79 matches
-
armată. Partizanii săi republicani doreau un regim autoritar, un guvern mai puternic și s a fie introdus un referendum, deși constituția din 1875 îl interzicea. Se cerea că responsabilitatea executive să fie preluată de președinte. De Boulanger s-au apropiat bonapartiștii, socialiștii radicali și monarhiștii și grupuri antisemite , văzut că un posibil dictator al Franței și finanțat cu presă controlată. Boulanger a fost astfel lansat în jocul politic de către revizioniști și a candidat în mai multe locuri în Parlament, în 1889
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
externe. Louis-Napoléon a călătorit în Franța, unde a fost rapid arestat și trimis în Anglia. În acest timp, Franța a devenit din nou monarhie. Conform legii de succesiune stabilită de Napoleon când era împărat, Coroana trecea fiului său. Cunoscut de bonapartiști ca Napoleon al II-lea, acesta a trăit într-o închisoare virtuală la Viena sub numele de Ducele de Reichstadt. Următorul în linie era fratele mai mare a lui Napoleon, Joseph Bonaparte, urmat de Louis Bonaparte și de fiii lui
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
a lui Louis-Napoléon a murit în 1831, moartea Ducelui de Reichstadt în 1832 l-a făcut pe Louis-Napoléon moștenitor al lui Napoleon. Unchiul său și tatăl său, relativ în vârstă atunci, l-au lăsat pe el lider activ al cauzei bonapartiste. Louis-Napoléon s-a întors în Franța în octombrie 1836, și a încercat să inițieze la Strasbourg o lovitură de stat prin care să reinstaureze imperiul. A fost însă arestat și s-a întors în exil în Elveția. Când regele Franței
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
Restaurații, este promovat ofițer al Legiunii de Onoare, la 23 august 1814. La reîntoarcerea lui Napoleon, rămâne prefect în speranța păstrării Metzului pentru Ludovic al XVIII-lea, unde încearcă cu mareșalul Oudinot, guvernator militar al orașului Metz, să împiedice ralierile bonapartiste. Un ordin de arestare publicat de mareșalul Davout, în "Monitorul Universal", îl constrânge să fugă spre Luxemburg, pentru a i se alătura lui Ludovic al XVIII-lea la Gand, unde acesta era refugiat. Anecdota îl arată spunând ofițerului stânjenit că
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
a-i elibera pe cei 500 - 600 de prizonieri bonapartiși închiși la Marsilia, sarcină de care se achită corect, ținând cont de contextul epocii, când (Marsilia se predase englezilor și cunoștea răzmerițe sângeroase anti-bonapartiste). Vrând să se uite trecutul său bonapartist, este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai fervenți animatori ai partidei Ultra: Victor Hugo în "Mizerabilii", îl ia peste picior pentru faptul că fiind ministru de interne a dat ordin să se scoată litera N (de la "Napoleon") de pe podurile
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
deci fără lege electorală. La 10 aprilie 1816, în plin Consiliu de Miniștri, "Decazes", ministrul poliției, îl interpelează prin această frază: La care, Vaublanc răspunde biciuind: La 13 aprilie 1816, participă la îndepărtarea elevilor "școlii politehnice", autori aiîn realitate majoritar bonapartiști, după cea de-a doua Restaurație. Aliații, care ocupă încă Franța, se neliniștesc de disensiunile survenite în sânul guvernului francez. Ambasadorul rus la Paris, corsicanul Pozzo di Borgo, merge până acolo încât îl pune în cauză pe Vaublanc : Rivalitățile personale
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
problemele cauzate de consecințele războiului pregătind în același timp reîntoarcerea pretendenților la tron. Thiers, în fruntea unei grupări de conservatori, considerând că o nouă monarhie este imposibilă, a devenit susținător al unei republici conservatoare. După moartea lui în ianuarie 1873, bonapartiștii s-au aliat cu regaliștii pentru a păstra șansele la tron ale prințului imperial. Thiers a demisionat în mai și a fost înlocuit de mareșalul de Mac Mahon, ales cu 390 de voturi. Sub președinția sa de orientare orleanistă, Mac
Criza politică de la 16 mai 1877 () [Corola-website/Science/321862_a_323191]
-
începutul crizei: deputații Uniunii Republicane au câștigat 323 de locuri — cu circa de voturi, contra celor ale conservatorilor. Se remarcă, în acest context, revenirea dreptei conservatoare, care a crescut de la 140 de deputați la 208, cu o revenire deosebită a bonapartiștilor, de la 76 de deputați la 104, ceea ce l-a transformat în cel mai mare grup parlamentar al opoziției în noua legislatură. Numărul legitimiștilor a urcat de la 24 la 44. Pe de altă parte, orléaniștii apropiați parlamentarismului au fost marii perdanți
Criza politică de la 16 mai 1877 () [Corola-website/Science/321862_a_323191]
-
