233 matches
-
Domnului - izvor de apă vie care s-a revărsat năvalnic în mințile, inimile și conștiințele celor care i-au cerut rugăciunea și binecuvântarea, iar cerdacul chiliei sale de la Sihăstria a devenit, pentru mai bine de patru decenii, altar, amvon și bolniță. În aceste cuvinte ale mele, nevrednicul, prea sărace să ilustreze bogăția vieții duhovnicești și a darurilor îmbelșugate ale Duhului Sfânt de care Părintele Ilie Cleopa s-a învrednicit, aș vrea să amintesc, totuși, starea de har pe care toți cei
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459143391.html [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
patru zile mânca o singură prescura douăzeci de minute pe zi. Se întâmplă însă că o mânca și o dată pe săptămână. Pe la sfârșitul vieții lui, acest părinte vrednic de respect, s-a îmbolnăvit de pântece. L-am dus deci, în bolnița din Ierusalim a patriarhului. Într-o zi pe când eram lângă patul lui, avva Conon starețul lavrei celui intru sfinți părintele nostru Sava, i-a trimis o batistă cu o prescura și șase monezi trimitandu-I vorba: - Iarta-ma , că n-
LIVADA DUHOVNICEASCA (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1380249657.html [Corola-blog/BlogPost/352628_a_353957]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > OBLOJEALĂ ÎN BOLNIȚĂ, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oblojeală în bolniță Copilul împarte durerea cu mama care-l îngrijește, tinerii duc boala pe picioare, bătrânețea o culcă la pat
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > OBLOJEALĂ ÎN BOLNIȚĂ, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oblojeală în bolniță Copilul împarte durerea cu mama care-l îngrijește, tinerii duc boala pe picioare, bătrânețea o culcă la pat, iar moartea curmă. Îngerul păzitor trimis de Dumnezeu la botez ne veghează viața, rostul ei cifrat și este martorul faptelor noastre. Spitalul
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
fără ologeală, raxc și sminteală. Acum, îndelungat în zile inima-i ostenită, lumina ochilor e-n pâlpâire fără leac, rărunchiul cu pietricele-n pândă și rog pe Dumnezeu să îmi mai întârzie viul pământesc. Ioan MUȚIU Referință Bibliografică: Oblojeală în bolniță, de Ioan MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Oblojeala_in_bolnita_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
si inscripția "MIRCEA CEL BĂTRÂN"; în dreapta, de sus în jos, inscripția "ROMÂNIA", anul de emisiune 2008, stema României și valoarea nominală - 10 LEI. Reversul prezintă, în centru, biserica mănăstirii Cozia; la partea superioară, de la stânga la dreapta, paraclisul de nord, bolnița și paraclisul de sud ale mănăstirii; sus și jos, inscripțiile "MĂNĂSTIREA COZIA" și "MONUMENTE DE ARTĂ MEDIEVALĂ CREȘTINĂ". Moneda din argint, cu valoare nominală de 10 lei, dedicată mănăstirii Voroneț Aversul prezintă, în stânga, portretul domnitorului Ștefan cel Mare, reprezentat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203783_a_205112]
-
Articolul 1 Imobilul "Fosta bolniță", situat în ansamblul Mânăstirii Cozia din Căciulata, orașul Călimănești, județul Vâlcea, se clasează ca monument istoric, grupa valorică B, cod în Lista monumentelor istorice VL-II-m-B-09697.07. Articolul 2 Direcția patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național comunică prezentul ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249139_a_250468]
-
din județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserica bolniței. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Mănăstirea Agapia a fost descrisă în mai
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserica bolniței. Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Mănăstirea Agapia a fost descrisă în mai multe opere literare care descriu zona munților Neamțului. Printre primii scriitori care au poposit aici s-
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ștefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii și a bolniței. În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
Biserică de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu se află în satul Stănești-Lunca, comuna Lungești, Județul Vâlcea. Acest ansamblu istoric este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, cu denumirea "„Ansamblul mănăstirii Mamul”", . și cuprinde patru obiective: biserica „Sfântul Nicolae” (1696-1699), biserica bolniță de lemn „Sfânta Treime” (1833), ruine chilii și zid de incintă, care datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Istoria Mânăstirii Mamu, cu hramul Sfântul Nicolae, se pierde în timp, undeva pe la începutul veacului al XVI-lea. Se cunosc destul de
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
și astfel doar rugăciunea era o soluție pentru problemele lor. Cuvintele "nebun" și "îndrăcit" erau sinonime. În comparație cu Occidentul, unde pe baza aceleiași concepții se foloseau metode cvasi-inchizitoriale, tratamentul în lumea ortodoxă era mai blând. Ca adăpost pentru bolnavi au fost bolnițele din cadrul mănăstirilor. La începutul secolului al XVIII-lea, în incinta Mănăstirii Sfânta Vineri din București s-a făcut un azil pentru bătrâni și alienați. Un punct de atracție era incoana făcătoare de minuni a Cuvioasei Paraschiva. În timp ce la Sfânta Vineri
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
în satele respectiv eponime. Ansamblul mănăstirii Agapia cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1642-1647), paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1864), construcții de incintă și locuințe monahale (secolele al XIX-lea-al XX-lea), biserica de lemn „Sfântul Ioan Bogoslov” (1821), turnul-clopotniță (1823) și bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780). Ansamblul mănăstirii Văratec cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1807-1808), turnul de poartă cu clopotniță (secolul al XIX-lea), biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1844, cu adăugiri în 1880), biserica „Schimbarea la Față” (1847) și case monahale (secolele
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
într-un raport din 16 iunie 1916: „...piatra comemorativă cu inscripția de la marele voevod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai...” În imediata apropiere a Mănăstirii Cozia se află Bolnița Sfinții Apostoli. Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
a Mănăstirii Cozia se află Bolnița Sfinții Apostoli. Aceasta a fost ridicată de de Radu Paisie (cunoscut și sub numele de Petru de la Argeș), fiu al lui Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Imagini
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era lipită de turnul de sud-vest și de zidul sudic. În 1830 s-au turnat două clopote, tot pe cheltuiala arhiereului. După ce s-a retras din
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița Bistriței, poate cea mai originală mostră de pictură murala de pe teritoriul actual al României, evitând influențele directe ale canonului bizantin de reprezentare. (...) Altfel spus, Elenă Murariu se situează în acea zonă de grație care este 100% artistică și în același
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
interiorul acesteia și care a fost păstrată până astăzi, într-o stare foarte bună, a fost zugrăvită în anul 1757, din grija părintelui stareț Dionisie Bălăcescu. Arhitectura acesteia este una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
care a fost păstrată până astăzi, într-o stare foarte bună, a fost zugrăvită în anul 1757, din grija părintelui stareț Dionisie Bălăcescu. Arhitectura acesteia este una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
și datorită ctitorilor ei, biserica poate fi foarte ușor încadrată în ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Împreună cu celelalte patru biserici, aceasta formează o Sfântă Cruce: Biserica cea mare, a Sfinților Împărați Constantin și Elena, se află în centru, în vreme ce biserica Bolniței, cele două schituri și Biserica Sfinților Îngeri, se află în cele patru laterale ale Crucii).
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a fost o paradigmă pentru asistența socială de mai târziu, chiar până în zilele noastre. Primele spitale au fost înființate în incinta mănăstirilor, așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau că - în ceea ce privește valoarea și însemnătatea omului -, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu; slujeau pe
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]