80 matches
-
în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
dor și sârg vântul e vânt și pleacă să colinde iar eu adăst în urma lui cuprins de sațul de a fi oprit flămânde miros și gust din care m-am aprins *** nu-ți fie teamă, borangicul ... nu-ți fie teamă, borangicul din ia spumă de pe tine să-l smulgi, iar sânii și buricul, să-i lași novici pe mâini străine dă-ți sânii pradă mâinilor să îi frământ cu ir de rouă și sfârcurile amândouă sub crâmpoțeala buzelor tu să îndemni
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424503097.html [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
și eu mă miram de întrebările din solare. Mama cosea grădina în borangic și o durea privirea care nu ostenise căutându-mă prin țară. Și-n vise. Râul torcea amintiri, ascunzându-și fața în maluri Ziua își făcuse cămașe din borangicul lui, Iubita mea număra lacrimile fântânii. Lăsând la poartă vântul și ploile cu soare și răscrucea de cărări, am îmbrățișat pe mama, întinerind-o..., iubita alerga spre mine pe ulița de întrebări. În fiecare viață... Eu cu tristețea nu prea
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcere.html [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
perioada când erau la maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
pe tâmpla-mi ninsă și-nnegurează zarea Cernită și-nnorată cu fumul de pe hoarnă. Și colivia rece în care-mi doarme zborul E plină doar de patimi, de rugi, de mărăcini Iar scârțâitul porții e una cu fiorul Drapat în borangicuri dar sfâșiat de spini. Iar în hățișul vieții de-mi lunecă privirea Ori de se zbate-n hăuri, eu o întorc spre soare, Și stărui în a fi, în a-mi urma menirea: Să fur din curcubeu un petic de
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1468040006.html [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
Pastel de borangic” va aduce autoarei satisfacția lucrului împlinit, iar copiilor șansa de a se hrăni frumos sufletește! Din toată inima, FELICITĂRI!” ANGELA BURTEA, Brăila „Sufletul meu friguros se încălzește și vibrează puternic la vederea acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetei_si_prozatoarei_ma_gheorghe_stroia_1344658312.html [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GÂND PRIBEAG Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul îmi zboară, ca un puf de păpădie, Subțire, fin, ca borangicul de la ie, De s-ar opri măcar pe-un fir de grâu, Sau pe o piatră, cufundată într-un râu. Și de s-ar cuibări printre petalele de crin, Unde albinele își țin al lor festin, Sau în pădurea-nmiresmată
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1483437968.html [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
Dobre Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_dobre_1414589855.html [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
esențiale: natura, iubirea, viața, prietenia. Toate acestea, sub condeiul înaripat al autorului, strălucesc și capătă culoare, vibrează de muzică, îngânând refrenuri fără vârstă. Savoarea vieții - privită ca pe o cafea bună - se transformă în versuri brodate cu fir prețios pe borangicul eului. O poezie ce are puterea de a converti întunericul în picuri de lumină, de a aduce cerurile în proximitatea sufletului, pentru ca simțirea să fie mai pură ca niciodată. De departe cel mai bun rondelist al Vrancei, Gheorghe Suchoverschi rămâne
GHEORGHE SUCHOVERSCHI (FOCŞANI) – CAFENEAUA RONDELURILOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1394629886.html [Corola-blog/BlogPost/350377_a_351706]
-
în numele iubirii are forță supremă! Imaginația este copilul drag al magiei, în funcție de treapta evolutiei. Individualitate și destin! O cărare în viața e o certitudine dar și o provocare. Depinde cum ne raportăm la misiunea încredințată. Dantela trăirilor este țesută în borangicul argintiu al afecțiunii. Așterne constelații de vis, cu condiția să avem ochii spiritului deschiși si spălați în lacrimile provenite din suferințele păcatelor strămoșești. Eu sunt semnul de întrebare și aștept răspunsul din secretul existenței mele. Un punct mic în infinitatea
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dantela_0.html [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1413618402.html [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
Cât am fost copil, eu le-am văzut cu capul acoperit în maramă de borangic și cu salba de galbeni la gât. Adevărate prințese!.. În părul negru de abanos, flacăra unui trandafir galben sau roșu, învăluită în transparența aurie a borangicului, ardea misterios. Iar lumina ei sublinia fildeșul obrajilor și strălucirea ochilor. Aura de mister a fecioarei era amplificată de salba cu luciri magice , răzbătând prin străveziul apei de borangic. Luciri reflectate în sclipirile aurii, care se revărsau pe piept, până
