858 matches
-
ei, fără să-i mai consulte, dar ca și cum l-ar fi întrebat pe fiecare în parte, argumente potrivite pentru așezarea lor într-o "listă" best of. Asemenea "ierarhii" nu le sînt, de multe ori, comode spiritelor "democratice", pentru care judecățile "boante", lipsite de riscul (asumat) al despărțirii apelor, par mai liniștitor-corecte. Și totuși, un top trebuie, din vreme în vreme, alcătuit. Al lui Cistelecan vine, cu nuanțe, nu împotriva, ci în apărarea poeților: "Necrofilia literară e mereu aducătoare de notorietate. Poezia
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
Loji Naționale din România. Înregistrarea oficială, în Registrul persoanelor juridice la Judecătoria Municipiului București, s-a făcut pe baza Sentinței civile 40/PJ 26 aprilie 1995, la cererea lui Dan Amedeo Lăzărescu, a lui Constantin Bărbulescu și a lui Vladimir Boantă. La acea vreme, Mare Orator era chiar timișoreanul nostru, Consiliul Suprem al masonilor fiind condus de Dan Amedeo Lăzărescu. În memoriile pe care și le redactează, în care un capitol semnificativ îl ocupă viața masonică, Panait Stănescu-Bellu vorbește și despre
Agenda2003-9-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280756_a_282085]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ARCAȘ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului ARCAȘ Arcașii obosiți nu mai aruncă Săgețile, ce-s frânte sau sunt boante, Pe lângă lună trec abia, razante, Zadarnică e-atunci întreaga muncă. Iar stelele-s prea reci și prea distante Și eu nu pot decât să presupun că Ascultă vreun îndemn sau vreo poruncă, De a ne face clipe deprimante. Din brațele
ARCAŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382164_a_383493]
-
Robert Sandu Keanu Reeves. Actorul cu origini libaneze nu duce lipsă de curaj când vine vorba de cascadorii. În filmul “Speed”, el l-a convins în cele din urmă pe regizorul Jan den Bont să-l lase să sară dintr-o mașină aflată în plină viteză în autobuzul exploziv. Pirueta i-a ieșit de minune, asta și pentru că, pe ascuns, Keanu s-a pregătit din greu pentru a realiza cascadoria la perfecție. Meryl Streep
Vezi aici cei mai celebri actori care îşi fac singuri cascadoriile din filme () [Corola-journal/Journalistic/69314_a_70639]
-
până-n cele mai ascunse cute ale pământului, totul era acoperit de broaște strivite, șopârle și șerpi zvârcolindu-se în târâșul lor zmintit, pe jumătate agonic. Cârtițele, mai rezistente, năzuiau să ajungă primele unde sileau să ajungă. Se târau cu picioarele boante, înfigând în țărână evantaiul ghearelor ascuțite ca niște colți, zgrepțănînd și scormonind pământul, săltând centimetru cu centimetru valurile uscate de iarbă și praful gros ca o cenușă ce rămânea în urma lor. Îți trebuia nas nesimțitor ca de bursuc să adulmeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
împrejur, neștiind încotro s-o pornească. L-a văzut la bal. Hei, madam! strigă Invalidul din fundul hardughiei, privind pe deasupra ziarului. Ce-mi complotați acolo? Intrați înăuntru. Ia să te văd, domniță, se adresă el Cerboaicei și bocăni nerăbdător cu bontul de lemn în tejghea. Ți-a priit noaptea? Ai dormit bine? Sunt fericită, papa! E un bărbat la mijloc, pot paria! Pariază și-ai să câștigi, râse Cerboaica zglobie. Se apropie de tejghea, lăsând să se vadă din toate mișcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
bine nu se-ntîlnește acest volum tîrziu (îi vor urma, dintre antume, doar Întrezăririle-le, în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține/ Dar sămânța încă grea de sine/ Cade'n trist pământ interior." Nu va rodi, deci, acest suflet învățat să
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
aerul se zdrențuie-n pomi ce-și slobod picurat limfă și măduvi în oase, adormiții lor ochi, cu pupila opacizată de urdorile iernii, se desgheață și curg înspre noi hohotind în culorile ierbii. pleata întunericului, scurtată, ne atinge cu vârful ei bont ca o melodie uitată, lumina ne împroașcă cu stropii ei mari, coborând dintr-odată. se întâmplă ceva sub pielea ce-și leapădă solzii uscați, în viscerele ce-și dezleagă snopii. se întâmplă ceva în pământ, luați seama, sunteți drogați! o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
