48 matches
-
Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, THEODOR (1896-1933) GEOLOG Theodor Văscăuțeanu a fost unul din geologii de seamă ai țării noastre și un distins cadru didactic al Universității Al.I.Cuza din Iași. S-a născut la 18 februarie 1896, în comuna Bolboci (Sorocaă. După absolvirea studiilor secundare, s-a înscris, în 1918, la Universitatea din Iași, Facultatea de Științe Naturale, unde a avut printre profesori pe Ion Simionescu, Ion Borcea și Paul Bujor. A fost un student eminent. Încă din timpul studenției
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cunoscusem bine și de-aia îl idealizam. Făcuse case. Mergeam, mă uitam la casele alea și mă simțeam bine. Lucrase și la o fabrică de hârtie. Pleca dimineața într-un funicular ruginit și rămânea cu zilele prin coclaurile alea din Bolboci. Pe-acolo, când plouă, fulgerele îți trec foarte aproape de urechi. Gheorghe Tatomir ăsta era fotografiat probabil la horă. Sau la clacă. Sau, poate, atunci când fusese imortalizat, Gheorghe Tatomir venea de la biserică. Duminică. Altceva nu știam despre el. Puteam presupune. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, THEODOR (1896-1933ă GEOLOG Theodor Văscăuțeanu a fost unul din geologii de seamă ai țării noastre și un distins cadru didactic al Universității Al.I.Cuza din Iași. S-a născut la 18 februarie 1896, în comuna Bolboci (Sorocaă. După absolvirea studiilor secundare, s-a înscris, în 1918, la Universitatea din Iași, Facultatea de Științe Naturale, unde a avut printre profesori pe Ion Simionescu, Ion Borcea și Paul Bujor. A fost un student eminent. Încă din timpul studenției
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 și 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: a) nr. crt. 35 referitor la drumul DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime de
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
A - Șaua Dichiului - Bolboci se abrogă; ... b) nr. crt. 36 referitor la drumul DJ 714 - Glod - Cabana Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime de 5,6 km, și DJ 714 pe tronsoanele Sanatoriul Moroeni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Peștera, în lungime totală de 27,8 km, din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
Peștera se modifică și va avea următorul cuprins: ... Articolul II (1) Pozițiile nr. 160 și 161, corespunzătoare drumurilor DJ 713 A - Șaua Dichiului - Bolboci, în lungime de 5,6 km, și DJ 714 pe tronsoanele Sanatoriul Moroeni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Peștera, în lungime totală de 27,8 km, din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al județului Dâmbovița, precum și al municipiului Târgoviște, al orașelor și comunelor din județul
HOTĂRÂRE nr. 1.408 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154331_a_155660]
-
Articolul 1 Se aprobă componența Comisiei de recepție pentru obiectivul de investiții "Acumulare Bolboci", județul Dîmbovița, prevăzută în anexa la prezenta hotărîre. Articolul 2 Pe data prezentei hotărîri, H.C.M. nr. 169/1979 se abrogă. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului Marcian Bleahu București, 7 mai 1992. Nr. 243. Anexa COMISIA DE RECEPȚIE pentru
HOTĂRÂRE nr. 243 din 7 mai 1992 privind aprobarea componenţei Comisiei de recepţie pentru obiectivul de investiţii "Acumulare Bolboci", judeţul Dîmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199568_a_200897]
-
anexa la prezenta hotărîre. Articolul 2 Pe data prezentei hotărîri, H.C.M. nr. 169/1979 se abrogă. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului Marcian Bleahu București, 7 mai 1992. Nr. 243. Anexa COMISIA DE RECEPȚIE pentru obiectivul de investiții "Acumulare Bolboci", județul Dîmbovița
HOTĂRÂRE nr. 243 din 7 mai 1992 privind aprobarea componenţei Comisiei de recepţie pentru obiectivul de investiţii "Acumulare Bolboci", judeţul Dîmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199568_a_200897]
-
