927 matches
-
pune pe masă un ruj și o ojă. Boc: Atât? Elena (ofensată): Ai idee cât au costat astea? 2000 de euro au costat. Ediție limitată, le-am luat de la Paris. Boc înghite în sec și tace. Vadim: Merg și eu... Bombăne: ...patria mea dragă, mamă a noastră iubitoare... Pune pe masă două dosare mari, groase. Elena și Traian (într-un glas): Ce-i asta? Vadim (zbiară): Dovada! Dovada că țărișoara a fost vândută. A fost vândută chinezilor, contra unui TIR de
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
dovezile că ați vândut țărișoara. Traian (râzând): Da, da, pe chinezoaice care fac cu ochiul, hăhă. Vadim: Vine imediat camionul cu documente. Vă distrug. O să-mi eliberez poporul de sub jugul vostru, vampirilor. Șacalilor! Lichelelor! Pune capul pe masă și plânge, bombănind ceva cu “străbunii mei”, “poporul meu”. Elena și Traian își fac semne că “e nebun”. S-a întors Boc cu paharul de apă caldă și un gentoi mare în mână. Traian: Nu mai mi-e sete, mersi, hăhăhă. Ia zi
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
avea mai mare nevoie pentru lupta aeriană, colonelul Adolf Galland, un as german al zborului, a răspuns: „Niște avioane Spitfire pentru grupa mea.” (Avionul britanic Spitfire se bucura de o eficiență excepțională.) Göring a bătut din picior și a plecat bombănind. La Muzeul Forțelor Armate din Moscova se pot vedea cele două tone de „Cruci de Fier” rezervate militarilor germani care ar fi cucerit orașul. Cînd nemții se apropiau de Moscova, trupul îmbălsămat al lui Lenin și stelele roșii de pe Kremlin
De bello second by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2372_a_3697]
-
o fi! Să încerce să vadă de e măcar o potecă pe uliță, că, are el grijă să mărească poteca. Ieși din casă cu ghetele nelegate la șireturi. Alunecă, se împiedică, prima experiență cu zăpada fusese făcută. Se ridică sprinten, bombăni ceva, își legă șireturile cu mâinile înghețate, dar trăgând după el sania ușoară. Uhu ! Poteca înghețată îl primi cu bucurie. Nici nu se așeză bine pe sanie că nerușinata aproape că pleca fără el. În graba mare îi căzu, căciula
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
ai trăncăniți mult, noi plecăm și vă lăsăm pe voi gâștelor,singure - Lăcrămioara (colegă de clasă, 16 ani, drăguță, vioaie, poartă ochelari.) Vă dau tonul la romanța ,, Liliacul,, hai, unu, doi, trei, și.. Se adună sub fereastra luminată. Tușesc încet, bombăne câte unul, apoi o melodie timidă la început, crește în intensitate, E atât de minunată seara aceasta de mai! Au cântat romanța Liliacul, apoi melodia îndrăgită de domnul diriginte ,, Sara pe deal,, - Herberth: ( Încet spre colegi, spunându-le) - Cântăm, la
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
publicat în anul 1991, în revistă Tinerama. Pe 24 iunie 1991, Cornel Constantin Ciomâzgă venea de la Biserica Sfanțului Vasile și se îndrepta către redacția revistei Tinerama. Pe scările rulante de la metrou, i-a atras atenția un cetățean care mergea ușor, bombănind, în timp ce restul lumii se grăbea. S-a apropiat de acestă să audă ce tot îngâna. “Dacă ați veni voi de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”, a reușit jurnalistul să deslușească. Bineînțeles că l-a întrebat de unde vine
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
publicat în anul 1991, în revistă Tinerama. Pe 24 iunie 1991, Cornel Constantin Ciomâzgă venea de la Biserica Sfanțului Vasile și se îndrepta către redacția revistei Tinerama. Pe scările rulante de la metrou, i-a atras atenția un cetățean care mergea ușor, bombănind, în timp ce restul lumii se grăbea. S-a apropiat de acestă să audă ce tot îngâna. “Dacă ați veni voi de unde vin eu, puișorilor, n-ați mai fugi așa!”, a reușit jurnalistul să deslușească. Bineînțeles că l-a întrebat de unde vine
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
călărit zece ani când Ionel dă de-un ochelarist cu ditamai barbă de popă. Tocmai pleca supărat de lângă grătarul pe care un întreprinzător conațional frigea o minunăție de fripturi. Eram la Paris pe unul din podurile peste Sena Îl aud bombănind: „Auzi nerușinare, să-mi ceară 1 franc pentru mirosul fripturii pe care am admirat-o. Tocmai mie nemuritorul, adică Academician al Franței!”. Văzându-mă apoi călare pe ditamai podul pe care mai circulau totuși și trăsuri, așa supărat cum era
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
