36 matches
-
publicat în Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016. Ne-nchidem adânc în betoane, Ermetic și fără speranță, Rămânem doar simple organe Închise-n conserve pe viață. Prin ziduri înalte pătrunde În noi, doar gândul uitării De resturi de visuri bolunde... Iubirea? Doar jocu-ntamplării! Învățăm înmulțirea-ntre ziduri De suflete-n ceasu-nserarii, Procreerea-i pătură-n friguri... Iubirea? Un rest al visării! Să spargem azi zidul ce-apasă A inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa... Iubirea? Eternă speranța! Căprar Florin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
Molozul e-a vieții angoasa... Iubirea? Eternă speranța! Căprar Florin ... Citește mai mult Ne-nchidem adânc în betoane,Ermetic și fără speranță,Rămânem doar simple organeînchise-n conserve pe viață.Prin ziduri înalte pătrundeîn noi, doar gândul uităriiDe resturi de visuri bolunde...Iubirea? Doar jocu-ntamplării! Învățăm înmulțirea-ntre ziduriDe suflete-n ceasu-nserarii,Procreerea-i pătură-n friguri...Iubirea? Un rest al visării! Să spargem azi zidul ce-apasăA inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa...Iubirea? Eternă speranța!Căprar Florin... III. NOPȚI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
sus, până-n frunziș Și la vale și iar... suuus! -Draga tati, n-amețiș”? -Num-o țără! Și m-am dus cu genunți pe pietriș... Și-atunci să auzi tu, plâns! Dând din mâini și blestemând Strigă buna-nfuriată -Ai călcate-ar, om bolund Fata bunii-i ”nsângerată! -No, ce fugi, prinsă de streche? Fraguțile le struci*...! Și zbieri ca-n gură de șărpe?! Fălcuțile le mânji Cu mustul de la cireșe. Genunchii doar îi beli... Pân” s-o mărita... îi trece! Luițuiuș - hintă, leagăn
LUIȚUIUȘ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375817_a_377146]
-
Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am zărit prin fereastra unei secunde Cum plimbai melancolia pe stradă, Enigmatică precum o șaradă, Izvor imaginație-mi fecunde. Tinerii s-au bulucit să te vadă, Erai ținta mulțimilor bolunde, Alt soare mai răsare de niciunde Și toți pomii înfloresc în livadă. Lumea devastează o pepinieră Și-aruncă spre tine cu flori în delir, Și alții la nebunie aderă. Eu nu contenesc deloc să mă mir Cum înșfaci din zbor
REVERIE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376077_a_377406]
-
instrucție - vorba ceea - să-și aducă aminte leatul cum devine chestia cu „Înălțătorrr... distanță o mie cinci suteee... Încărrrcaaați!... Foooc!!! - a pornit vorba un „tunar”. ― D-apoi no! Cum să uiți ce-ai învățat și răsînvățat? Uiți numai dacă ești bolund... Altfel cum? No! ― Auziși, mă Mărine? Ăsta ne face proști... Ia vezi!... Stăi ghinișor, bre! O zâs șî omu’ o vorbî. Ci? O dat cu ciomagu’? Ș apâi ari dreptati. Cî numa’ prostu’ nu pricepi șî nu țâni minti... Da
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
internat tot la Dermato (are În vîrful capului ceva ce seamănă cu o carapace de țestoasă), ești foarte aproape, e-n continuare, aci, pe culoar cu noi. Fenomenal! Îl găsesc pe Rică la scrumiera de pe hol, Încon jurat de cîțiva bolundei care cască ciocul increduli: Rică le execută foarte abil scamatoria cu degetul arătător rupt și dezlipit (de fapt, e degetul mare mascat), strîngînd țigara Între buze. Mă vede pe deasupra capetelor plecate și Îmi face semn rîzÎnd. Cu vorbirea clară, puternică
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII-lea, îl definește astfel: Când nu-i omul în toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte"38. Termenii cu înțeles similar buiac și, mai ales, bolund au avut circulație mai restrânsă în Moldova. Nebunia însă este deseori definită în textele vechi totdeauna cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât a nopții". Niculae Mavrocordat afirmă: "bolile trupului cu cât cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care atestă că bolnavii (femei) deranjau populația din vecinătatea ospiciului, de pe actuale străzi Golia, Independenței și altele, fugeau din ospiciu pentru a cerși etc. Însuși institutorul Creangă, și el vecin al ospiciului, se plânge printr-o cerere către Direcție, că "bolunzii" îi fură ceapa din grădină (act comunicat nouă de dr. Tadeusz Pirozynski), cerând cele mai severe mijloace de represiune. Din cele 111 obiecte care constituiau inventarul sărac al saloanelor de femei alienate, câteva sunt semnificative: existau "trei mese mari, boite
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului cu cât cresc cu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav arhaizante („gânde”, „pământe”, „liliece”, „petrecum”), vocabule inventate („tuleiște”, „oblime”, „împuhoiete”), regionalisme savuroase („furdulaș”, „fișcă”, „gruiețe”, „foastăne”, „firhonguri”, „holimburi”, „acăți”, „bolund”, „bolând”, „boșoalcă”, „a încelui”). Nu lipsesc acrobațiile verbale. Undeva, în Bătaia cu aur, poetul se amuză descompunând cuvântul „sămânță” și totodată manipulând alte vocabule: „Să, început de acțiune, / să facem ceva, să spunem, să pornim, -/ mân, mânare, a mâna înainte
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]