36 matches
-
internat tot la Dermato (are În vîrful capului ceva ce seamănă cu o carapace de țestoasă), ești foarte aproape, e-n continuare, aci, pe culoar cu noi. Fenomenal! Îl găsesc pe Rică la scrumiera de pe hol, Încon jurat de cîțiva bolundei care cască ciocul increduli: Rică le execută foarte abil scamatoria cu degetul arătător rupt și dezlipit (de fapt, e degetul mare mascat), strîngînd țigara Între buze. Mă vede pe deasupra capetelor plecate și Îmi face semn rîzÎnd. Cu vorbirea clară, puternică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav arhaizante („gânde”, „pământe”, „liliece”, „petrecum”), vocabule inventate („tuleiște”, „oblime”, „împuhoiete”), regionalisme savuroase („furdulaș”, „fișcă”, „gruiețe”, „foastăne”, „firhonguri”, „holimburi”, „acăți”, „bolund”, „bolând”, „boșoalcă”, „a încelui”). Nu lipsesc acrobațiile verbale. Undeva, în Bătaia cu aur, poetul se amuză descompunând cuvântul „sămânță” și totodată manipulând alte vocabule: „Să, început de acțiune, / să facem ceva, să spunem, să pornim, -/ mân, mânare, a mâna înainte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
pe ban și își construiește o casă " care-i problema ? Au fost vreo două ore de relaș, pigmentate savuros cu acuzații reciproc dezavantajoase, ceea ce l-a făcut pe Haralampy să reflecteze la un moment dat: -Vecine, domnii aeștia ne cred bolunzi... ...Domnul Mugur Ciuvică, încadrându-se perfect în spiritul și ideologia constantinesc-apeistă, acuza pe toată lumea, Victor Ciorbea, molcom la vorbă, încerca să demonstreze că PN} CD-ul va face... etc, Vasile Gherasim, prins în menghina doamnei Buruiană și amenințat permanent de
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
în cimitirul din Deal ori la ăla din Șes. Domiciliul meu îi la numărul 292 și acolo stau. Îmi zice Perhaiță Dumitru. Când nu vorbesc cu porcu, stau de vorbă cu mine. Dacă mar vedea cineva, ar zice că-s bolund că vorbesc singur. Da nu-i așa. Și n-are cine să mă vadă, că încui ușa și trag perdelele la ferești. Mă uit la picioarele astea care merg cu greutate. Tare mult o umblat.” Marian Ilea e născut în
„La noi în Desiștea…“ by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3632_a_4957]
-
de cultură, textul devine foarte interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
instrucție - vorba ceea - să-și aducă aminte leatul cum devine chestia cu „Înălțătorrr... distanță o mie cinci suteee... Încărrrcaaați!... Foooc!!! - a pornit vorba un „tunar”. ― D-apoi no! Cum să uiți ce-ai învățat și răsînvățat? Uiți numai dacă ești bolund... Altfel cum? No! ― Auziși, mă Mărine? Ăsta ne face proști... Ia vezi!... Stăi ghinișor, bre! O zâs șî omu’ o vorbî. Ci? O dat cu ciomagu’? Ș apâi ari dreptati. Cî numa’ prostu’ nu pricepi șî nu țâni minti... Da
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
gust... Să știi că are. A venit la mine acum vreo zece zile și numai ce mi-o spus: Bejane și Iustine, că așa mă cheamă, cum și semnez de altfel, Îmi vând mormântul... Am rămas cu gura căscată. Ești bolund, Wellmanne! Numai aztecii sper că ați auzit de ei, se interesă Bejan, da, zise Petru numai aztecii au avut poziții mai bune. Adică mai Înalte, zise Petru În Încercarea sa de a Înțelege discursul lui Bejan. Tocmai așa, aprobă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cumpărat... Dinu era să se înădușe și a căzut într-un soi de letargie prelungită. Cînd și-a revenit, a găsit soluția la problema lui. Nevastă, îmi cumpăr avion. Ești nebun! Nu mă sui în el nici moartă! Nu fi bolundă. Moartă ești cînd cobori, nu cînd te sui, rîde Dinu. Femeia își face cruce, își scuipă în sîn și se roagă la Sfînta Fecioară Maria. Cămătaru a umblat, a ales și a devenit proprietarul unei bijuterii de avion, oleacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai restrânsă în Moldova. Nebunia însă este deseori definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât a nopții". Niculae Mavrocordat afirmă: "bolile trupului cu cât cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt semnificative: existau "trei mese mari, boite
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului cu cât cresc cu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]