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
borangic se odihneau și trandafirii iilor, galbeni sau roșii, încadrați cu alte cusături: flori de câmp, triunghiuri, romburi, cerculețe și cruciulițe, toate din fir de ibrișin și paiete lucitoare ori mărgele mărunțele. În jos, pe talie și spre poale, apa borangicului, sclipitoare, întâlnea betele roșii, brodate cu mărgele și boscelele din material negru, cu motive florale și geometrice, gri-argintii, strălucind și ele în țesătura materialului, alături de alți trandafiri brodați din fire lucitoare. Păreau apariții diafane din grădini fermecate, de unde zânele poienelor
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Autorului La Început este Iubirea și Dorul ei este Cuvântul dătător de Viață. Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin de pe chipul românului. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine, să I se roage, să-L slăvească. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în aceeași credință străbună, în plinătatea iubirii fiecărui erou, fiecărui martir, fiecărui sfânt, fiecărui mărturisitor, în fiecare Dacoromân frumos. Lumina Frumuseții divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de azi și mereu, înflorind sufletele celor de demult în mireasma aleșilor de acum. Este muzica unei chemări dumnezeiești... Este cântecul unei alegeri binecuvântate. Făptura
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
străvezii pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Str. Aurel Vlaicu - nr. 48 - 166 Str. Austrului Str. Avram Iancu Str. Avrig - nr. 63 - 63 Str. Badea Cârțan Str. Bâlciului Str. Barbu Mumuieanu Int. Baritonului Str. Batiste Int. Bicaz Str. Biserica Pantelimon Str. Blanduziei Int. Bobeică Str. Bocșa Str. Borangicului Str. Borzești Str. Brațului Str. Budila Str. Busolei Pța. C. A. Rosetti Str. C. A. Rosetti - nr. 20 - 46 Str. C. A. Rosetti - nr. 17 - 47 Str. Caimatei Str. Cap. Ion Vasileseu Bl. D. Carol I (fost Republicii) - nr. 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
export, de aici extinderea suprafețelor agricole și necesitatea sporirii mâinii de lucru. în aceste condiții, femeile au trecut la munca câmpului, la fel cei care practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
kg). Observăm că la Vaslui producția de cânepă era deosebit de importantă, nu întâmplător aici, din 1938, a funcționat cea mai mare topitorie de cânepă din țară. Tot în trecut, în județul Vaslui, creșterea viermilor de mătase și întrebuințarea produsului acestora, borangicul, material de o finețe și frumusețe aparte, au cunoscut o însemnată răspândire. în condițiile existenței unor plantații de duzi, în anul 1862 francezul Culuvrin înființează, la Tăcuta, instalații semi-industriale pentru prelucrarea gogoșilor de mătase. în 1884, la Odaia Bursucani-Grivița era
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz, perișor, bumbăcel) în urzeala țesăturii de lână se obținea așa-numita „pânză cu margine” sau „în drugi”, iar în cazul țesăturii de mătase
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în trei ițe. Alesătura de mână se aplică în mod special cămășilor de nuntă, care erau apoi purtate în zilele de sărbătoare. Bumbăcelul alb folosit în acest scopse reliefa, pe fondul mat al țesăturii de lână țigaie sau domolind strălucirea borangicului, în desene delicate reprezentări sugestive ale brăduțului, paiengănului, miezului de nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta Moldoveanu. La fel ca și femeile din alte sate moldovenești, cele din satele comunei Oncești erau neîntrecute în prelucrarea lânii, cânepii, inului și a borangicului 1Urzitor - Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de omăt. Bumbacul, a pătruns la sate în a doua jumătate a sec.al XIX-lea, tors și răsucit, trebuia vopsit a ajuns și în războaiele de cusut din satele comunei noastre. Gata tors și răsucit, acesta mai trebuia vopsit . Borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase, a fost folosit de femeile din satele comunei. Viermii de mătase se creșteau fiind hrăniți cu frunze de dud. După ce gogoșile ajungeau la maturitate, înaintea ieșirii din ele coconilor, se puneau la opărit într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se puneau la opărit într-un ceaun mare de tuci, instalat pe „chirostrii”. Femeia care se ocupa de aceste operațiuni purta un smoc de urzică înflorită și uscată printre gogoșile din ceaun. Când de urzică se prindeau cam cinci-șase gogoși, borangicul se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se termina, rămânea pe gogoși o calitate de mătase numită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind folosită pentru bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]