48 matches
-
acoperiș simplu, caracteristică celor mai vechi biserici din Maramureș. Bătrânii satului Nănești au păstrat în amintire ridicarea inițială a vechii lor biserici de lemn în partea de nord a satului, la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut”". În acel loc biserică "„o fo o chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare se știe că "„la bisericuța cee mnică, la Valea Pomilor, n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar chemarea la
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
părinți încă din copilărie la extrasul și spălatul aurului. Condițiile vitrege își vor pune pecetea asupra sănătății copilului, fiind afectat de reumatism articular, afecțiune care îl va urmări pe parcursul vieții. Școala primară o urmează, cu întreruperi, la Băița și Valea Borcutului, între anii 1924-1928. Un rol hotărâtor în continuarea studiilor îl are preotul-dascăl Victor Băcilă din Valea Borcutului, care, impresionat de inteligența nativă și sârguința copilului, insistă pe lângă părinții săi să-l sprijine pe mai departe la școală . Angajarea tatălui la
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
copilului, fiind afectat de reumatism articular, afecțiune care îl va urmări pe parcursul vieții. Școala primară o urmează, cu întreruperi, la Băița și Valea Borcutului, între anii 1924-1928. Un rol hotărâtor în continuarea studiilor îl are preotul-dascăl Victor Băcilă din Valea Borcutului, care, impresionat de inteligența nativă și sârguința copilului, insistă pe lângă părinții săi să-l sprijine pe mai departe la școală . Angajarea tatălui la o uzină auriferă a unui consorțiu francez îi va permite continuarea studiilor. Reușește prin concurs să intre
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare cu afluenții acestora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șaru Dornei se ridică la de
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Există și vechiul drum pe care se transporta minereul din Borșa în Iacobeni în dăsagi agățate pe șeaua catarilor, cunoscut ca și "Drumul lui Mainz" având o lungime de 65 de km) -Apele minerale naturale carbogazoase cunoscute sub numele de "Borcuturi" ( se găsesc în toată Borșa, cu preponderenta pe valea Cislei, dar și pe văile Fântână, Birt și Cercănel) -Cascadă Căilor ( este ce-a mai mare cădere de apă din România, cu o înălțime de peste 90 m, situată în Parcul National
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și mai puțin frecvente cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
probabil Horáček). Ghetoul pentru evreii români și maghiari din Baia Mare a fost amplasat pe terenurile virane ale fabricii de sticlă König. Evreii provenind din diverse comunități ale districtelor Baia Mare, Șomcuta Mare și Copalnic-Mănăștur au fost masați în grajduri din Valea Borcutului, aflate la doi sau trei kilometri de oraș. Concentrarea în lagăre a evreilor și perchezițiile în căutarea bunurilor evreiești de valoare s-au făcut sub comanda lui Jenő Nagy și Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer-ului Franz Abromeit. În ghetoul din
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
și perchezițiile în căutarea bunurilor evreiești de valoare s-au făcut sub comanda lui Jenő Nagy și Gyula Gergely, cu participarea SS-Hauptsturmführer-ului Franz Abromeit. În ghetoul din Baia Mare au fost concentrați aproximativ 3.500 de evrei, iar cel din Valea Borcutului în jur de 2.000. Dintre acestia din urmă, numai 200 au putut gasi adăpost în grajduri, ceilalți au fost cantonați sub cerul liber. Comandantul șef al ghetoului a fost Tibor Várhelyi. Evreii din ghetoul de la Baia Mare au fost supuși
Partidul Crucilor cu Săgeți () [Corola-website/Science/302709_a_304038]
-
mașina, bineințeles admirand frumusețile naturii ce te înconjoară, iar în zare poți zări munții ce străjuie lacul: Strunioru și Bistricioru. Zona oferă vaste posibilități de destindere pentru iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se dezvoltă un complex
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată, supusă adeseori mișcării orizontale a aerului polar maritim, cu o activitate destul de frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură arctică din
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
corelație formală cu numele vechi al rîului din apropiere, Barasu, Boroșu, Brassou (actualmente Ghimbav), dovedit de origine pecenegă. Alte ipoteze, nesusținute de analize riguroase, derivă urmele Brașovului din: sl. brŏs < broșt, „roibă“ (plantă colorată în roșu); magh. boros -jő, „valea borcutului“ „valea borvizului“; brad (+ -iș) > brădis (+ -ăn) > brădișău (-ău > -ov) > Brădișov > (printr-o evoluție neexplicată) > Brașov; i.e. *bharos, *bhars-inom, „care se referă la orz“, prin filație fonetică slavă (cf. bg. brașino, scr. brașno, „făină“) got. barizeis, „la orz“; bulgaro-turc. borsuy, „apă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
decizia Ministerului de Justiție din 24 iunie 1936 numele îi este schimbat în Ion Soreanu, dar scriitorul va semna Ion Șiugariu, Ionel Șugar, folosind și pseudonime: Sonia Mugur, Sergiu Băițan, Ion Sorescu. După cursul primar urmat la Băița și Valea Borcutului (1924-1928), face patru clase la Școala Normală din Oradea (1928-1932), apoi trece la Liceul „Emanuil Gojdu” din aceeași localitate, pe care îl va absolvi în 1936. Efectuează stagiul militar la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești (1936-1937), de unde iese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
