29,922 matches
-
intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD („Clubul țărilor bogate”), Friedrich August von Hayek, David Hume, Immanuel Kant, Gheorghe Lazăr, weltanschauung post-modern, Blaga - Cassirer, Joseph Schumpeter, Armând Feigenbaum, Kaoru Ishikawa, Alfred Marshall, Titus Filipas Titus Filipas (blogideologic): În Marea Britanie ministerelor li s-a ordonat să evalueze impactul ambiental climatic al
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
alternare de persoane I și III, acel Stern narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că aici e vorba de o istorie la scară mică, de felul cum niște evrei relativ bogați și cu idealuri banale suportă deportarea, moartea, exilul sau prosperitatea occidentală, sau felul cum arată un evreu comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel, prietenul cel mai bun al
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
comunist, sionist sau dușman de clasă și la acest capitol autorul înregistrează un succes cu personajul său Ariel, prietenul cel mai bun al naratorului, care evoluează, de la fiu de impiegat ceferist, prin statutul de militant școlit la Moscova până la negustor bogat de vinuri în Spania, arestat pentru motive obscure de spionaj. Versatilitatea lui e fascinantă și ilustrează încă o dată condiția specială a fiilor lui Israel, apatrizi dominați și dominatori la alt nivel. Ce ar mai putea fi discutabil în acest roman
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
însă unde se dovedește că aerul regiunii îngrașă. Afinitățile elective ale lui Ungureanu cu Ionescu fac posibilă o astfel de apropiere: îngrășarea e o rinocerizare a zilelor noastre, iar 60% din populația României e supraponderală (Ungureanu are un vocabular foarte bogat cînd vine vorba să desemneze luarea în greutate, de la grăscior la dodoloață). Ceea ce-l salvează pe idealistul director e umorul - umorul negru, ironia, autoironia. în mijlocul supraponderalizării generale, doar el nu se rinocerizează. Despre regi, saltimbanci și maimuțe, un jurnal care
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac și glume, alții preferă o stare de permanentă gravitate. Dincolo de această bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de deschidere pretinde, desigur, o cultură mult mai vastă decât materia propriu-zisă care va fi predată. Ea creează cadrul general al cursului care demarează, contextul său cultural și istoric
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
recentă ori de categorii cu totul modeste. Chiar dacă de nenumărate ori conținutul este foarte diferit la același tip de bunuri, diferența stînd în valoarea și în bogăția acestora, tipologia rămîne mereu aceeași, iar funcția este și ea neschimbată. Fie el bogat sau sărac, tînărul primește același pămînt, chiar dacă unul înseamnă moșii vaste, iar altul doar cîteva pogoane, după cum primește și aceeași haină, indiferent că una este de samur, iar alta din piele de oaie. Ceea ce diferă în aceste cazuri nu este
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției Zestrea, ele nu sînt singura miză a acestei expoziții și nici pe departe cea mai importantă. Pentru că în afara nivelului ei narativ, expoziția se sprijină pe un bogat inventar de obiecte, de forme și de imagini. De la textul foii de zestre, element descriptiv și grafic în același timp, și pînă la documentul fotografic, obiectul tridimensional sau piesa de costum, documentul vizual capătă o pregnanță și o diversitate pe
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Antoaneta Ralian Înainte de a fi fost cunoscut cititorilor - cel puțin cititorilor din România - prin opera sa bogată, insolită, plină de farmec, numele lui Salman Rushdie a făcut vîlvă datorită extraordinarei întîmplări care i-a fost hărăzită: condamnarea la moarte, de către fundamentaliștii islamici, pentru cartea sa, Versetele Satanice. Carte considerată a fi un sacrilegiu, o insultă adusă religiei
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
poveste plată fără viață, ritm tărăgănat, kitsch la puterea "n" - astfel se poate rezuma filmul fără grija de a fi omis ceva notabil, fără regrete cum că am fi comis o nedreptate. Odată ce pătrundem în teritoriul dramelor oferta devine mai bogată: vom întîlni drame psihologice ar spune ei, drame casnice am considera noi (vezi Infidelă), drame de război în aparență, drame pur și simplu în esență (vezi Am fost cîndva soldați și tineri). în această ordine vom prezenta succint cele două
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
unde se află, cu cine vorbește, amintindu-i deseori pe comuniști pentru ca odată să exclame: Ei, dar cred că iar am încurcat treburile: de unde naiba am făcut eu rost de comuniști la Londra? Concubina acestuia, Claustrina, are un cazier destul de bogat, excursii în Istanbulul care o dăruiește nu numai cu inele de aur ci și cu boli venerice, înșelarea frecventă a concubinului. Și în cele din urmă fiul lor, Ion-Ronaldo, face parte din generația acelora care nu omit nici un film picant
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
acest aspect conferă cărții un aer de ușoară desuetudine (în paranteză fie spus, ea a fost scrisă între 1985-1986, cînd altele erau trend-urile principale în teoria literară), ci mai degrabă folosirea inadecvată a resurselor de erudiție, de altminteri foarte bogată. De ce ar fi nevoie, de pildă, ca în analiza versurilor "Oamenii umblă amețiți de lumină/ și se-ntorc întotdeauna dintr-o veghe;/ Mersul lor e ca un dans al vîntului./ De la soare învață să se urce pe munte în zori
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
