121 matches
-
un coridor din lemn. Înglobat în sistemul defensiv este și turnul sacristiei care se regăsește sub acelaș acoperiș al bisericii și care se ridică deasupra etajului de apărare cu 16 metri. Asemănător cu biserica fortificată din Moșna, corul păstrează parțial boltirea originală prevăzută cu penetrații. Se poate vedea și coronamentul unui tabernacul care lasă impresia unei marimi considerabile similare cu cel din Moșna. Tot aici, se află două lespezi, una a preotului Martin Roselerus, ea fiind atribuită marelui sculptor Elias Nicolai
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
Rareș a făcut ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. El a rezidit biserica din temelii (Căpriana II, cea actuală). Din acele timpuri se mai păstrează până azi doar zidurile până spre cornișă, sistemul de boltire fiind reconstruit în epoca modernă, în stil neoclasic. Planul bisericii a rămas cel tipic moldovenesc, din epoca medievală - acesta fiind dealtfel singurul monument de cult păstrat din acea epocă pe teritoriul Republicii Moldova. Alexandru Lăpușneanu, născut în zona Lăpușnei, a efectuat
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
arhitectonic al acestui monument se evidențiază prin câteva elemente care amintesc de arhitectura medievală moldovenească, cristalizată sub domnia lui Ștefan cel Mare. Sunt transpuse în lemn de frasin și brad, cu multă pricepere și talent, planul triconc (cruce bizantină) și boltirile de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
și Florica, Dr. Cyru Iliescu din Parcul Ioanid, Clădirile Funcționarilor Direcției de Poduri și Șosele din Sinaia, Locuințele Funcționarilor Vamali din Predeal au aceleași calități ca și cele dintâi și dau, nu numai în exterior, ci și în interior, prin boltirile, dispozițiunile originale și decorațiile lor, o deosebită înfățișare plastică formelor noastre tradiționale, ce păreau mai înainte sortite să se irosească numai în efecte mărunte.” Clădirea Hanu’ Berarilor Elena Lupescu datează din anul 1900, iar restaurantul își are are sălașul aici
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
și anonime se resimte asupra întregului ansamblu ca niște pagini necitite, rupte dintr-o carte de patrimoniu. Bisericile de lemn din România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli. Dincolo de trăsăturile comune, bisericile de lemn prezintă
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
zgură de aramă, material tare și economic ce intră în componența multor ziduri din localitate. Rosturile sunt de mortar foarte tare de 5 cm grosime. Pridvorul este deschis, susținut de zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
la scara clopotniței se află în colțul dinspre nord-vest. Scara este amenajată în peretele nordic anume mai gros prevăzut. Între naos și pronaos se află un zid plin cu o deschidere boltită la mijloc. Naosul prezintă două abside laterale semicirculare, boltirea fiind de asemenea realizată din calote semisferice. Naosul are o calotă foarte aplatizată pe patru arcuri susținute pe patru stâlpi care formează un pătrat în partea centrală. Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
baza pătratăa pe care se sprijină cele patru arcuri dublouri care susțin prin intermediul pandantivilor turla largă, de propoții reduse. Pridvorul, de formă dreptunghiulară, se sprijină pe șase coloane din piatră, fără decor, cu baza octogonală. Sunt legați prin arcade semicirculare. Boltirea s-a făcut cu o calotă rezemată pe arcuri laterale, sprijinite pe console. Acestea sunt mai largi și se întind până la pereții laterali ai pridvorului. În exterior, biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de un
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Nava centrală, inițial acoperită cu un tavan, a fost boltită în 1595, după un incendiu care a devastat atât comuna, cât și cetatea. Colateralele erau inițial boltite în cruce, iar arcul triumfal semicircular a fost transformat în arc frânt odată cu boltirea navei. Colaterala estică are un frumos portal cu ambrazură cu arc trilobat în stil gotic târziu. Corul păstrează bolta inițială în cruce, iar absida o semicalotă. La început, corul era flancat de două capele cisterciene menite rugăciunii călugărilor, dar în
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
lemnului. Au fost aduse la lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
sisteme de canalizare. Pentru planurile caselor particulare, influența etruscă se observă prin apariția camerei centrale numită Atrium iar pentru templele de cult apariția podiumului din piatră foarte înalt și amplasarea coloanelor, dar și preluarea arcului și a unor sisteme de boltire. Influența greacă se regăsește în arta romană prin ideea de piață publică în centrul orașului, ordinele de arhitectură doric, ionic și corintic ,unele tipuri de plan pentru templele de cult, structura și componența teatrelor, ideea trofeelor ca monumente comemorative, folosirea