precum albatrosul eșuat pe puntea corăbiei, din poemul lui Baudelaire. }ine de logica istorică faptul că revoluțiile își devorează eroii. Numai că - e tot mai limpede - ceea ce trăim noi astăzi nu sunt consecințele unei revoluții, ci o sinistră involuție. Șurubul bont al istoriei se învârte asemeni unui clown de iarmaroc scăpat de sub control, iar figurile hidoase pe care le percepem din goana bezmetică a evenimentelor au hidoșenia monștrilor care până acum stăteau în spatele gratiilor protectoare, iar astăzi au ajuns, cu biciul
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
pentru primăria Bucureștiului. În mai 2007, am retrăit același scenariu, augmentat de frustrările induse de înfrângerea usturătoare de atunci. La începutul lui 2004, Geoană a pierdut cu un scor suportabil, la distanță de vreo zece procente. De data aceasta, cruciada boantă în fruntea căreia s-a plasat ca o gorgonă ieșită din țâțâni a fost zdrobită la o diferență inimaginabilă. Dacă o ține tot așa, Geoană are șanse mari de a-și coborî partidul la un scor ce rivalizează pentru un
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
Întunecimea Sa Săcăluș că, dacă vă șmotresc cum se cuvine, îmi mai dă vreo doi în samă și-mi sporește simbria. Măi amărâților, țineți minte: dacă o duc eu bine, vi-i bine și vouă. Dacă nu, rămâneți cu coarnele boante și cu cozile cât un ciot. Ați înțeles? DRACII (puternic): Am înțeles! CODÂRLIC: Tare bine! Acu', la rând, cum v-am dăscălit. Eu te chem și tu răspunzi la apel. Ați înțeles? DRACII: Am înțeles! CODÂRLIC: Ghimizdroc Lăudărosu'. GHIMIZDROC: E-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Asta-i viespe evlavioasă. A trăit pe pământ tot în preajma unui pustnic și s-a sfârșit de foame pe marginea unui blid gol al cuviosului. Nu-i chip, Sisoe! Asta nici n-ar putea să te-nțepe, că are acul bont și-n loc de venin miere. Uiți unde te afli? SISOE (alungă viespea): Că bine zici! Nu-i chip! Mai ieri treceau pe-aici doi frați ai noștri întru neștirbită fericire. S-au oprit într-un dos de tufă, iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
enterocolitei ulcero-necrotizante, volumul alimentar complet per os se atinge mai repede și scade durata utilizării alimentării parenterale. Copiii cu atrezie de esofag nu se alimentează per os din cauza riscului de inundație traheală prin fistula esotraheală. Se instituie aspirare continuă a bontului esofagian și alimentare parenterală. Din această cauză atitudinea terapeutică este complexă și necesită o echipă multidisciplinară alcă tuită din medic chirurg, medic neonatolog și medic de anastezie și terapie intensivă. Din cauza comorbidităților complexe, momentul intervenției chirugicale trebuie ales cu deosebită
Revista Medicală Română by Toli Pătrăncuş () [Corola-journal/Journalistic/92280_a_92775]
-
atunci Îl lovi ușor de pămînt, ca să se stingă, apoi Își drese glasul și scuipă hotărît peste cărbunii Încinși. Abia după ce dădu la o parte pătura, Pablo văzu că avea ambele picioare amputate deasupra genunchilor. Pantalonii erau Îndoiți pe fiecare bont și Înveliți cu niște capișoane de cauciuc. Pentru a se deplasa mai ușor, lăsase deoparte șuba, rămînÎnd Într-un pulover și o vestă din piele. Se aplecă mult În față, sprijinindu-se pe ambele mîini, ca și cum ar fi urmat să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de spus. Am constatat că-i pot vorbi cu o franchețe uimitoare. Conversația noastră era total lipsită de formalism, ceea ce-mi făcea bine. Spunând aceste cuvinte am întins mâna automat spre sabia care era așezată pe masă cu vârful bont îndreptat spre mine, dar Honor Klein o trase puțin și am rămas cu mâna pe masă jucându-mă cu firmiturile. M-am gândit că poate ar trebui s-o întreb de ce a convins-o pe Georgie să mărturisească, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și palid din fața lui. Omul era extraordinar de șters ca Înfățișare, iar sănătatea precară Îi ruinase tenul. Nervii, se gândi domnul Opie, privind cum degetele omului se mișcau neliniștite, dar acestea nu arătau alte semne de acută sensibilitate. Erau scurte, boante și groase. Părerea mea, spuse domnul Opie, Întrebându-se dacă fusese cumva foarte nenorocos În privința companionului, este că dacă găsești o cușetă, nu-i nevoie să călătorești la clasa Întâi. Aceste cușete de clasa a doua sunt deosebit de confortabile. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
