str. Riul Mara nr. 15 bl. M5, sc. 6, et. 2, ap. 64 sector 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ceva. — Cred că-ți rîzi de mine, omule. Este o petrecere de binefacere pentru noua expoziție a lucrătoarelor din domeniul sexual. Familia Redbone strînge bani pentru film, pentru studiourile de Înregistrări, echipament, materiale, orice. O să-i aducă aici pe toți bogătanii, să-i facă să scrie cecuri de milioane de dolari fiecare. Toate fetele au făcut cereri pentru a beneficia de banii din donații. O să fiu și eu acolo, prietene. Wakefield nu este deloc surprins. Se află În Vest, la urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Pe strada Câmpineanu se-afla cu adevărat un cenaclu, dar nimeni nu știe să-l fi frecventat vreodată hoți sau pungași (poate doar dacă personale simandicoase care se adunau acolo aveau viață dublă, ca toți scriitorii). Terente spărgea doar casele bogătanilor și-n plus, la 1920, era încă un puști, fără experiență și reputație. Cât despre Tily Raicovici, pe care presa îl descria „sportiv, elegant, cu lanțurile petrecute sub pantalon“, nimeni nu putea spune exact când fusese arestat și dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un spital metalic, SF. Continuările se făceau spre spații noi, încărcate de sâmburii vii ai imaginilor, gata să împingă poveștile spre alte și alte noduri: Viena, Paris, Constanța, Balcic, din nou Constanța. De-acolo, ele urma să fie achiziționate de bogătani sau mafioți, femei cu blănuri albe prelinse pe coapse sau puștoaice echipate la modă, military style, aduse cu Maybach-ul de-un unchi sau de-un tată vitreg. Astea erau cele mai păcătoase: aveau degete lungi, schingiuite, de-o frumusețe ireală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Tot în acea noapte specială, gustul kebap-ului oferit din milă de turcul instalat la debarcader, cu un fel de instalație mobilă de preparat minunile pofticioase. Nu am înțeles prea bine de ce l-au chemat și pe el acolo... Poate că bogătanii, după ce se înfruptau din bucătăria aceea atât de sofisticată, doreau să guste și ceva popular, cool, care să ceară încă și mai multă bere Heineken marca cea mai prezentă la petrecere. Ce gust avea pita aceea umplută cu bucățele de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au luat rușii când au început să-i vâneze pe nemții din țară pe cei ce fuseseră membrii sau simpatizanții partidului nazist, dar și pe alții, cum a fost cazul cu bunicul meu. El era căsătorit cu o nemțoaică. Era bogătan. Acasă avea 30 ha de pământ. Avea tractor de arat. Batoză de treierat. Moară de măcinat. Un frate căzut la Stalingrad... L-au ridicat și pe el într-o noapte. A plecat doar cu ce-avea pe dânsul... I-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
seacă. Am râs. Așa credeți? Cel puțin. Puștiule, nu vreau să îți tai avântul dacă tu chiar crezi că realizezi ceva acolo. Și amintește-ți, nu sunt conservator. Doar pentru stau aici în scaunul ăsta... Aici nu e club de bogătani. De fapt, am mult mai puțin de pierdut decât alții, așa că nu mă dau înapoi să gândesc extrem. Mai fac eu câte o afacere cu Karas, dar asta nu înseamnă că ideile mele trebuie să se potrivească intereselor lui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lui în sensul ăsta, și așa mi-am dat seama că se plăteau polițe în familie. Până și păduchele gras și tupeist de pe Wall Street, care suge sângele cu poftă, făcea mai mult bine în forma sa diavolească decât acești bogătani care mureau de grijă, zicea el, exact ca și restul lumii. Erau pur și simplu îngrijorați. Și începea să îi porcăiască preț de vreo oră. Eram obișnuit cu proiectele entuziaste care n-ajungeau niciodată să părăsească hangarul inventatorului. Ca operele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
