149 matches
-
Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Constantin Dinicu Golescu scrie”Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826 “, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Constantin Dinicu Golescu scrie „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1824, 1825, 1826”, în paginile căreia găsim imaginea vieții țărănimii exploatate, metodele cu care se storceau birurile dela țărani. Un om cu idei înaintate a fost Ionică Tăutu, un boiernaș moldovean, autor a unor pamflete politice. Ca și Dinicu Golescu, el a luptat cu arma scrisului pentru smulgerea poporului din întunericul inculturii și pentru dreptatea socială într-un context democratic. În slujba ideilor progresiste, în preajma revoluției de la 1848, un rol
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
în două anexe cu 95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cărora se milostiveau a le încredința posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
de carte și practicant recunoscut al meșteșugului hotărniciilor. (agrimensura, măsurarea pământurilor, delimitarea trupurilor de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de țară, mehedințeni, așa cum a fost cazul și cu alți boieri , originari de aici și că deci , nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedințeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga facem însă precizarea că , în lipsa
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se recunoască condiția de boiernași și mici boieri, cu avantajele economice și sociale aferente 3. Alții devin negustori recunoscuți la Craiova , Cerneți și în alte orașe și târguri din Oltenia. Dintre sutele de exemple care ilustrează această evoluție, remarcabilă este cea a a lui Tudor
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
și transformare. Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822 aproape
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SECRETUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Secretul Cică-ar fi cumva un împărat Cu aleasă curte princiară, De la boiernașul scăpătat, La cei ce în ranguri se-nălțară. Mișună o faună bogată, Fiecare e pe contul lui. Care vrea și poate, să se bată Spre obținerea succesului. Dar bufoni au devenit prea mulți, Număr mare și de măscărici. Dacă ai
SECRETUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375134_a_376463]
-
-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un boiernaș de primă generație palton cu guler de blană, baston îmbulbat cu argint, un fel de "țilindru" pe capul cu țăcălie: ce mai, conu' Bîrzoi (ot Bîrzoieni). - această lume pestriță umblă (și) pe trotuare; dar trotuarele, vai, trotuarele sînt o calamitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moștenire mai veche, iar icoana Maicii Domnului poartă un mare mister, aș zice că e făcătoare de minuni, pentru că ochii ei te urmăresc oriunde te-ai mișca. Aflăm că mai vine câteodată un preot din marginea Botoșanilor, cunoștință apropiată a boiernașului, să mai facă câte o slujbă, ultima dată venind În aprilie, de Învierea a doua. Ieșim sfioși, târându-ne tăcuți pașii prin iarba proaspătă și moale spre casa cu pridvor din vale. Pe văgăuna Închisă din față sunt risipite vreo
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
hol mobilat modest cu vreo două dulapuri, iar În dreapta cu un sipet pe post de pat, În care Îți poți trage puțin sufletul la ceas de seară. Suntem invitați În camera din stânga, un fel de odaie de lucru. Aici lucrează boiernașul. Iaca, e cam dezordine pe birou, și-a lăsat hârtiile cu socoteli la vedere, dar bine că a Închis lada cu documente și bani. O dată a uitat-o deschisă și s-a Întors din drum vreo cinci kilometri, ne spune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Împrumuta de la cei dintăi; dar socot că le-am putea lua altceva decât straiele, butcele și luxul desfrânat, care vă pregătește un viitor de ticăloșie”2. Cel care veștejește Împrumuturile străine de suprafață, Îngrijorat de viitorul neamului românesc, e zdravănul boiernaș basarabean, domnul Stihescu, opus cu bună știință de către autor elegantului colonel Leșescu, dandy-ul absolut al Ieșilor la 1844. Aceasta să fie chiar convingerea lui Kogălniceanu? Mai mult decât sigur, din moment ce, Încă din 1839, Îl descoperim În Albina românească descriind
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că giubelele sunt niște haine lungi și largi din postav, am vrut să aflăm În amănunt ce sunt „meșii”, spre a vedea ce poartă pe dedesubtul giubelelor boiernașii. Surpriză! „Meșii”, descoperim În DEX, sunt „un fel de Încălțăminte fără toc, confecționată din piele subțire și purtată În trecut de bărbați peste ciorapi”. Românii spilcuiți tc "Românii spilcuiți " În tablourile de epocă refăcute la mare distanță În timp, uneori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
