439 matches
-
clar! Că mata meriți, nu ești ca cel de la Voinești, care se uită numai după bani! - Lele Safta, mai încet! Nu te supăra, nu pot să primesc! - Aha, vrei să mă enervezi? Să fac tensiune! Așa ați ajuns? V-ați boierit! Ăștia fură cu miliardul și mata te mofturești! Nu vă mai place laptele meu!? - Ba da, e foarte bun! Uite, cum facem! Uite banii ăștia și suntem chit! - Cuuuum, adică, mata îmi dai șpagă! Apăi, ce-ai făcut mata pentru
TABLETA DE WEEKEND (140): ŞPAGA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384056_a_385385]
-
rege vorbiți, conașilor? România e Republică! Repet, ca să intre în cap tuturor! În timp ce regele benchetuia pe la recepțiile marilor cancelarii europene, românii stăteau la cozile foamei și umilințelor postbelice. Ex-regele Mihai n-a răbdat de foame precum românii. Toată viața a boierit-o! După lovitura de stat din 1989 a venit în galop să revendice, cu tupeul caracteristic celor fără caracter și împins din spate de „familia regală” în frunte cu „regina”, care n-a fost niciodată regină, cu cei mai buni
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
Numai oficialii noștri pupă picioarele Statuii Libertății! Doresc ca mesajul să nu fie interpretat eronat. Pentru cîte a pătimit poporul meu din pricina muscalilor, n-am motive să-i îndrăgesc, dar realitatea nu poate fi sub nicio formă negată. Să vedeți, boieri, dumneavoastră, cei care nu credeți acum! Dacă Putin își apără țara, Ortodoxia și Creștinismul, Băsescu, care vorbește mult și la lună, mă contrariază însă, pentru că își dorește ori să ajungă premier ori, din nou, primar al Capitalei. Și dă-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
hoție”, numită Senat, mai plusează încă o încercare de a micșora durata arestului la domiciliu. Din nefericire Țara are în frunte un absent cu duhul și cu fapta și este reprezentată la externe de un motoloc fără curaj. Să vedeți, boieri dumneavoastră, cei care nu credeți acum, ce veselie mare va aduce în curtea noastră scutul de la Deveselu, pentru care Ambasadorul S.U.A., Hans Klemm își permite să afirme că Washingtonul l-a adus în România de dragul florilor de măr! Într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
române, care, altfel, locuia la Ciorogârla în vila lui Pamfil Șeicaru, a scris câteva pagini din viitorul roman Mitrea Cocor, cel primit cu urale în 1949 și apoi desființat cu huiduieli, peste vreo 15 ani, când se schimbaseră, între ei, boierii socialiști. Maestrul Sadoveanu purta vara un costum alb, care, datorită culorii deschise, crea iluzia că îi dublează circumferința trupului, și așa vizibil de la un kilometru, iar pe cap ținea o pălărie albă parasolară, mare cât roata de la căruță, încât, la
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
-și cunoaște clipa cea neagră, permiteți-mi să ridic acest pahar în sănătatea dumneavoastră, și, dacă tot trebuie să intrăm în pământ, măcar s-o facem cu burta plină! La mulți ani! — La mulți ani, Măria-Ta! - strigară în cor boierii. Afară, în fața porții domnești, un trecător care mergea repede, zgribulit, se opri și ascultă. Nu se mai auzi nimic. Trecătorul dădu din umeri și plecă mai departe, fluierând. Episodul 86 MICI DISCUȚII LA MASĂ După toastul lui Vodă, cinstitele fețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i taie; stă în teaca ei și suferă. Dar mai bine să sufere sabia decât să plângă giupânesele voastre. O giupâneasă fără giupân e ca o sabie fără teacă. Am zis bine? Mult prea bine, mult prea bine! nălțară glas boierii. — Zi-le și de oi! - îi suflă Ruxăndrița. — Ce? - făcu Sima-Vodă, aplecând