s-a răstit la ei: -Cine-i acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat că vă iau la bătaie! Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă, că aici sunt numai chirnogi. Îi cunosc eu. Bogați și calici. Așa plecară colindătorii bombănind sudalme la adresa locatarilor cumsecade. Dar Floricica nu se descurajă. Se minună când i-a văzut pe copii butonând cutiuța misterioasă. Acum știa ce are de făcut și tot sărea în sus ca să ajungă la butoane... Credea că ei îi vor
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
De mult. Examenul de regie era al unei studente, Alexandra Badea, după textul "Artă" al Yasminei Reza. O piesă dificilă, concentrată la nivelul replicilor și al relațiilor, imposibil de înțeles de un om atît de tînăr. Cam asta gîndeam și bombăneam în barbă. Fals. Fata aceea a mers la esență. Direct. O disecție a cărei maturitate m-a năucit. Fără urme de șabloane în gîndire și pe scenă. Siguranță și precizie în lucrul cu actorii. Atît de tineri, ca și ea
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
au ripostat criticii săi aprigi, întâiul Grobei nu-l conține în datele sale funciare pe cel de al doilea, a intervenit voința abuzivă a prozatorului, care a lipit între ele felii străine, eterogene. Era o falsă alarmă! Cei care au bombănit nemulțumiți, alertați că se încalcă norme ale esteticului, au omis să observe că procesul de dezarticulare a narațiunii și de demontare a psihologiilor în proză fusese inaugurat mai demult, că dispunea de o tradiție prestigioasă de la Dostoievski încoace. Departe de
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
săvârșească îngrozitoare fărădelegi, lenea, sau totala desconsiderare a sufletului, nesocotirea căinței până în zilele ultime ale vieții și, în sfârșit, disperarea sau sentimentul contrar nădejdii totale în Dumnezeu, în mare mila Domnului, tăgăduind în Domnul bunătatea tatălui, mergând până la gândul sinuciderii, bombăni pisica. Uliana Vladimirovna încremeni. Uliana Vladimirovna se clătină pe picioare. Apucă să bage de seamă că peste fereastra camerei cu șemineu se întinsese deodată un văl strălucitor, pe care, în făgașul luminii cerului se contura o biserică albă, deasupra apei
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
vie în mâinile lui îl exaltă. Se simte eliberat dintr-o lungă și apăsătoare posomorală. Dar trupul s-a îngreunat și respirația i-a devenit mai scurtă. Îl enervează că gâfâie. Când cei cinci copii din echipa adversă încep să bombăne și s-o lase mai moale, și după ce, din greșeală, trântește un băiat, care se ridică de jos cu o mutră bosumflată și renunță la joc, Rabbit e gata să se lase păgubaș. - OK, spune. Bătrânul se cară. De trei
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
văd, alteori, stând minute în șir privind pe geam, cu fața sprijinită în palma stângă, în timp ce mâna dreaptă se mișcă pe conturul invizibil al unui gând știut numai de ea. În acest timp, silueta prăfuită a unchiului rabin o însoțea bombănind și vorbind cu o lume la care avea acces doar el. N-am știut niciodată cum arăta acel unchi, dar mi-l închipui așa cum era Leon când l-am văzut prima oară: deșirat, abulic, hipnotizat de-o lumină stranie ce
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
dar nu cred că pot face... Ana: - Poți. De aia te-am făcut. Rareș: - Te-ai gândit la toate atunci!... Dobitoaca de soră-mea trebuia să-mi spună! și plăteam eu o femeie! Ana: - Data viitoare. (El merge la baie, bombănind.) Te miști ca melcu’. (Pauză.) Ce faci acolo?... (Revine Rareș cu ligheanul.) Ai uitat prosopu’... (Lasă ligheanul jos și se întoarce în baie.) Lasă-l pe scaun... Ia pampers-ul, spală- mă și pune unu’ nou... Eu n-am avut
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
covoru’! Mișcă-te! (Rareș execută.) Du cârpa în baie și pampers-ul la gunoi. Jos, la scară, e tomberonul. Ai venit? Rareș: - Mai ai multe? Ana: - Când te întorci, te speli pe mâini și-mi faci un ceai. (Rareș iese bombănind. Singură:) Descurcăreț ca soacră-mea... Dacă coboară scara cu ochii închiși! Îl culeg copiii de lângă tomberon!... (Pauză.) Uite că nu mai vine! (Strigă:) Rareș!... Rareș!... Rareș!... (Rareș dă buzna în cameră, se împiedică și cade lângă pat) Mamă!... Ți-e
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