noștri unde merg? blestemă o grăsană unsuroasă, poate o gospodină, chiar Înainte ca autobuzul să plece. — Italia e grețoasă, intră În vorbă un pensionar invalid exasperat. Are dreptate cel care a spus că Italia e o țară săracă locuită de bogătani. Avem structuri și servicii de lumea a treia, dar avem mai multe telefoane și bancomate decât suedezii. Emma se gândi că la Roma merg cu mijloacele publice doar pensionarii, străinii și studenții - cei săraci, adică - iar ea trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
oală din lut. Apoi Începură și ei să facă săpături cam pe unde babele și moșii satului Îi păcăleau că ar fi fost Îngropate lucruri de preț și, mai ales, oale pline cu galbeni lucitori, ascunse În vremuri rele de bogătani ce-și sfârșiseră zilele fără să apuce să pună iară mâna pe avut. Își Împărțiseră Împrejurimile și ieșea chiar cu bătaie dacă vreo ceată de căutători se apuca să-și Împlânte cazmalele În teritoriul alteia. Ceata lui Ion, zis Vieru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui Catul, Tibullus sau Properțiu, epicurieni după moda campaniană, ei îi cinstesc pe Bachus și pe Venus dar detestă nu atât religia cât Biserica - în orice caz, pe preoți și pe călugări, pe episcopi și pe papă - pe seniori, pe bogătani dar și pe ceilalți reprezentanți ai ordinii stabilite. Ei slăvesc meritele sărăciei, jocul îde zaruri), tavernele, prietenia și cântul, versificația, primăvara, femeile, sexualitatea ludică, veselă, deculpabilizată. „Să ascultăm de dorințele noastre - e un comportament inspirat de zei”, afirmă unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
burduhanele se vedeau umflându-se din ce în ce mai abitir. Cucoanele se făcuseră cât niște butii. Nehaliții, ăștia-afurisiți plesneau de-atâta mâncare! Cu gurile căscate și bărbiile unse de atât de aprinși la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea la masă așa cum curge apa pe Sena. Un adevărat puhoi, ca atunci când plouă și pământul e-nsetat. Coupeau turna de sus, să poată vedea spumegând șuvoiul roșu; și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie vreo zece bogătani, vreo doisprezece vagabonzi, colo o jumătate de duzină de muncitori care trag în lături [...]. și vom mai și împușca pe loc câte un individ din zece, dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie vreo zece bogătani, vreo doisprezece vagabonzi, colo o jumătate de duzină de muncitori care trag în lături [...]. și vom mai și împușca pe loc câte un individ din zece, dacă se face vinovat de parazitism”. Așadar, Lenin instaurează „comunismul de război” care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cârciume 101. În Pădureanca descoperim, de asemenea, o anume comuniune cu lumea prezentată. Acțiunea se desfășoară și în Șiria, comuna natală a scriitorului. O mătușă a sa, "pădureancă", fire independentă, Catarina, fiica lui Paia Slavici, se mărită în Curtici după bogătanul Sofronie Gîrba, om moale, fără voință, întocmai ca Iorgovan din nuvelă. Căsnicia pare să nu fi mers bine încă de la început și în 1867 începe procesul de divorț 102. Se amestecă în relația celor doi și preotul din Curtici care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
are de fiecare dată dreptate. Pe de-o parte, îi cere lui Busuioc să-și lase fiul să-și trăiască traiul, pe de altă parte, îi interzice nepotului ștrengăriile. Unchiul nu pare să înțeleagă drama pe care o trăiește tânărul bogătan, se pronunță însă de fiecare dată cu o hotărâre de cunoscător și participant activ la suferințele acestuia. Ultima intervenție în narațiune a personajului se constituie, parcă, revelator, tot într-un îndemn anacronic: Acum mai ales să-l lăsăm în pace