urechea. A, da! Iată, dragii mei, de multe ori vedem zburdând pe mănoasele noastre dealuri turme peste turme de mioare, culegând pașnice cu botișorul lor mișcător răzlețe fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să n-o ia nici prea-prea nici foarte-foarte, stau minunații noștri dulăi ciobănești, câini atenți, ce-au văzut atâtea la viața lor. Dar cine stă în mijlocul oilor, mai înalt și mai înțelept decât toate? — Bunul măgar! - răspunseră într-un glas boierii. Și măgarul, desigur - răspunse cam încurcat Sima-Vodă - deși nu mă gândeam la el, ci la păstor. Căci păstorul e acela care duce turma spre cele mai bune pajiști, el are grija lupilor, el tunde turma când turmei îi e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o numeroasă turmă slabă o minunată turmă mică în stare să pască și-n locurile pe unde au trecut tătarii, cazacii, leșii și cine mai trece în general, pe la noi. Am zis bine? Tot mai bine, tot mai bine! - răspunseră boierii. Mulțumit, Sima-Vodă bău cu înghițituri lungi, apoi văzând privirea pofticioasă a paharnicului, îi dădu acestuia paharul să bea și el puțin. Lângă Metodiu, vistiernicul Ximachi își reluase sfaturile pentru drumul către Papă. Ce-i șoptea, ce-i spunea, noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
eu cu asemenea jilț? Nu-i al meu, e-al boierului. — Și boierul te-a pus să șezi în el, aici, în crucea drumurilor? — Da, dânsul - încuviință țiganul. — Păi de ce? Păi pe-aicea trece multă lume, e drum umblat: negustori, boieri ca dumneavoastră, oșteni, răzăși cu stare. O dată a trecut și Vodă. — Și tu ce faci aici? — Păi, iaca stau, cum mă vedeți. Și dacă vreun negustor sau vreun boier ca dumneavoastră sau cine-o fi să fie are poftă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mare... Șezi și matale mai blând... Episodul 197 A DOUA VENIRE A LUI BARZOVIE-VODĂ îN SCAUN (IIÎ — Să știți, dragii mei - zise Barzovie-Vodă către boieri - că mi-ar fi foarte ușor să vă iau capetele. Te credem, Măria-Ta! - încuviințară boierii. — N-aș avea a face decât un semn - continuă Barzovie - și oricare din slujitorii de-aici cu mare drag și-ar vârî sabia în trupurile voastre, zburătăcindu-vă sufletele și trimițându-le să vâslească spre ceruri. — Deși poate că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă pot opri, Măria-Ta, să nu fiu adânc mișcat de vedenia sufletelor noastre vâslind ca un șir de netrebnici cocori spre ceruri. Și cred - întoarse capul mitropolitul - că, zicând acestea, sunt în asentimentul tuturor. — Așa e, așa e! - întăriră boierii. — Mulțumesc - le tăie Vodă vorbăraia. Să venim la ale noastre. Atunci, înainte de a fi mazilit, care din voi mi-a mânjit cărțile cu dohot? Boierii se uitară întrebător unii la alții. — Măria-Ta - se plecă din nou la urechea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță (Ion) Ruset, a fost Ștefan (1740 - înainte de iulie 1806). Acesta a fost căsătorit cu Maria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cultura națională, a creației populare. Apoi, prin serbările colare, dedicate și unor zile importante, dansurile și cântecele populare, completau, ca program artistic, „ca ingrediente” cuvântările de preaslăvire a unor figuri istorice, ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
salut și să-i spun maestre, știam că se bucură, se vedea asta și te gratula apoi cu tot felul de sfaturi și gânduri bune pentru tine și toată familia. Dar Bâtu, Costache Diamandi, ce om de treabă, ce mai boieri cu barbă juca el, ca nimeni altul. Începuse nebunia cu degetu-n fund și Bâtu avea un avans formidabil, îl controlau băieții fără milă, iar omul răcnea ca din gură de șarpe. Vine într-o zi cu un bandaj mare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