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Pronaosul pătrat este boltit cu o calotă sferică sprijinită pe patru arcuri. În pronaos, zidul despărțitor are două ferestre, de o parte și de alta a ușii. Boltirea naosului este specific moldovenească. Din pictura originală a bisericii se mai păstrează niște urme pe peretele drept al naosului. Se remarcă prezența celor trei altare, după topografia bisericilor armenești, cu un altar central în absida centrală și cu două altare
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
și a doua jumătate a anilor 1500. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost realizată de către obștea sătească. Edificiul dispune de un plan trilobat, cu absida altarului decroșată, de formă poligonală. Încăperile sunt ordonate pe axa est-vest, iar sistemul de boltire subliniază acest lucru cu mijloace specifice arhitecturii de lemn. Silueta edificiului este marcată de învelitoarea de șindrilă, care este înaltă, cu pante repezi, înglobând astfel și volumul bolților ce acoperă interiorul. Biserica din Păulești are pridvorul amplasat pe latura de
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
de stilul arhitectonic al lui Parler. Un interes special trezesc bolțile construite de Parler. Goticul târziu din Europa Centrală este caracterizat de bolți bogat ornamentate, o practică care a fost începută prin dezvoltarea de către Parler a unui sistem propriu de boltire pentru corul catedralei Sf. Vitus. Un alt stil gotic regional care prezintă, de asemenea, o ornamentație și o ingeniozitate uimitoare în proiectarea bolților este stilul perpendicular al goticului englez. Rămâne un semn de întrebare care dintre stiluri l-a influențat
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
rețea hidrografică este tributară Someșului,prezentând o pantă medie de scurgere redusă. Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul comunei Apahida este de 21552 m. Văile existente au un caracter de maturitate și s-au dezvoltat prin eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo Gloria ...anno 161(?). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, boltită în trunchi de con; naosul spațios prezintă o boltire în semicilindru. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță un turn robust, cu foișor îngust și o fleșă de o accentuată verticalitate, adosat în 1833, deodată cu cele două pridvoare deschise, corespunzătoare laturilor de vest și de sud. În 1928 pantele abrupte
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de S în exterior, este aplicat un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
semicalotă. S-a început pictura în altar, dar din păcate s-a întrerupt. Ca element distinctiv, biserica prezintă caracteristici ale tipului de basilică romană, de la începuturile creștinismului, anume nava bisericii fiind înpărțită longitudinal în trei părți, numai partea centrală având boltire, această partajare fiind făcută de două rânduri de piloni subțiri, tencuiți, uniți între ei de arcade. Dimensiunile bisericii sânt însă modeste : apoximativ 4m lățime și 12m lungime. Biserica de iarnă, Sfântul Antonie cel Mare Dat fiind faptul că de mai
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub forma unei cruci "grecești" cu brațe egale. Boltirea este susținută de patru stâlpi de secțiune pătrată din mijlocul naosului, peste care se înalță o turlă monumentală. Pictura murală a bisericii datează în
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub forma unei cruci "grecești" cu brațe egale. Boltirea este susținută de patru stâlpi de secțiune pătrată din mijlocul naosului, peste care se înalță o turlă monumentală. Pictura murală a bisericii datează în mare parte din vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366) aparținând stilului paleolog, dar s-au păstrat și
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și eleganță a fațadelor. Sistemul de boltire nu mai prezintă o structură unitară datorită modificărilor de la începutul secolului al XIX-lea care au afectat turla și bolta altarului. Astăzi, turla mai păstrează tradiționala boltă moldovenească sprijinită de arce piezișe, în schimb partea superioară a altarului prezintă forma
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din Șieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenței cisterciene în care se renunță la sanctuarul cu absidă semicirculară - tipic romanică - fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croșete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este și absența turnului-clopotniță. Aici se află cea mai importantă piesă de sculptură aparținând goticului
Șieu-Odorhei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300893_a_302222]
-
se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră dreptunghiulară (0.45x1.05 metri). El are un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale și transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Este de remarcat aici decorarea grinzii de sus a parapetului cu cioplituri în joc volumetric. Între pronaos și naos este un gol de
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate (încheiate în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]