50 matches
-
normativ. Potrivit pct. 34 al art. I din același act normativ anexa B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253208_a_254537]
-
normativ. Potrivit pct. 34 al art. I din același act normativ anexa B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253209_a_254538]
-
normativ. Potrivit pct. 34 al art. I din același act normativ anexa B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253207_a_254536]
-
Specii de pești recomandate pentru test Specie recomandată Intervalul recomandat al temperaturilor de testare (oC) Lungimea totală recomandată a animalului supus testului (cm) Brachydamo rerio (Teleostei, Cyprinidae) (Hamilton - Buchanan) Pește-zebră 20 - 24 3,0 ± 0,5 Pimephales promelas (Teleostei, Cyprinidae) Boiștean 20 - 24 5,0 ± 2,0 Cyprinus carpio (Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758) Crap 20 - 24 6,0 ± 2,0 Oryzias latipes (Teleostei, Poeciliidae) (Schlegel 1850) Killifish 20 - 24 3,0 ± 1,0 Poecilia reticulae (Teleostei, Poeciliidae) (Peters 1859) Guppy 20
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
dubia. Melci mai frecvenți sunt Vitrea diaphona, Retinella pura, Oxychilus glaber - pe frunzare și în poieni Pupilla muscorum, Helix lutescens și Succinea oblonga. Peștii din lac sunt reprezentați de păstrăv - Salmo trutta fario, clean - Leuciscus cephalus, zglăvoacă - Cottus gobio și boiștean - Phoxinus phoxinus. 1.5. Mediul socioeconomic 1.5.1. Istoricul Rezervației Naturale Lacul Bălătău Înainte de naționalizarea din anul 1948, suprafața ce constituie aria naturală protejată Lacul Bălătău a aparținut familiei boierești Ghica, iar, după aceea, a trecut în proprietatea statului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
deși nu e un alt deal, e tot Dealul Boiștea, localnicii o numesc Dealul Pîrăoanilor. Pârăul a săpat de-a lungul timpului în deal o adevărată prăpastie ceea ce creează într-adevăr impresia existenței a două dealuri distincte și vecine. Atât boiștenii cât și pârăoanii parcurg exact aceleași etape în ridicarea coroanei, așa că prezentarea pe care o vom face în continuare va fi făcută cu referire strict la un dintre ele și nu la amândouă. După ce au urcat pe deal, flăcăii merg
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
se împletește și se ridică coroana. Unii flăcăii mai harnici acționează din timp aducând materialele necesare, pentru ca în ziua de sâmbătă să aibă totul la îndemână și să termine coroana mai repede. Există oarecare rivalitate cu privire la cine termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ei la biserica pentru a asista la slujba de Înviere. Duminica, după ce au luat masa de Paști, în cadrul căreia au ciocnit fiecare măcar un ou roșu spunând „ Hristos a Înviat” sau „Adevărat a Înviat”, în funcție de cine lovește sau ține oul, boiștenii merg pe deal să vadă cele două coroane. Dacă întrebi un om în acea zi unde merge și el merge pe deal nu îți va răspunde „pe deal”, ci „la coroană”. Toată lumea vrea să vadă ce au făcut flăcăii cu
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
potențialul productiv al pajiștilor și al pădurilor. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul ("Salmo Trutta Fario"), boișteanul ("Phoxinus Phoxinus") și grindelul ("Noemacheilus Barbatulus"). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus Meridionalis Petenyii") precum și scobarul ("Chondrostoma Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
de pești recomandate pentru teste Speciile recomandate Intervalul de temperatură recomandat la test (șC) Lungimea totală recomandată a animalului de experiență (cm) Brachydanio rerio (Teleostei, Cyprinidae) (Hamilton-Buchanan) Peștele zebră 20 - 24 3,0±0,5 Pimephales promelas (Teleostei, Cyprinidae) (Rafinesque) Boiștean 20 - 24 5,0±2.0 Cyprinus carpio (Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758 ) Crap comun 20 - 24 6,0±2,0 Oryzias Latipes (Teleostei, Poeciliidae) Cyprinodontidae (Tommick and Schlegel 1850) Kilifish 20 - 24 3,0±1,0 Poecilia reticulata ( Teleostei, Poeciliidae
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
iar cele spodice, ca soluri brune acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei, Râpă Roșie
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni" - specie endemică aflată pe lista roșie a IUCN, broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pyrrhula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"); șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
și ca înălțime este aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea caudală excavată, cu lobii subegali. Coloritul corpului este foarte viu, acestui fapt i se datorește și numele ("boiștean", dela "boit" = vopsit, zugrăvit). Are spatele cenușiu-verzui sau verde închis. Pe mijlocul spatelui se află o dungă neagră. Flancurile sunt galbene-verzui, cu un luciu auriu; abdomenul alb-argintiu sau gălbui. Pe mijlocul flancurilor, se află o serie de 5—8 pete
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"). Pești din speciile: lipan ("Thymallus thymallus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Nevertebrate (cosași, cărăbuși, fluturi): cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul de munte cu picioare roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul lui Stys ("Isophya stysi"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), rădașcă ("Lucanus cervus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), fluturele-tigru
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]