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ani. Maturitatea l-a prins pregătit (economic și psihologic) să-și întemeieze o familie. Cu zece ani mai tânăr, nealtoit la vreme, Iorgovan se mișcă după cum bate vântul. Nuvela conține paragrafe întregi care împărtășesc cititorului această stare permanentă a tânărului bogătan. E grozav lucru când vrei să nu voiești ce vrei și simți că nu poți voi nimic, ci te duce altul după cum te poate. Și lucrul ăsta grozav îl simțea Iorgovan și acum. Îi plăcea Simina, o Simina și acea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de soluționare: varianta legală a căsătoriei și cea ,,clandestină", a aventurii de o vară. Căsătoria nu poate avea loc. Nu Vica, mama lui Iorgovan, sau neamurile acestuia sunt cele care par a se situa într-o opoziție fățișă, cât Busuioc, bogătanul. Mama chiar se plânge că odată cu plecarea Siminei la Socodor îi este alungată fata din casă. Între cele două femei se statornicise, deja, o legătură mamă-fiică pe care nevasta lui Busuioc nu înțelege să o compromită atâta timp cât nu există un
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
început, ipoteza căsătoriei cu Simina era pentru că știa foarte bine că ea nu putea fi acceptată de ,,familie" (de tată, cu alte cuvinte)"107. Știm că nu ,,gura satului" se ridică împotriva celor doi. La întrebarea lui Neacșu adresată tânărului bogătan de ce nu vrea să o ia de nevastă pe Simina, notația auctorială surprinde: Iorgovan știa de ce nu voiește, dar era bătrânul acela slăbănog căruia nu voia să i-o spună, pentru că îl durea grozav cuvântul său în urechile lui. Așa că
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în bariera de netrecut între acesta și obiectul plăcerii sale și justifică ura. Acesta cu atât mai mult cu cât, așa cum am văzut, relația tată-fiu se dovedește a fi cel puțin bizară încă din vremea anilor de școală ai tânărului bogătan. În altă parte trebuie să căutăm resorturile acestei căsătorii compromise înainte de a se înfăptui. Ne vom întoarce pentru aceasta la protagonistul refuzului categoric: Iorgovan. Cea mai importantă secvență de comunicare dintre Simina și tatăl ei, Neacșu, pe care o conține
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
caută la tot pasul în dreapta și în stânga, ca să vadă cum vor alții să-l ducă. Comparația nu e una didactică, ci una lămuritoare care vorbește despre un minus, o absență pe care Neacșu o identifică în personalitatea lui Iorgovan: tânărul bogătan nu cunoaște responsabilitatea de sine. Bătrânul pădurean nu se înșală. Nuvela nu menționează niciun moment al asumării unei decizii importante în viața tânărului câmpean. Există însă nenumărate pasaje care vorbesc despre rețineri, ezitări sau abandon în educație, în raporturile inter
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
parametrii științifici) de orice fel, ne propunem să ne întoarcem, pentru construirea unui portret cât mai complet al eroului, la bogăția de detalii pe care ni le oferă nuvela lui Slavici. Simina cea îndrăgostită are propria sa părere despre tânărul bogătan. Afecțiunea alterează obiectivitatea observației, dar nu îi știrbește intuiția de fond: Simina se uita în calea lui. Venea drept, cu capul sus, cu pasul ușor, iar ochii nu îi mai erau ascunși sub genele dese, ci se aruncau îndrăzneți în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
problema serviciului militar de care naratorul nu vorbește niciodată, cât și a obținerii dispensei de minoritate fără de care nu se putea oficializa relația celor doi tineri. Nu e de trecut cu vederea, faptul că dincolo de obstacolele menționate, în calea tânărului bogătan se mai interpuneau și aceste două social-administrative, motiv în plus ca să-i ,,treacă pofta" de a se însura cu pădureanca. Credem, însă, că, în orice caz, gândul cununiei era departe de Iorgovan. Băiatul era cu minte, dar mintea e și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
creadă că el umblă cu gândul de a și-o lua de nevastă pe Simina, dar o iubea, și încă mai puțin a vrut ca cineva să simtă că-i este dragă și nu voiește s-o ieie. Pentru tânărul bogătan lipsa intenției de a se căsători nu înseamnă și coborârea Siminei de pe piedestalul pe care au ridicat-o sentimentele lui față de ea. Ea e mai mult decât o ,,slăbiciune", de aceea reacționează cu o virulență neașteptată amenințând cu sinuciderea atunci când
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]