a avea succes, însă, ar fi trebuit să reușească să capteze atenția măcar a uneia în mod particular. În 1858 el s-a întâlnit în mod secret cu împăratul francez Napoleon al III-lea (care în tinerețe militase în conspirația bonapartistă) pentru a ratifica un tratat difensivo-ofensiv contra daunelor imperiului habsburgic. În tratat era prevăzut ca în cazul unui atac militar provocat de către Austria, Franța ar fi trebuit să intervină pentru a apăra Regatul Sardeniei și cele două armate aliate ar
Camillo Benso Conte de Cavour () [Corola-website/Science/304930_a_306259]
-
(în ) este o lucrare pe care Karl Marx a scris-o din decembrie 1851 până în martie 1852, în care prezintă desfășurarea și urmările loviturii de stat bonapartiste de la 2 decembrie 1851 din Franța, în urma căreia primul președinte al celei de a 2-a Republici Franceze, Charles-Louis-Napoléon Bonaparte, s-a autointitulat al doilea împărat al francezilor, sub numele de Napoléon al III-lea. În lucrare, publicată pentru prima
Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte () [Corola-website/Science/334601_a_335930]
-
așa cum ar fi statuia ecvestră a lui Henric al IV-lea de pe Pont Neuf din Paris care, cînd a fost studiată cu raze X, a dat la iveală un bust al lui Napoleon. Fusese ascuns acolo chiar de sculptor, un bonapartist Înflăcărat. Pe vremea cînd era Însurat, Wakefield colecționase bastoane cu stilet și cutii cu compartimente secrete, dar astea erau lucruri scumpe și intrau În concurență cu colecțiile de bibelouri de sticlă și păpuși ale Marianei. Nu-și puteau permite ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Încă o dată Îmi fusese sustrasă răsplata, ținta. Suna William. Eu scriam În umbră, pentru el. — O să-ți spun cum să te răzbuni, mi-a șoptit Soapes, și În ziua aceea s-a dat pe față drept ceea ce era: un abate bonapartist, Înmormântat de secole În celula aceea secretă. — O să ieși de-aici? l-am Întrebat. — If... Începuse el să răspundă. Însă pe urmă apoi tăcu. Bătând cu lingura În perete, Într-un alfabet misterios pe care el Îmi mărturisi că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
zice "Deutsche Ztg. ", a fost primit pe la toate stațiunile și salutat de o mulțime entuziastă, încît călătoria a fost un adevărat triumf pentru regimul republican. La Cherbourg recepțiunea a fost din cele mai vesele și mai cordiale. Acest oraș, odinioară bonapartist, a primit pe șeful Republicei așa-zicînd cu o furtună de entuziasm, ceea ce nu e de mirare pentru lumea care cunoaște pe modestul Grevy și plăcutele lui maniere. Primul cetățean al Franței n-a primit ca în timpul iluminațiunii să fie dus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cereau cu mai multă discreție și respectând libertatea agenților lor. Imperiul reclama zelul lor numai în împrejurări în cari n-ar fi fost prudent de-a-i rezista. Dar încolo puțin îi păsa Imperiului de originea funcționarilor cari-l serveau, fie bonapartiști, legitimiști, orleaniști sau republicani. Ba Imperiul ținea chiar îndeosebi ca să fie servit de funcționari încercați de sub guvernele vechi. Și, când republicanii voiau să accepte funcții sub administrația imperială, șeful statului se fericea de aceasta. Guvernul republican e mult mai strâmt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
solidarități a partidelor comuniste și muncitorești etc. Iacub Berman, membru în Biroul Politic al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, exprimă poziția comuniștilor polonezi în articolul intitulat „Lovitură contrarevoluționara din Iugoslavia”. Referindu-se la caracterul regimului, el vorbește de o „dictatură militaro-birocratică, bonapartista” impusă „pe calea lichidării prin violență a regimului de democrație populară”. Citându-l pe Stalin (probabil unii cititori ar putea crede ca la Varșovia erau alte nuanțe în caracterizarea regimului inițiat de Tito!), autorul reia definiția formulată de acesta în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vremea ei a fost cel Întâi organ neatârnat al opoziției contra imperiului și a numărat între colaboratori pe I. I. Weiss, Ranc, Prevost-Paradol și alți mulți, cari de atunci au ajuns de mult la renume. Persecutat de poliția și judecătoriile bonapartiste și suprimîndu-se "Curierul de Duminică", el l-a reînființat sub titlul de "Nain Jaune ", în care a continuat cu aceiași colaboratori lupta în contra imperiului; până ce autoritățile, după multe admonițiuni și condamnări, l-au izgonit din Franța ca străin. În a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Berlin, dar nu este încă nimic decis în această privință. O telegramă a ziarului Le Nord spune că câteva rezultate ale alegerilor pentru consiliile generale din Franța sânt cunoscute până la 5 noiemvrie; Dl. Broglie a căzut contra d-lui Fouquet bonapartist, amiralul La Ronciere-Le Noury au căzut contra candidatului republican. Telegrama în chestiune mai adaoge că este imposibil de a se judeca despre rezultatul final. Totuși se pare că republicanii vor câștiga fotoliuri mai cu samă la Rouen și la Șamberi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ronciere-Le Noury au căzut contra candidatului republican. Telegrama în chestiune mai adaoge că este imposibil de a se judeca despre rezultatul final. Totuși se pare că republicanii vor câștiga fotoliuri mai cu samă la Rouen și la Șamberi. Mai mulți bonapartiști au fost aleși în Gironde, precum d-nul Pascal. [30 octombrie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["VAIETELE DE MEDIAȚIUNE... Vaietele de mediațiune de cari organele vieneze răsunară nu sânt zice o corespondență a Nordului, decât ultima neputincioasă răvoință în privirea Rusiei care au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
