721 matches
-
traducere și popularizare, cu mulă râvnă, a vieții, operei și activității, dar, mai ales, ale scrierilor, învățăturilor sfințitoare și ideilor mântuitoare ale Marilor Părnți Duhovnicești Români, cum ar fi, de pildă, Paisie Olaru, Ilie Cleopa, Dumitru Stăniloae, Iustin Pârvu, Sofian Boghiu, Roman Braga și Arsenie Papacioc. Ne bucurăm de faptul că toți acești Mari Părinți Duhovnicești sunt tot mai căutați/accesați/propovăduiți și mărturisiți, atât la noi în țară cât și în afara granițelor ei, atât de noi, românii, cât și de către
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
și bani, spunând că cineva, un urmaș, va putea valorifica documentele adunate. Multe dintre fapte, întâmplări, acțiuni și atitudini, oameni și instituții, le-am tiut de la tatăl meu, învățătorul Virgil Cernat, de la oamenii satului: mama Boghioaia, Vasile Vasilaș (Costănoiu), Emil Boghiu, de la Iordache Nănescu și Nicolai Vasilaș, de la profesorul Vasile Totolea și mulți alții care nu mai sunt. Despre familia Rosetti am aflat multe amănunte de la Ecaterina (Catrina) Boteanu (Duduia Titina), apoi de la fratele mai mic al mamei, Mircea Ignătescu, priceput
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Toader Boca, pe care, apoi, le-am găsit în însemnările sale. Dintre cei care, ajunși ei bătrâni, am aflat în vara și toamna anului 2009, alte și alte date și cunoștințe care au întregit conținutul cărții, amintim pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le-am găsit în însemnările sale. Dintre cei care, ajunși ei bătrâni, am aflat în vara și toamna anului 2009, alte și alte date și cunoștințe care au întregit conținutul cărții, amintim pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume de locuri și oameni), care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și toamna anului 2009, alte și alte date și cunoștințe care au întregit conținutul cărții, amintim pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume de locuri și oameni), care, cu multă amabilitate, m-au găzduit, cât timp am făcut investigații în Lunca și Fruntești. Cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo unde a fost o instalație de distilat alcoolul a boierilor Rosetti), urcă pe Cocolie (un pinten de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a fost curtea lui Vasilică și nici locul unde a fost „mănăstirea”, după cum, dincolo de Valea Boțului, sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei Lambrino. în acea zonă se mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plasa Berheciu, județul Tecuci, și al Catrinei Lupu, servitoare, ambii soți sunt servitori pe moșia Rosetti Dimitrie, în a cărui casă a avut loc fericitul eveniment. Martori la declararea nașterii în fața ofițerului stării civile, care era primarul comunei, au fost Boghiu Ion din satul Slobozia și Boboc Nicolai din Știubiana. Modificările în structura de proprietate asupra pământului, ca urmare a moștenirilor, vânzărilor de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete din Lunca, Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în Registrul de stare civilă, ca martor la înregistrarea nașterii copilului Manolache, în familia Lupu din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete din Lunca, Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în Registrul de stare civilă, ca martor la înregistrarea nașterii copilului Manolache, în familia Lupu din Știubiana, în 22 martie 1868, Ion Boghiu „de meserie plugariu”, domiciliat în satul Slobozia, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, este cel care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe linie masculină s-au căsătorit cu fete din Lunca, Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în Registrul de stare civilă, ca martor la înregistrarea nașterii copilului Manolache, în familia Lupu din Știubiana, în 22 martie 1868, Ion Boghiu „de meserie plugariu”, domiciliat în satul Slobozia, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, este cel care, după noua lege administrativă dată de Al. I. Cuza în 1864, a pus într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