câteva trepte pe scara socială, acolo unde oamenii ocupați se cațără și se mișcă În bătaia vântului asemenea unor tineri marinari agățați Între odgoanele unui vas uriaș, ne vom Întâlni cu doctorul, preotul, avocatul, notarul, micul magistrat, negustorul de vază, boiernașul, eternul funcționar, ofițerul superior etc. Toate aceste personaje sunt niște mecanisme uluitor de perfecționate, la care toate rotițele, În sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor valtrapuri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
înființează colecția „Demogorgon”, în care include lucrări menite „să sperie poporul”. În lucrarea Originele democrației române (1922), în care se ocupă de constituția „cărvunarilor” de la 1822, pregătirea juridică îl ajută să descifreze câteva dintre resorturile socio-psihologice ale „ponturilor” avansate de boiernașii moldoveni, dar aceste rezultate oneste sunt umbrite de interpretări fanteziste și de înlocuirea documentului cu intuiția și cu arbitrarul concluziilor. Înființează revista „Cărvunarii”, apărută în două serii, în 1927 și în 1931, și trimisă gratuit „întregii elite sociale a țării
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
trezea de dimineață. El „trăgea din ciubuc cu sete numai cu un ochi deschis” și, „până nu și-ar fi dres cheful, nu te socotea de om” (Alexandru Beldiman, Tragodia, cca 1825) (112, p. 54). La Berlin fiind (1861-1863), tânărul boiernaș Iacob Negruzzi folosea tutunul, dimpotrivă, ca pe un narcotic somnifer. El con- semna în jurnal fumarea unei țigări ca pe un lucru important. „Sunt foarte obosit - scria studentul Negruzzi în jurnal la 1 decem- brie 1861 -, deci nu voi mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din argint, baga, scoică etc., în colecțiile unor muzee din România (256, pp. 23-25). Și într-o nuvelă a lui Eminescu (Cuconul Vasile Creangă, 1875) apare o tabacheră, mai modestă („de tinichea”), dar totuși cu capacul emailat, în posesia unui boiernaș bucovinean din prima jumătate a secolului al XIX-lea : „își scosese din sânii antiriului [...] tabacherea de tinichea zugrăvită c-o turcoaică cu ciubucu-n gură” (275). „Tutunul este prizat mai ales de cărturari”, scria Flaubert, fiind, chipurile, „pricina tuturor bolilor creierului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe moșnenii Caineni să vânză moșia lor moștenească prințesei Frusina Șuțu, adică: Întâi au cumpărat printr' ascuns părțile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unealtă redutabilă de distrugere a vechiului regim cu proprietatea sa uzufructuară (Zeletin, 1991, p. 67). Acest model de factură raționalist-liberală sistematizează fenomenele noi care au marcat opera de modernizare a societății românești: a) nașterea burgheziei românești, denumită în epocă clasa boiernașilor comercializați sau a micilor boieri agrarieni, apărători ai principiilor liberale și interesați de negoțul cu produse agricole; b) geneza unor practici sociale moderne, precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor „plămădind, pas cu pas, o nouă bază de forța
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atribuite cu aplomb lui N. Iorga, autentifică formal pretențiile romancierului de a reconstitui cu mijloace epice un moment din efemera ocupație a Olteniei de către austrieci (în veacul al XVIII-lea). Istoria se năpustește, strivitoare și perversă, asupra protagoniștilor: melancolicul Tobit (boiernaș autohton) și scutierul său Heiler. Cu toate acestea, destinul personajelor rămâne neatins de presiunea conjuncturii, ascultând mai curând de o providență livrescă. Pe alocuri, ea se face simțită și în Tache de catifea sau în miniaturile din Manualul întâmplărilor. Tandemul
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
ș.a. În primii ani N.A. Bogdan este prezent și cu nuvele inspirate din viața satului moldovenesc, cu încercări dramatice și însemnări de călătorie. Deosebit de interesantă prin informații, reconstituirea atmosferei și autenticitatea evocării este Povestea vieții mele, scriere în proză a boiernașului moldovean Teodor Vârnav, descoperită și publicată de Artur Gorovei, și el colaborator al revistei. Sofia Nădejde a tipărit aici mai multe nuvele, precum și numeroase articole privitoare la învățământ, situația femeii etc. O bogată activitate publicistică a susținut I. Nădejde, care
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
români care a utilizat posibilitățile oferite de fructificarea cultă a folclorului: „Să descopăr uzurile și eresurile poporului”. Și, cu toate că nu l-a citat în Epigonii, se pare că Eminescu i-a cunoscut scrierile. Câteva satire (Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam, Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țară) sunt de fapt mici comedii („dialoguri”), bazate pe observația și pictura de moravuri, în manieră clasică, urmărind să surprindă
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]