plângi? Ana: - Dacă râd, zici că-s nebună. Mai încet!... Vrei să mă arzi? Ce te grăbești așa?... Mergi la teatru?... Rareș: - Ești gata? Ia cana și o pune pe masă.) Ana: - Du-o în bucătărie... Și spalo... (Rareș iese bombănind.) De când n-ai fost la teatru?... Oamenii deștepți merg... măcar o dată pe săptămână. Un profesor de geografie... în ce categorie intră?... (Zgomote. Tare:) Poate mă lași fără pahare!... Soră-ta... nu e zi să nu spargă. Cel puțin unu’. Dacă
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
mătușa ei de optzeci de ani. Spune că suntem singurele ei rude și e datoria noastră s-o ajutăm. Iar tata completează: „Și singurii moște nitori“. Cele două ore de conversație cu tanti Neli, în timp ce mama deretică prin casă și bombăne întruna despre vechiturile care se prăfuiesc zadarnic, nefolosite și uitate, mă plictisesc mai tare decât calculele cu radicali, dar n-am scăpare, mama susține că prezența mea e ca un „izvor de apă vie“. Când eram mică i-am propus
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
e toamnă, toamnă târzie, ploioasă. În contrast cu verdele ce-mi inundă gândurile. În fața mea ...un străin. L-am oprit. Cu un zâmbet. Astăzi cui i-ai zâmbit, l-am întrebat. M-a privit. Mirat și confuz. Și a plecat mai departe, bombănind. „Asta visează, cu ochii deschiși, cai verzi pe pereți.” Da... E un cal verde. Frumos. Și blând. Nu aleargă pe pereți. Ci în gândurile mele. Nu vreau să-l ucid! Nu pot. P.S. Daca n-ați înțeles Calul Verde e
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mă țin bine. Oricum la prima stație coboară toată lumea, urmează Gara de Nord. Încă din stația de troleibuz se creau grupuri oarecum compacte, către diversele case de bilete ale gării București Nord. Parcă tot orașul s-a sculat cu noaptea În cap...bombănea Andreea. Ia seama să nu te Înjure cineva...o atenționase mama. Abia scăpate de vacarmul de la casa de bilete, Andreea și mama sa, Teia, cu cele două geamantane uzate și cu poșetele pe umăr, au traversat În fugă peronul, căutând
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trăsese draperia În lături și un soare strălucitor izbi fața Andreei. Tânăra fată tresărise În primul moment dar zâmbise mamei, care o Îndemna să se pregătească de masă. Destul cu lenevitul. Se cunoaște că Îmbătrânești, tu nu mai ai somn? Bombănea Andrea Îndreptându-se spre baie. Visam așa de frumos... În scurt timp Teia și Andreea se Îndreptau spre sala de mese. Jos În hol Îl văzură pe Silviu. Acesta le căuta cu privirea peste tot. Când le descoperise se grăbise
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
coborât într-o fugă. Dar ușa e închisă! Fuge la geam, dar aici sunt gratii și nu poate ieși. Dar vede autocarul care tocmai pornise. Degeaba strigă și bate cu pumnii în ușă − n-o aude nimeni. Disperată, Shelley pornește bombănind prin palat să caute o ieșire. Alte scări o duc în beci, dar aici parcă aude un chițăit, așa că fuge iar la parter. Încearcă ușile pe rând, dar nici una nu o duce afară. În sfârșit, o speranță! Pe o ușă
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
în preajmă să-l audă. Cum de-și permite? Cîteva clipe mai tîrziu, însă, după ce pronunțase aceste cuvinte uitîndu-se la ilustrată ca la o ciupercă otrăvită, autobuzul se opri și din el coborî vesel Nuțu, urmat de bunică-sa, care bombănea tot timpul. Tomiță rămase perplex cînd îl zări. Nu-și putuse închipui că, deși plecat de o săptămînă, dar cu scopul de a sta cel puțin 12 zile la mare, se va întoarce în aceeași oră cu ilustrata adresată Ilincăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
felie de Lanark Blue, cu două pa hare de Crabbie’s, uite-i că mai au puțin și au ajuns înapoi, în față la Lairg. Agnes, proprietăreasa, îi vede pe geam, uzi de ploaie și fericiți, alții care sunt fericiți, bombăne ea, dar ei nu o aud. O auzi tu și stingi, țâfnos, becul de 100 de wați. Acum e întuneric. Léa respiră cald, în întuneric. 41. Mama Mi-o aduc aminte într-o zi, când s-a întors spre mine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îi ia mă-sa la haine de pute casa de ele. Căciulă îmi lipsea! Tanti Vetuța oftă. — Nu vrei, nu-ți dau. Eteeee... — Hai, Vetuță, nu te supăra acu’... Las că-ți iau io una până la urmă. — Iei pe dracu’, bombăni Vetuța ca pentru ea. Se însera. Din ferestrele blocului vecin, soarele țâșnea ca un foc vertical. Babele încetară cu troncănitul. Strânseră pulovărașele abia începute, căciulițele și ghemele și se porniră oftând reumatic spre lift. — Eh, zise una mai în putere
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]