agregate statistic. Întoarcere la relația față în față dintre Lider și milioanele de monade puternic izolate și cablate? Resurecția omului providențial prin mica lucarnă? Nu ține ea, într-adevăr, de o dispoziție plebiscitară? Izolatorul nostru de masă are solide calități bonapartiste și cezaric (iar triumful lui n-a corespuns întâmplător cu declinul parlamentelor și-al partidelor, cu consolidarea executivelor și a unei anumite tehnocrații). Satul audiovizual agrarizează, în felul lui, societățile postindustriale. Ultimul stadiu al comunicării se întâlnește astfel cu "mijloacele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
funciare. // War Office Act reorganizează Ministerul de Război, fixează durata serviciului militar la 12 ani și subordonează pe comandantul-șef al armatei ministrului de Război. // Se deschide primul azil Dr. Barnardo 17. // Înfrîntă definitiv la Sedan de Prusia, Franța imperială bonapartistă se transformă în Republică (La III-e République). // Manitoba devine parte a dominionului Canada. // Franța declară război Prusiei; trupele franceze cîștigă bătălia de la Saarbrücken, dar sînt zdrobite la Sedan. Napoleon III se predă. Ia sfîrșit cel de-al Doilea Imperiu Francez
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
permițând 64 de combinații posibile, mașinile de scris Braille au câte trei clape pentru fiecare mână, fiecare clapă, la rândul ei, fiind responsabilă pentru unul dintre acele câmpuri. (Louis Braille a pornit de la o idee a lui Charles Barbier, ofițer bonapartist, care a căutat un sistem de citire a ordinelor scris venite pe timp de noapte în tranșee și care, atunci când se aprindea o lumină spre a fi citite, îl transformau pe adresantul lor în țintă vie pentru trăgătorii inamici. Așa că
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și-a transferat centrul de putere (Sankt Petersburg). Așadar, axa Cracovia Liov Kiev a ajuns să se subordoneze liniei Moscova Varșovia Berlin, care se continua spre Paris. Puteri continentale au încercat să controleze această rută, așa cum s-a întâmplat Franței bonapartiste, Germaniei hitleriste și Rusiei staliniste. Inutil, Austria a reușit să se instaleze confortabil în Galiția pentru o perioadă relativ îndelungată. Din momentul în care, pierzând competiția cu Prusia, nu s-a conectat la axa Berlin Varșovia Moscova, destinul Vienei a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
despotism terorist"29. Există incontestabil o reînnoire în această reflecție, dar analiza sa are totuși o slăbiciune esențială. Ea nu are în vedere ceea ce constituie marea noutate a fascismului și interzice asemănarea acestuia cu un simplu regim reacționar de tip bonapartist, constînd în caracterul său de masă care va obliga ISM, precum și Kominternul să combată în această direcție. Propuneri concrete, caracteristice modului de gîndire al ISM vor fi de altfel avansate la Viena: Internaționala își propune să facă presiuni asupra țărilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
militanții partidelor naționaliste basce, scoțiene sau ai partidelor regionaliste. Și ele grupează în jurul unei cauze specifice burghezi, țărani și muncitori, peroane de dreapta, de centru și de stînga. Oare gaullismul este cu adevărat reductibil la un partid de dreapta, chiar "bonapartist"? Criteriul de organizare propus de către Maurice Duverger se dovedește cel mai pertinent dintre cele trei. Și totuși, el nu acceptă decît în parte fenomenul partizan. Într-adevăr, evoluția organizațiilor politice demonstrează azi că în categoria "partide de masă" intră nu
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Partidele de centru împart numeroase poziții particulare ale liberalismului economic. Mai mult chiar, în urma confruntărilor cu privire la tipul de societate, centraliștii s-au plasat în tabăra apărătorilor capitalismului. René Rémond a stabilit într-o lucrare excelentă ceea ce leagă gaullismul de "dreapta bonapartistă"5. Expansiunea centraliștilor împiedic( fie formarea unui partid de dreapta liberal, ca în cazul Austriei, Irlandei, Islandei sau Maltei, fie slăbe(te puternic această tentativă, ca în cazul Franței. Dacă partidele de centru prezintă afinități incontestabile cu dreapta și chiar
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]