care deconspiră de la bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după care vin la rînd fișa bio-bibliografică și reproducerile. Deși par episoade oarecum izolate și de sine stătătoare - la rigoare oricare dintre aceste segmente poate fi privit în sine, fără nici o legătură cu celelalte -, există un
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scînteii." Subscriu cu amîndouă mîinile, adăugînd că relația Caragea-Buculei, prin bogata ei încărcătură de sensuri, este demnă să inspire o piesă de teatru sau un roman, iar subiectul, sînt sigur, îi va tenta pe mulți. Dar Boris Caragea, precum arătam mai sus, n-are vreo vină ce s-ar cere răscumpărată
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
interesul lor constant pentru artele complementare: pictura, în ceea ce-l privește pe primul, și poezia, în ceea ce-l privește pe celălalt. Se știe, de asemenea, că Radu Boureanu era, în același timp, un poet cunoscut și un pictor cu o bogată activitate expozițională, că Nichita Stănescu desena cu multă dezinvoltură, iar Marin Sorescu a avut chiar tentative concrete de a-și sistematiza, în expoziții, desenul și pictura. De departe cea mai notorie este situația lui Tudor Arghezi, cel înzestrat, după propria
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
și Mache Răzăchescu - și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea, o altă parte către Capitala anilor '30 ai secolului trecut. Bogată, poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea împrumutată din anii '30. în ciuda faptului că Victoria Bucun a gândit o serie de dansuri menite să sublinieze atmosfera de carnaval, ele se consumă izolat și asta pentru că
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea, o altă parte către Capitala anilor '30 ai secolului trecut. Bogată, poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea împrumutată din anii '30. în ciuda faptului că Victoria Bucun a gândit o serie de dansuri menite să sublinieze atmosfera de carnaval, ele se consumă izolat și asta pentru că aripile fanteziei scenice
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Tatiana Slama-Cazacu Truism sau nu, este nevoie să repetăm necontenit: limba română - pe care ar trebui s-o iubim mai mult și s-o ferim de "poceala" - este una dintre cele mai bogate, măi maleabile și totodată plastic-pitoresti sisteme vocale din tezaurul umanității. Iar poporul căruia i-a fost hărăzita, desi adesea își bate joc de ea, impanând-o cu slut-inutile "împrumuturi", îi păstrează și folosește, între altele, un tezaur de zicale, proverbe "formule
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
talent dar ușor invadabil de artefacte sau pseudo-produse de artă străine, omenos (nu am găsit în alte limbi traducerea posibilă, ca și pe cea a omeniei), iertător și solidar cu semenii - dar, de-a lungul secolelor, nedreptățit, sărac în țară bogată, marginalizat "la porțile Orientului"; delăsător - nu zic "leneș" - din cauza obligațiilor contextuale, viteaz la nevoie, dar supus vitregiilor până devine aprig la mânie, si muncitor de săruta glia pe care-i curgea sudoarea. Ce denotă sloganul difuzat și pe cai mediatice
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
copiii străzii", scoși din canale, duși la familiile care-i refuză, si revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe "copii" - care, "nu uitați: Casă de copii nu e acasă", cea mai
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ajunge niște obiecte ciudate de muzeu... Se trăgea așadar cu tunuri înflorate, animaliere, cultivate, umaniste chiar, grăind printre salve latinește, îndopate în prealabil cu niște făcălețe gigantice de pulbere explozivă... Cred că doar americanii, azi, în copilăria lor de oameni bogați, în naivitatea lor deprinsă cu visările cărților de povești, mai scriu pe armele lor, - nucleare - câte un cuvânt șugubăț... de pildă Zburdalnica, aluzie la racheta căutătoare de ținte pe terenul inamic, și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
și Cornel Reguș, Nume de femei în vechi acte istorice (sec. XIV-XVI), 1999, nu apare Rodica, dar nici vreo Irodia. Rada e în schimb bine reprezentat, cu derivate ca Rădae, Răduca, Răduța. Nu am putut totuși verifica un material mai bogat, care să lămurească numărul și circulația diminutivelor din această serie. în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, în balada Rada, apar Rădița ("Că-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
Rodica Zafiu Seria derivatelor cu sufixul modern și internațional -ism e, cum se știe, deschisă și foarte bogată. Fenomenul nu este, de altfel, specific limbii române și nici foarte nou. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943, 1947) considera sufixul "foarte productiv", ilustrîndu-și afirmația cu un lung șir de exemple culese din publicațiile vremii: copism, haotism, ienicerism, mareșalism
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
a consumatorilor", fiind dublat de un calc cu același sens, consumatorismo; în vreme ce consumismo (formație internă) s-a fixat pentru sensul clar negativ, implicînd o interpretare ideologică și morală, legat de formula "societate de consum". Familia lexicală a cuvîntului, deja destul de bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem de atestări în română, furnizate de Internet
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
carte remarcabilă, vie și profundă în aceeași măsură, melancolică și încurajatoare fără a fi, însă, nici sceptică și nici arogantă. Pictorul, ca om și ca făptură creatoare, ca ființă limitată și ca vis neîntrerupt, are aici una dintre cele mai bogate înfățișări din întreaga noastră literatură despre artă. Iar textul însuși, redactat cu multă grijă, are și el calități expresive intrinseci, fără ostentație și fără fasoane.
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]