cei mulți, vouă ce mulgeți astă țară - ne-am săturat de falșii culți, fardați cu șarm pe dinafară, dar fără jenă alogenă, căci sunt ciocoi cu firi de șuți. BALADA EUROCIOBANULUI S-au lenevit ciobanii noștri și oile s-au boierit, de când prin legi îi obligară să progreseze-n oierit. La școli ciobanii fură dați, iar oile la reciclări, ca să priceapă ce-i vital în biodiversificări. Și ce de lucruri învățară, fără de care stâna-i seacă: cum oilor să le vorbească
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
nouă că va deveni vasalul turcilor!? Vom avea protecție de la Înalta Poartă, iar birurile vor fi plătite de sărăntoci! CĂPITANUL ARNĂUTU: Sultanul este lacom. Ne trebuie mulți galbeni. BOIER CIOCOIU: Nu-ți face griji, o rezolvăm noi cumva. CĂPITANUL SASU: Boieri dumneavoastră, cum porunciți așa vom face! EXT. / LA CASA DE COMPLOT / NOAPTE În afara locuinței, lângă perete, se află o mogâldeață. URSUZ: Înăuntru sunt ființe umane! Ha, ha! Sânge proaspăt! Oare ce pun la cale? Vampirul lipește urechea de zid și
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
elevii au cules toamna asta de pe câmp măsline? Pă ce pământ trăiești? Bunică-mea făcea de Anul Nou o copaie de scovergi și se veselea toată noaptea cu bunicul. Iar dumneaei... măsline! Tușește fără măsline la masă. Dacă ne-am boierit. -Nenorocitule!..Lasă că am să-ți fac și eu scovergi. Marele director, om cu relații, mănâncă în noaptea de revelion scovergi. Chiar, am să ți-o fac! Bine că mi-ai spus. -Gata, cucoană, m-ai scos din papuci! Vrei
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
nega existența unor forme de nostalgie după deceniile ''comuniste''. * A fost odată ca niciodată, pe vremea când exportam piersici și struguri, o țară frumoasă și mândră. * Până și castelul spaniol l-am găsit îngropat într-o carte lichidă, vierzuie. * Patronul boierește, însă proștii plătește. * Nu uitați că Jacques Brel spune: '' Umorul este cea mai sănătoasă formă a lucidității''. * Fiecare clipă naște un fraier. Totul e să-l găsești. Vorbă americană perfect valabilă pe meleagurile dâmbovițene. * Cea mai nasoală e minciuna prin
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
sau turcii ce ocupau o parte din Balcani. La tron vine fiul său Ivancu sau Ioancu, care pentru a avea liniște încheie la Genova pacea cu genovezii. În sala mare a palatului din Pera cei doi ambasadori a lui Ivancu, boierii Costa și Ciolpan încheie în mai 1387 pacea cu Genova și un tratat comercial. Prea târziu însă deoarece sultanul turc Murad I dorea să ocupe Serbia și Bulgaria și să supună voievvodatul vlah al lui Dobrotici. În 1387, după înfrângerea
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
se numea pe atunci „de maturitate”, termenul „bacalaureat”, considerat încă, pesemne, și el prea „burghez”, a fost introdus mai târziu. Rezultatul a fost că am luat cea mai mare notă la acest obiect dintre toți candidații, iar la facultate „am boierit” la latină, obiect de studiu acolo timp de doi ani de zile. De Constantin Bologa m-am atașat cu timpul fiindcă mă preocupa obiectul său, avea un alt stil de a preda decât Roman, mai variat, mai modern, mai atractiv
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși, la mijlocul veacului al XIII-lea, boierii olteni făcuseră din Oltenia basarabească centrul cel mai activ al vieții românești, în strânsă legătură economică și politică cu cnezatele de pe Valea Timocului, cnezatul
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]