35 matches
-
ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gropi pe lîngă casă, apoi se crede că va muri cineva din acea casă. Groapa și măsura gropii unui mort se păzesc ca să nu treacă peste ele un cîne, căci atunci va muri cineva din familie. Se crede că dacă boncăluiesc* vitele va muri gospodarul casei. Cînd rage un bou de la carul în care se duce mireasa la casa mirelui e semn de moarte. Se zice că acela ce a auzit vitele vorbind sau a văzut deschizîndu-se cerul, acela nu trăiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noapte: cu cine, cu cine abia, cu cine de mai multe ori. Pe peretele de la capul patului, rămas din prima căsnicie, atârna un tablou în ulei, în care erau fie două lebede făcând o pereche frumoasă, fie un cerb care boncăluia singuratic. Când ne-am sculat a doua zi de dimineață, ba nu, mai degrabă spre prânz, blondina proaspăt căsătorită era în bucătărie și pusese deja masa pentru micul dejun. Mirosea a ouă ochiuri și a slănină prăjită. Ea zâmbea blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
târziu cârâind după micul-dejun. Am hrănit-o, apoi m-am cățărat clătinându-mă înapoi în pat. Tocmai începusem că alunec din nou în mrejele somnului, când l-am auzit pe tata coborând spre bucătărie. După câteva minute, l-am auzit boncăluind în sus, pe scări, și urlând la mama: —Fetele tale sunt bete criță! (De fiecare dată când erau concediate, nu mergeau la slujbă, stăteau până târziu în oraș sau se îmbrăcau indecent, erau fetele mamei. Iar de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se referă la asocieri privind lucrurile, și nu la unități lingvistice ca atare."310 Un exemplu de configurație "extralingvistică" este acela împrumutat de la Charles Bally: "Cuvântul "bou" ne duce cu gândul: 1) la "vacă, taur, vițel, coarne, a rumega, a boncălui" etc.; 2) la "arătură, car, jug" etc.; în sfârșit, 3) poate să sugereze, și sugerează în franceză, ideea de forță, de rezistență, de muncă tăcută, dar și de lentoare, de greutate, de pasivitate."311 După cum arată fondatorul integralismului lingvistic, asemenea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cărare,/ Gras și frumos,/ Teafăr și sănătos;/ Când la jumătate de cale,/ S-a-ntâlnit cu lupu/ Șî lupoaica,/ Ursu și ursoaia,/ Potcoiu și potcoaica,/ În brațe l-au luat,/ În car l-au aruncat,/ Caru a prins a scârțâi,/ Boii a boncălui,/ Balauri a șuiera/ Și Ion a se umfla” (Covasna - Iași). Dinamica intensă a versurilor de 4-8 silabe corespunde unei agresiuni puternice a elementelor distructive, a căror imagine se hiperbolizează prin acumulările de apelative. Cuvântul are aici două funcții, pe două
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funebra misiune, se producea în rândul necuvântătoarelor o stare de neliniște, de agitație, care se propaga nevăzut și neauzit, pe lungimi de undă necunoscute și nepercepute de om, făcând să se zbârlească părul ca la arici pe spinarea lor, să boncăluiască, să ragă, să izbească năprasnic din copite, rupând căpestrele; iar reprezentantele sectorului avicol se zburătăceau în cârâieli asurzitoare, repezindu-se buluc sub protecția sigură și binefăcătoare a hambarului, de parcă ar fi zărit un stol de vulturi pleșuvi!... Puțin probabil, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aur în cinci colțuri așezate în formă de romb, flancat la dreapta de un soare de aur și la stânga de o semilună de argint, ambele figurate. În partea inferioară, în câmp verde, se află un cerb auriu din profil dreapta, boncăluind. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Porumbelul, simbolul creștinătății, reprezintă Sfântul Duh, pace, dragoste, armonie și speranță, iar aștrii figurați provin din tradiția heraldică a zonei. Cerbul reprezintă bogăția cinegetică
HOTĂRÂRE nr. 849 din 7 octombrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Feliceni şi Mărtiniş, judeţul Harghita. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266261_a_267590]
-
cerbii ajung rar la această vârstă. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. Vârsta exemplarelor vii se apreciază în funcție de aspectul exterior și trofeu, iar cea a animalelor împușcate după uzura danturii. În perioada împerecherii masculul mugește, bocănește sau boncăluiește. Speriat, are un brahnit nazal, ca de altfel și femela. Cerbii au mirosul dezvoltat, auzul bun și văzul suficient de bun. Cerbul se adăpostește în zonele cu păduri întinse, care cuprind porțiuni de poieni sau luminișuri cu izvoare, care le
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]