I. Cuza în 1864, a pus într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus-o la Lunca, care devine centru de comună. Structura proprietății funciare a familiei Boghiu lasă să se întrevadă vechea delniță răzășească, întinsă din deal în deal până în zarea Poienilor și pe partea nord-vestică a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în Oțelești, familia Bocăneală, iar proprietăți a avut și familia preotului Davidescu. Satul Fruntești a avut o conducere proprie: vornici și vătămani, ajutați de oamenii buni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de rezultatele bune și foarte bune obținute în echipa locală de fotbal, prin anii 1960 până în 1965, și se datorează, ca organizator, antrenor și jucător (vezi subcapitolul „Sportul în Lunca - Filipeni, din prezenta lucrare). S-a căsătorit cu învățătoarea Viorica Boghiu, plecată prea timpuriu dintre noi, în 1995, în urma unei boli necruțătoare. Viorica (Boghiu) Vraciu a fost învățătoare cu har didactic, cu pregătire deosebit pedagogică și științifică, era iubită de elevi și apreciată de părinți, colegi și Inspectoratul Școlar. în urma unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anii 1960 până în 1965, și se datorează, ca organizator, antrenor și jucător (vezi subcapitolul „Sportul în Lunca - Filipeni, din prezenta lucrare). S-a căsătorit cu învățătoarea Viorica Boghiu, plecată prea timpuriu dintre noi, în 1995, în urma unei boli necruțătoare. Viorica (Boghiu) Vraciu a fost învățătoare cu har didactic, cu pregătire deosebit pedagogică și științifică, era iubită de elevi și apreciată de părinți, colegi și Inspectoratul Școlar. în urma unei munci stăruitoare, obține gradul didactică I (1979), când promovarea gradelor însemna ceva, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuie să fie pe sub gospodăriile celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
leapădă de zgura poluării chimice și fonice și se remontează fizică și psihică pentru o altă repriză de stres citadin. La „moșie” are un administrator destoinic, în persoana lui Gabi Vraciu și doi oameni pentru întreținere, familia Gheorghe și Cristina Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un cioban de la 2 mai pânăă la Sfântul Dumitru și pânăă dă zăpada. Se fixează, prin înțelegere, cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și numărul de oi care-ți permite să iei brânza de la toate oile stânii. Acest număr este fixat la 15 oi, dar pot fi și mai puține. Dacă stâna are și capre, caprele sunt socotite fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare în două oi. Familia Boghiu are mai multe oi și capre, locul de adunare și de mulsă oile este lângă casă, pe locul unde altădată a fost via familiei Puțanu, sau cum spunea satul, via lui Ifrim. Gheorghe (Ghiță) Boghiu are o îndelungată experiență în creșterea oilor, organizarea stânelor, deoarece între anii 1962-1980, a răspuns, împreună cu Toader Popa, de stâna CAP-ului, cu 1200-1300 oi și cu locul de stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ilie Pintilescu din 1938 până în 1945, alternativ - Dumitru Rbureanu - Gheorghe Călinescu - 1945-1946; - Vasile Iacobeanu - 1946-1947; - Gheorghe Vraciu - 1 nov.-31 iulie 1952; - Vasile Potolea - 1952-1959; între anii 1959 și 2009 au îndeplinit funcția de director: - Vitali Râlea; - Vasile Ojog; - Vasile Boghiu; - Iordache Minescu; - Gheorghe Ambrozie; - Floarea Boca;Gheorghe Ambrozie; - Ana Ciorcilă; - Ana Buganu. Constatările organelor școlare în privința activității școlii din Lunca (Fragmente din procesele-verbale) „Inspectând azi 16 ianuarie 1901, ora 9-12 școala din comuna Filipeni, cătunul Lunca, am constatat următoarele: această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descântat, iar Hrisculeasa aplica băi rituale, descântând, îndepărtând răul (se ducea odată cu apa!). Un caz de vindecare (îl cunoscă bine de când aveam 11-12 ani!), invocat și astăzi, îl constituie copilul de câteva luni, Cornelia Bănuț, lăsată în grija bunicii, Victoria Boghiu. Am aflat acum, târziu, că inflamațiile pielii, ca niște bănuți, maronii, pe tot corpul s-ar fi datorat unei femei „murdare”care, așa „murdară” a venit cu daruri (rodin) la copil. A fost nevoie de un descântecă și de o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile ale căpriorilor sunt ciopliți cu un model despre care nu se mai știe ce reprezintă și pentru ce-i făcut. Căpriorii se terminau cu „capete de cai”, stilizați, cu funcție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași, 1998, p.68. „Dușegubina” este amintită și de Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, editura Tineretului, 1961, p.168. 35 Mărturie de la Niculina Boghiu, confirmată de Ioana Lungu din Slobozia - Filipeni, la data de 27 mai 2009. 36 Ibidem. 37 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 171 și urm. 38 Ibidem, p. 172. 39 Simion Florea Marian, Nunta la români, București, 1910. 40 Idem, Sărbătorile la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu circa 10 litri (Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). 43 Vasile Adăscăliței, Jocuri de priveghi din judeșul Bacău, în „Carpica”, Bacău, XIII/1981, P. 117-118. 44 Ibidem, p. 120. 45 Familia Gheorghe și Niculina Boghiu, Gheorghe Antip și Ioana Lungu 46 Vezi și Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 125. 47 Ibidem, p. 124. 48 Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 120; „Scenariul” obișnuit care se desfășura la Slobozia - Filipeni, în Lunca, Valea Boțului, la mort mi-a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]