patru funți și opt uncii și jumătate. — E greutatea exactă? — N-are importanță. Arthur Rowe se uita, dus pe gînduri, la mîna stîngă a doamnei Bellairs, Încremenită În raza de lumină: o mînă urîtă, pătrată, cu niște degete groase și boante, Încărcate cu inele de argint enorme, pline de pietre scumpe. De la cine primise instrucțiuni? Oare de la spiritele cu care era În legătură? Dar În cazul acesta, de ce-l alesese tocmai pe el ca să cîștige cozonacul? Sau era, poate, doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se folosea evident de soțul ei ca specimen experimental. O femeie frumușică, neastâmpărată, în jur de treizeci de ani, Vera își purta părul într-o pieptănătură afro simulată. Un copil mic ne privea pe toți dintre picioarele sale, degetele lui boante întinse spre cele două cicatrice lungi de pe coapsele mamei, expuse de fusta mini. După ce o ținu preț de câteva clipe pe Vera pe după mijloc în timp ce ea o chestiona pe Helen Remington, Vaughan păși spre trioul care ședea pe sofaua dublă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
trecere, savurând proporțiile perfecte a unui montaj posterior trunchiat. Mima încontinuu, în propriu-i comportament, egalitatea dintre linia unei mașini și elementele organice ale corpului său. Într-o zi, când urmăream o mașină de concepție italiană cu aripile din spate boante, gesticulațiile sale spre târfa de la aeroport care ședea între noi deveniră stilizate și exagerate, uimind-o pe femeia plictisită cu felul său grăbit de-a vorbi și cu mișcările umerilor. Pentru Vaughan, interioarele colorate ale Lincolnului și ale celorlalte mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de balon de sticlă și torn ceva pe craniu, dispare ca prin farmec, torn pe genunchi, se duc, pe urmă laba piciorului. Îi tai c-o foarfecă degetele de la mâini și le înfund, pe rând, pe gâtul borcanului. Ce degete boante, de tractorist! Gata, am cam terminat cu el, nu mai e, l-am lichidat. Ba nu, a mai rămas un plămân, uite la el ce rozaliu e, cu alveole curate de nefumător, se lasă ca o cremă de căpșuni când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cumpără lapte și ouă și zahăr și-un morcov, toate ingredientele pentru o tartă cu morcovi. Și vaselină. De parcă se duce acasă să-și vâre o tartă cu morcovi în cur. Acasă, cioplește morcovul și-l transformă într-o unealtă boantă. Îl dă cu grăsime și și-l înșurubează în găoz. Și-apoi... nimic. Nici un orgasm. Nu se întâmplă nimic în afară de faptul că-l doare. Apoi maică-sa îi strigă puștiului că-i gata masa. Îi zice să coboare, chiar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
că vă interesează pictura, domnule Gheretă... Nu mă interesează, domnule profesor. Nu sunt atât de instruit. Oamenii În schimb, cu voia dumneavoastră, da. Sunteți chiar mai sensibil decât Îmi Închipuiam, observă răutăcios Petru. Vorbele sale cădeau Însă ca niște săgeți boante la un pas de țintă. Acum vedea bine: nu cu admirație privea poștașul tablourile, ci cu evlavie: Sunteți credincios, domnule Gheretă? Cum o să fiu? se apără zâmbind poștașul. Am fost membru și dacă am fost membru, știți cum era... Statutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
viclenia săracului, duritatea lui mi-au fost ascunse de-ai mei. Nu erau nici feți, nici frumoși țăranii din Dorobanț, parohia bunicului. Urîți, morocănoși, rupți de oboseală, puși pe înjurătură (în loc de dialog), așa erau. Traiul aspru, nemilos răzbătea din unghiile boante, din mîinile murdare de pămînt și numai a brazdă proaspăt răsturnată nu miroseau. Trăsneau a redeveu (rachiu de vin) de cu noaptea-n cap. Se îmbătau de două ori, de la biserică la crîșma lui Pîntec și de la crîșmă la biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
adînc minor, cu multă gelatină în compoziție, se tolănea pe scaunul din față. Se zgîia la mine, lua din vaza mereu plină cu flori proaspete o margaretă, o dalie, o crizantemă și o (le) stîlcea pe mijloc, cu degetul mare. Bont, cu unghie incertă. Pînă cînd o nevastă avară și acră năpădea redacția și-l expedia la piața Sfîntul Spiridon, după ceapă. Mai era și Pasăre (care a cîntat după cum i s-a cerut să cînte: pentru Săvinești, pentru nu'ș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe 64 de pătrate. Turele (șefii de sector aleși dintre supușii mediocri, dar fideli) constituiau forța lui Mistrie. Pionii (prostimea de sacrificiu) erau băgați la "colțul roșu", un fel de gazetă de perete unde poetul își afișa poemele cu rime boante. Topîrceanu ar fi spus că sînt potrivite ca Eufrat cu castraveți. Nu erau întrecute decît de discursul optimist-insuflant din editoriale. Maître scria în toată forma (și nu de formă) despre importanța tratatului, "o călăuză peste a cărui aport nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]