moarte din apele Someșului, cred că trebuie pomeniți chiar dacă nu au fost făcuți cunoscuți atunci de către cine trebuia. Un fost locotenent, Mureșan pe nume, impreuna cu un grup de militari au salvat peste 80 de copii de la moarte, din Valea Borcutului. Un caz deosebit sau faptă eroică, am văzut cum un elicopter, pe vremea aceea când nu se putea sta afară fără risc din cauza furtunei cu ploaie, survola continuu locurile expuse și cu un militar, agățat cu o funie și o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în noua lui etapă, cu un chip de care să nu-i fie rușine". Iar confruntarea cu localnicii e plină de un pitoresc în care se poate descifra încă o dată legătura organică a poetului cu mediul său natal: "Pe Valea Borcutului, femeile treceau cu legănașe de lemn, ca niște luntri mici, scobite, atîrnate pe umăr. Cu furca în brîu, călcau apăsat și torceau. Se grăbeau spre casele din cîmp, la bărbații lor. ŤNu ți-e greu să duci și legănașul și
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
lazne, chișinău, borcul, burlui, toate semnificând folosirea empirică a apei În scop igienic sau alimentar, nu au cum să nu fie autohtone. Că doar nici un migrator, fie slav, turanic, maghiar, nu a cărat pe cai ori În coviltire burluie cu borcut, ca să li se păstreze denumirea! Bineînțeles, termenul a fost preluat de la populația de baștină. Însă altceva aș fi vrut să vorbesc, după dezghețul de pe la 1970, cu un basarabean, și Încă istoric. De data aceasta se părea că momentul se prezenta
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în zona montană - 4 1. Borșa 2. Cavnic 3. Vișeu de Sus 4. Săliștea de Sus Orașe parțial în zona montană - 2 1. Baia Sprie - cu 2 localități componente: Baia Sprie, Chiuzbaia 2. Târgu Lăpuș - cu 10 localități componente: Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Rohia, Stoiceni Comune integrai în zona montană - 32 1. Băiuț 2. Bistra 19. Poienile de 3. Bocicoiu Mare sub Munte 4. Bogdan Vodă 20. Poienile Izei 5. Botiza 21. Remeți 6. Budești 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
în zona montană - 4 1. Borșa 2. Cavnic 3. Vișeu de Sus 4. Săliștea de Sus Orașe parțial în zona montană - 2 1. Baia Sprie - cu 2 localități componente: Baia Sprie, Chiuzbaia 2. Târgu Lăpuș - cu 10 localități componente: Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Rohia, Stoiceni Comune integrai în zona montană - 32 1. Băiuț 2. Bistra 19. Poienile de 3. Bocicoiu Mare sub Munte 4. Bogdan Vodă 20. Poienile Izei 5. Botiza 21. Remeți 6. Budești 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
dar și Dan Costa 34 în revista clujeană. Spicuim câteva opinii ale criticului de la Viața românească: „Povestea din Brazdă peste haturi este în fond povestea luptei partidului pentru construirea socialismului, concretizată aici prin ofensiva pornită de organizația de partid din Borcut pentru a îndruma viața pe noi făgașuri (...). S-ar putea spune încă multe despre măiestria cu care Istvan Horvath redă dramatismul vieții, despre capacitatea lui de a surprinde elemente semnificative (sugestivă este de pildă acea dungă mai întunecată în iarba
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu numai de stăpânitul Fényes, dar și de sfătosul Batiz, care suferă și el de păcatul înfumurării, dar manifestat în cu totul alt chip); despre umorul sănătos, uneori chiar mai brutal, cum e firesc să se întâlnească la sătenii din Borcut, care nu-s niște domnișori pomădați și spilcuiți (în privința redării vorbirii nesclivisite traducerea a fost credincioasă originalului, după cum se poate constata și din fragmentul de dialog citat mai sus). Toate aceste însemnate calități - ca și altele, multe, nemaipomenite aici - își
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Buru Căianu Doda Pilil Batin Cătun Boian Bicălatu Călărași Căianu Vama Dosu Napului Băbciu Bolduț Bobâlna Căpușu Mic Călărași Gară Ghermănești Bălcești/Beliș Ceanu Mare Boju Ceanu Mic Câpușu Mare Giurcuța de Jos Barai Corneni Boju Mic Crișeni Casei Huța Borcut Bercheșiu Cristorel Bologa Fundătura Cățcău Iacobeni Bogată de Jos Dărja Bonțida Gărbău Cheia/M. Viteazu Iuriu de Câmpie Bogată de Sus Făgădacă Borșa Ghiorgheni Chinteni Lăpuștești Boteni Făureni Bucea Iclozel Cojocna Lunca Vișagului Buza Frata Căra Jichișu de Jos Copăceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Asuaju de Jos Bârsana Lăpușel Hlebochei Asuaju de Sus Berchez Mocira Hovdea Babici Berința Ocoliș Luheii de Jos Baraneț Bobeica Razoare Luheii de Sus Băită de sub Codru Bocicoiu Mare Recea Pentaia ÎI Băită I Bogdan Vodă Rogoz Pentaia i Băiut Borcut Sarasău Ponorâta Bășești Botoaia Satu Nou de Jos Preluca Nouă Berchezoaia Bozânta Mare Săbișa Preluca Veche Bicaz Bozănta Mică Săcălășeni Scorodnei Bileac Buciumi Săsar Sehelbe Bilei Buzești Tăuții Măgherăuș Soloteanei Biserică Catul Birt Vadu Izei Uloha Bistra Catul Râuri Viile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Amenajare râu Săsar și afluenți, județul Maramureș" Titular: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa Amplasament: în bazinul hidrografic Someș, pe cursul râului Săsar și pe afluenți: Valea Chiuzbaia, Valea Usturoiului, Valea Borcut și Valea Morii, pe teritoriul administrativ al localităților Baia Sprie, Tăuții de Sus, Chiuzbaia, Baia Mare și Recea, județul Maramureș Indicatori tehnico-economici - Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA), mii lei 172.747*) din aceasta: construcții-montaj mii lei 146.999 (în prețuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262181_a_263510]