Vîlcelele Vlașin Zboiu Zorile JUDEȚUL GORJ Cerna-Sat Artanu Arsuri Aluniș-Căpreni Albeni Bădești Baloșani Blahnița De Sus Alimpești Băzăvani Baniu Brădet Andreești Berlești Băcești Brădețel Aninișul Din Deal Birzeiu Bălăcești Clnicu De Sus Aninișul Din Vale Bulbuceni Bohorel Cocorova Aninoasa Burlani Bolbocești Colțesti Apă Neagră Cojmănești Bolboși Magherești Arcăni Covrigi Borăscu Măru-Cetate Arjoci Croici Bucșana Mierea Baia De Fier Danciulești Bustuchin Miericeaua Barza Dealu-Viilor Buzești Mosteni-Logrești Bălănești Gură Menții Calapăru Păișani Bălcești Hălăngesti Călugăreasa Pocruia Bălești Larga-Țirioi Călugăreni Tg - Logrești Bărbătești Lihulești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Orașul NOVACI Localitate componentă: Novaci Sate ce aparțin orașului: Bercești, Hirișești, Pociovaliștea, Sitești Orașul TÂRGU CĂRBUNEȘTI Localitate componentă: Târgu Cărbunești Sate ce aparțin orașului: Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni, Ștefănești Comuna Albeni Sate: Albeni, Bolbocești, Bârzeiu de Gilort, Doseni, Mirosloveni, Prunești Comuna Alimpești Sate: Alimpești, Ciupercenii de Olteț, Corșoru, Nistorești, Sârbești Comuna Baia de Fier Sate: Baia de Fier, Cernădia Comuna Bengești-Ciocadia Sate: Bengești, Bircii, Bălcești, Ciocadia Comuna Berlești Sate: Berlești, Bârzeiu, Gălcești, Lihulești, Pârău
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2 - 4 Str. Bălinești - nr. 1 - 19; 2 - 28; Str. Bărdașului - nr. 1 - 39; 2 - 48 Str. Beclean - nr. 1 - 33; 2 - 30; Int. Beica - nr. 1 - 3; 2 Str. Bistrețu - nr. 2 - 12 Int. Blidari - nr. 1 - 9 Int. Bolboci - nr. 1 - 23; 2 - 24 Str. Boldești - nr. 7 - 57; 4 - 66 Str. Brazilor - nr. 1 - 19; 2 - 22; Int. Brăniștari - nr. 3 - 9; 2 - 8 Str. Brăniștari - nr. 1 - 9; 2 - 10 Str. Brebenei - nr. 3 - 23; 4 - 22
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire“. Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el îi face curte acesteia, spre disperarea lui
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform înclinării stratelor. Numeroși afluenti cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. In general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Bucegii au puține bogății naturale, folosindu-se pentru piatră
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
1400 și apoi de la Cota 1400 până la Cota 2000. În Parcul Natural Bucegi există două drumuri de acces auto care parcurg aproape întreaga suprafață, înlesnind accesul turiștilor: unul din partea de sud, ce începe din localitatea Moroeni și urcă până la barajul Bolboci și mai departe până la hotelul "Peștera", unde se intersectează cu drumul ce urcă pe Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul județului Dâmbovița. În câmpie, sunt amenajate o serie de iazuri și heleștee (Nucet, Comișani, Bungetu, Băleni) de importanță locală. În bazinul superior al Ialomiței, în amonte de Cheile Orzei, se află lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Dobrești si Moroieni. În zona Pucioasa există un lac de acumulare, având în aval o păstrăvărie și funcție turistică. Rezervele de ape subterane din cuprinsul județului Dâmbovița depind de gradul de permeabilitate, cât
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
este un lac de baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
baraj artificial în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
Ialomița, în spatele barajului Bolboci, cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de 8 km de Sinaia și la 10
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform inclinării stratelor. Numeroși afluenți cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
facilitat de asemenea spre cealaltă parte a masivului Bucegi, înspre Peșteră prin telecabina Babele-Peștera, data în folosință în anul 1982 care de asemenea leagă Valea Parhovei de alte obiective turistice importante (Cheile Ialomiței, Mănăstirea Peșteră Ialomiței, Lacul Scropoasa și Lacul Bolboci, etc.) Prin această construcție deosebită, telecabina Bușteni-Babele rămâne o importanță realizare inginereasca a țarii alături de alte construcții pe cablu importante din țară: telecabinele Sinaia-Cota 1400, Cota 1400-Cota 2000, telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea Lac și cele din Poiana Brașov. De menționat este
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
precum ale treptelor dinspre stația de metrou Universitate, iar în zonele verzi s-au plantat rulouri cu gazon. În centrul fântânii arteziene a fost amplasată lucrarea de artă „Sufletul Viorii“ a artistei Domenica Regazzoni, turnată în bronz de artistul Ion Bolbocea. De fiecare parte a viorii s-a montat câte o construcție metalică alcătuită din trei elemente fiecare, destinate a forma împreună o perdea de apă, cu rolul de a împrospăta aerul. La un moment dat, fântâna a fost dezafectată, perdeaua
Fântâna Vioara Spartă () [Corola-website/Science/322417_a_323746]
-
în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]